130 matches
-
catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai aflat./ Hora, cântecul și jocul strânse din străbuni/ Tu cunoști plutașii cei mai buni.” În cântecul „Bistriță, apă de munte” sentimentul dragostei de natură se împletește cu cel erotic al cărei mesager este râul Bistrița: „1. Frunzuliță flori mărunte, Bistriță apă de munte,/ Duci pe valul călător, măi, numai cântece de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Duci pe valul călător, măi, numai cântece de dor, măi,/ Du și cântecelul meu, Bistriță pe valul tău,/Bistriță pe valul tău, măi.// 2. Când cobori încetișor, măi, du și cântecul de dor, măi./ De pe plaiul meu de dor cântecul plutașilor,/ Să-l asculte și bădița și să-mi sărute gurița.// 3. C-am un bade tinerel, măi, și mi-e e tare dor de el, măi,/ Că s-o dus bădița sus, măi, pe valea Bistriții-n sus măi/ Că
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
localitate ne-a fost oferită de următoarele persoane: Marilena Niculiță, director Muzeul Național al Ouălor Încondeiate, Radu Ciocan, primar, Ilie Rusu, preot, Timotei (Bilan Ștefan), stareț, Radu Moldovan, medic, Vladimir Tomoiagă, profesor, Mărioara Timu, încondeietor de ouă, Savu Rusu, fost plutaș, Țăran Paraschiva, pensionar, Țăran Leontina, pensionar. Informația despre ansambluri: Costinel Leonte, Marcel Dupu, Valentin Rău, Țehanciuc Mihai, Dumitru Candrea, Alina Tiniuc, Șoiman Petru, Dorina Țăran, Lupescu Petru Pantelimon, Iulian Ciotu, coordonatorii ansamblurilor. Rețete culinare: Coca Maria, Dafina, Istrate Viorica, Iacob
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
nici o importanță, ele desigur aveau grijăde gospodăria lor. Unele își aranjau cuibul, în timp ce altele pregăteaupoate, cele necesare unei odihne liniștite. Doar aici în Deltă am avut prilejul să observ o diversitate de păsări, acăror denumirea o auzeam pronunțată doar de plutașul nostru. Un tânăr cuo privire tăioasă, de statură potrivită, dar mânuia barca cu cei șase orășenicu dexteritate, în timp ce ne povestea și ne îndruma atenția spre malurilecu foioase. Deodată a oprit strigând :suntem în Gârla Turcească și la capătul ei esteLaguna
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
barajul de la Bicaz, prin anii 1969, plutele au circulat numai până acolo și ulterior s-a renunțat la utilizarea lor, din cauza mijloacelor moderne de transport. În prezent pluta mai este folosită numai în scopuri turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al Păstrăvului a venit o delegație de plutași din Germania pentru a participa la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
turistice în timpul Festivalul Național al Păstrăvului. Plutașii din Ciocănești au fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al Păstrăvului a venit o delegație de plutași din Germania pentru a participa la o întâlnire cu plutașii din Ciocănești. Tot în 2011 peste 350 de jurnaliști din întreaga lume au fost prezenți la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
fost invitați în iulie 2007 în Germania la un congres unde au fost premiați, fiind considerați pionerii plutăritului. În 2011 la Festivalul Național al Păstrăvului a venit o delegație de plutași din Germania pentru a participa la o întâlnire cu plutașii din Ciocănești. Tot în 2011 peste 350 de jurnaliști din întreaga lume au fost prezenți la Ciocănești unde s-a desfășurat una din cele cinci zile ale Congresului Mondial al Jurnaliștilor pe probleme de turism și au fost încântați de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
motive geometrice și florale în culori naturale. Vizitatorii pot admira și o expoziție cu fotografii de la toate festivalurile care au avut loc în Ciocănești, una de fotografie veche, cu oameni de seamă din comună: primari, cadre didactice, sculptori în lemn, plutași, cât și fotografii cu marile evenimente din viața omului și costume populare tradiționale. De la muzeu mergem acasă la doamna Mărioara Timu unde asistăm la o demonstrație de încondeiat ouă în timpul căreia ne sunt explicate din nou toate fazele încondeierii ouălor
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
plastică românească. Discurs inaugural nesincron al ministrului culturii cehoