33 matches
-
fertila". Sau: "Efortul poetului trebuie să meargă în sensul realizării translației între stimuli, percepție și reacție (socială, verbală, culturală), modificînd sistemul de relații și conexiuni dintre exterioritate și interioritate: de la reacția monologica, univoca a poetului modernist la una dialogica și plurivoca; de la perspectiva unică, atemporala la poliperspectivă, simultaneitate, instantaneitate". Sau următoarea, supremă, imagine, de aleph: "Poezia trebuie să fie o globalitate, integralista, cuprinzînd deodată, din toate părțile, realitățile de orice fel, adunîndu-le, sintetizîndu-le". Și ceea ce socotim a fi cheia acestor considerații
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
a momentului de a se apropia tot mai mult de realitate, dar și a noii raportări la referent: temele metafizice, abordate abstract, cedaseră terenul pînă și faptelor de cronică. Se renunțase hotărît la pretenția de a deține adevărul asupra existenței plurivoce, nu doar pluriformă. În sprijinul antiretoricii programatice pasoliniene (Trasumanar e organizzar), veneau parodiile, colajele, zigzagarea între registre expresive, ostentarea oralității ale unor Elio Pagliarani (La ragazza Carla), Edoardo Sanguineti (Laborintus), Antonio Porta (Rapporti) și ale altora. Clasicii în viață nu
Contra curentului? by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3930_a_5255]
-
secolul trecut ea să devină un recurs iterativ, primatul fiind deținut de suprarealism, poezia experimentală, poezia concretă alături de teatrul absurdului și filozofia paradoxurilor, model Sartre, Lacan, Derrida. Apelarea la mituri grecești, biblice și mai cu seamă la metaforă, asigură înțelesul plurivoc al unor creații. Ambiguitatea unui poem poate fi datorată unui travaliu volițional, a unui joc de a conferi deschideri diferite receptării, sau este reflexul ambiguității a însăși cunoașterii umane și, consecutiv, a cuvântului care traduce spațiul cognitiv. În acest ultim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
epavele amintirilor cu tot, bulversat, clătinat, deturnat și șocat din curgerea sa. Porni în aval îmbufnat și greoi, sătul de antagonismul ivit în căsoaia Alimentarei. Era vânt afară. Gândire barocă, suna decodificat mesajul. Ceea ce înseamnă că Paravocile din Citadelă deveniseră Plurivoci prin automultiplicare, semn de independență și de rupere de Metavocile ancestrale de pe Planeta de origine, ridicate la o putere înspăimântătoare, răsfrântă în oglinda paralelă unde Mama era matroană și Mioara încarcerată, determinând dezavuarea urmașilor de Vocile originii lor. Și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
obiectiv un lucru, ci să-l integreze imediat într-un sens”. Procesul acesta de semantizare a lumii prin activitate simbolică este numit de Cassirer pregnanta simbolică. În gîndirea jungiană, sînt remarcate definițiile simbolului, pe urmele romanticilor germani: simbolul că realitate plurivoca, ambiguitatea simbolului. Sînt evidențiate procesele de „umplere” a formelor arhetipale: „Inconștientul furnizează «formă arhetipala» prin ea însăși «goală» care, pentru a deveni sensibilă conștiinței, «este umpluta imediat de către conștient cu ajutorul elementelor de reprezentare, conexe sau analoge». Arhetipul este așadar o
Personanță și/sau funcție transcendentă by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/4915_a_6240]
-
între medalii“, trage un euro-semnal de alarmă cam ca „în cel de-al doisprezecelea ceas“: «Supușii orbi ai prea duioasei falii. / Ce greu mă trage of-ul bănățean / Când sângerează Sfintele Rusalii / Și crește-n noi coșciugul de țăran. // Ce plurivoc urăsc universalii / Și fluturi beți bat toba în cetate. După cocoși de pluș aspiră galii, / Mergând cu brio înapoi, pe spate. // În sus pe valuri, spartele vitralii, / Prin venele de vânt deschise larg. / Deși sub fusta sfintelor ordalii, / Noi salivăm
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Fir-aș al prafului, tunde-mi-ar Vorbirea zulufii tăcerii, fir-aș lovit de o stea, de al blândeții tril sau de o potcoavă de curcubeu, dacă n-aș recunoaște cât sunt de fragil.Mintea mea, cloță de aur, cotcodăcind plurivoc, cloci cuvinte care mereu își părăsiră cuibarul, perzându-și harul.Ieși-vor, totuși, din ghioace, ca o explozie de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
Fir-aș al prafului, tunde-mi-ar Vorbirea zulufii tăcerii, fir-aș lovit de o stea, de al blândeții tril sau de o potcoavă de curcubeu, dacă n-aș recunoaște cât sunt de fragil.Mintea mea, cloță de aur, cotcodăcind plurivoc, cloci cuvinte care mereu își părăsiră cuibarul, perzându-și harul.Ieși-vor, totuși, din ghioace, ca o explozie de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare. Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
VODĂ, MODĂFir-aș al prafului, tunde-mi-ar Vorbirea zulufii tăcerii, fir-aș lovit de o stea, de al blândeții tril sau de o potcoavă de curcubeu, dacă n-aș recunoaște cât sunt de fragil.Mintea mea, cloță de aur, cotcodăcind plurivoc, cloci cuvinte care mereu își părăsiră cuibarul, perzându-și harul.Ieși-vor, totuși, din ghioace, ca o explozie de lotuși, metafore frumos gânditoare, gata să se joace și să se dejoace, cu-nfiorare.Numai GLUMA, ah. GLUMA,săraca, șoptită-n zori de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
stânjenit în activitatea lui profesională. Duminica, mai ales după amiază, este timpul în care neantul își face loc în coerența ființei. Nu întâmplător, Biserica încearcă să absoarbă acest vid, să resusciteze sincopele sufletului prin acte de cult. Proza kafkaiană e plurivocă, stratificată pe paliere hermeneutice si semiotice multiple. Astfel stând lucrurile, o aluzie la paznicii sacrului, la instanțele religioase care consideră omul vinovat transcendental de păcatul originar, la corupția unor reprezentanți ai clerului nu este total exclusă: nu există îndoială, domnilor
Franz Kafka: Procesul. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339517_a_340846]
-
de la care ne-au rămas concepția juridico-politică și instituțiile democrației moderne Greu ar putea cineva susține, chiar și iubitorii lui „Ancien Régime”, că evenimentul acesta ar fi fost potrivnic civilizației. E cazul să-l numesc? EX CONFUSIONE Operele mari sunt plurivoce; ele conțin sensuri și semnificații la care autorii lor poate că nici nu s-au gândit, dar nu e deloc ilegitim să le fie atribuite prin interpretări coerente și, bineînțeles, corect raportate la text, care rămâne același chiar dacă interpretările mută
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pretinde autorilor discutați să fi prevenit și parat deformările posibile ale gândirii lor. Cum puteau s-o facă? Și admițând că puteau, cred că atari circumscrieri și precizări le-ar fi îngreunat opera, împuținându-i valoarea și limitându-i caracterul plurivoc de care vorbeam rândul trecut: ar fi devenit inofensivă și deci anodină. Ajungem acum la „substanța operei”, în care Al. Ivasiuc declară că nu crede. Nu are substanță decât ceea ce subzistă; or, după el, opera nu subzistă: ea nu există
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
interpretări bazate pe reconstituirea mecanismelor ce compun realitatea factuală. Aici devine exemplară „descrierea densă” definită de Geertz, care se bazează pe prezentarea detaliată a faptelor, pe invocarea contextului cât mai fidel cu putință și localizarea informațiilor. Contextul discursiv este Întotdeauna „plurivoc”, În sensul că se manifestă prin intermediul unei pluralități de voci și de personaje distincte. O abordare eminamente descriptivă, unde etnograful prezintă pe larg contextul și elementele de bază În care se derulează acțiunea 1, analiza de discurs urmărește prezentarea dinamicilor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și Ralea. De ce nu consideri că adaptabilitatea românului generic, pe care o numești foarte frumos, de altfel, „un model al rezistenței În istorie”, nu ar fi ea valabilă și din/după 1990? Marius Jucan: Am evitat termenul postcomunism deoarece e plurivoc. Privind „rezistența În istorie”, am folosit În text termenul Între ghilimele, așadar expresia nu-mi aparține. Cele două modele la care m-am referit sunt convergente În punctul figurării unei „rezistențe” În istorie, deși nu această așa-zisă rezistență m-
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de ajutor la învățătură în sensul formării unor deprinderi de muncă intelectuală și fizică, de climat afectiv familial., de rol si de statut social al copilului în familie, față de părinți, frați, rude etc. Între grupurile familiale și școală relațiile sunt plurivoce, transferul de semnificații putând fi mai bogat sau mai sărac. Lucrarea explorează unele căi de îmbogățire al acestui transfer, ținând seama de exigențele școlii și condițiile locale de viață. Studierea locuinței și al locului de muncă al elevului, a rolului
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
reprezentînd de fapt însăși substanța bazei ontologice. Din perspectivă culturologică, se poate astfel constata că producțiile spiritului, succesive sau simultane, sînt, în princi-piu, de două feluri: 1) continuative, prin creația spiritului univoc și comun și 2) alternative, prin creația spiritului plurivoc și diversificat. În fiecare dintre aceste două domenii spirituale sînt valorificate alte aspecte ale limbii și sînt actualizate alte funcții ale ei. Producțiile continuative (științifice) pun limbii anumite exigențe, manifestate în modul cel mai evident la nivel lexical, prin utilizarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se sustrage programatic convențiilor vechi și noi, poetul (în postură de moralist bonom) neezitând să apară în situații nastratinești. O fantezie ingenuă (cu inserții de substrat ancestral, oltenesc) imprimă ludicului o mișcare în universalul uman într-atât
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
au urmărit să slăbească din interior edificiul neoparmenidian. A fost mai ales cazul criticilor adresate lui Severino de către maestrul său, Gustavo Bontadini, de Cornelio Fabro și Enrico Berti acesta din urmă dintr-o perspectivă aristotelică, impunând așadar motivele acelei concepții plurivoce asupra ființei care constituie antiteza cea mai puternică și periculoasă pentru concepția univocă de la care Severino se revendică. Acesta a dedicat o mare atenție și obiecțiilor lui Lucio Colletti, mai ales în raport cu problema contradicției 248. În locul unei examinări a acestor
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
bălăi”, „oceșele”, etc. Și încă: Fluierașul cel drag Mi-l puneți de steag, Bota mea cea luce Mi-o puneți de cruce. Iar oile mele Vor cînta și ele. Și-o veni la groapă Și oaia cea șchioapă. Limbajul aluziv, plurivoc la origine (mîndru-frumos, bocet-cîntare), care a suferit resemantizări în istoria lui, se pretează la reconstituiri și speculații. Dintre toate viețuitoarele de pe fața pămîntului, chemate în grabă de Sfînta Duminică, numai ciocîrlanul șchiop poate fi de folos eroului de basm. Pasărea
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și nu arareori ambiguu de către cercetători ai religiei. Emblematice rămân, în acest sens, teoretizările lui Rudolf Otto și Mircea Eliade, care au fost apoi preluate și marchează până astăzi semnificativ înțelegerea și utilizarea conceptuală ori conceptualizantă a termenului. Sacrul desemnează, plurivoc și aparent contradictoriu, deseori într-o manieră metaforizantă, deopotrivă o categorie a priori (în accepție kantiană), o dimensiune a experienței subiective, o relație, o zonă anu me în geografia realului (ori un timp anume) sau realul însuși ca „prezență“ ori
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
legitimitatea utilizării formulei „experiență religioasă“ în studiul religiei, aș aduce acum în discuție câteva obiecții legate, metodologic, de modurile în care se consideră îndeobște că trebuie redactat un text academic. Dacă nu este adecvat ca un discurs „științific“ să fie plurivoc, ambiguu și să utilizeze ignorant și imprecis termeni care se doresc repere în discuție, la fel de riscantă îmi pare, dincolo de critica justă făcută de Sharf, exacerbarea rigorii, în defavoarea naturaleței și a mesajului viu. O lucrare științifică în registrul științelor umaniste nu
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
utilizați într-un studiu. Astfel, precizarea înțelesurilor și delimitarea conceptuală ori, după caz, categorială sunt decisive. Nu pot fi utilizați fără discernământ metodologic termeni precum: „experiență“, „sacru“, „ierarhie“, „divin“ etc. Fie se optează pentru utiliza rea lor în registrul comun - plurivoc și deci ambiguu, fie se precizează de la bun început accepțiunea și conotațiile prin care se decide contextualizarea proprie. în acest mod, orice demers va fi mai clar și se va delimita ușor, prin comparație, de demersurile anterioare ori sincrone cu privire la
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
contextualizarea proprie. în acest mod, orice demers va fi mai clar și se va delimita ușor, prin comparație, de demersurile anterioare ori sincrone cu privire la aceeași temă. Utilizarea termenilor trecând de la limbajul conotativ la cel denotativ și făcând apel la registrul plurivoc al sensurilor figurate poate fi de folos în manieră evocativă, însă fără să aducă o contribuție clar delimitată în privința domeniului de cercetare, în conformitate cu standardele actuale, preluate necritic și transferate de la o generație de cercetători la alta. Opțiunea îi aparține, desigur
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
un obiect narativ pictural îl află deja numit de altcineva, îl află deja evaluat, apreciat, controversat și înconjurat de haloul altor discursuri străine, purtate ca un amestec babilonic în jurul lui. Pentru că orice discurs îndreptat spre un obiect narativ pictural este plurivoc, polifonic și lipsit de pretenția că ar putea fi vreodată adevărat sau fals. Despre funcția narativă în pictură În Introduction à l’analyse structurale des récits Roland Barthes consideră că, fiind un sistem, adică o combinație de unități ale căror
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
face dificilă tipizarea modelelor și concepțiilor sale. Cu toate acestea, de-a lungul timpului, specialiștii au reușit să delimiteze câteva tipuri majore de localizare în funcție de anumite criterii cum ar fi: • dimensionarea și răspândirea în teritoriu a resurselor turistice (amenajare univocă, plurivocă și echivocă); • tipul arealului (sit de litoral, sit de munte, parcuri și rezervații naturale, situri istorice și arheologice, situri termale, rurale, periurbane); • distribuția cererii turistice (localizări izolate, complexe și foarte complexe); • propriul conținut (amenajarea de la zero și reamenajarea). Toate problemele
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]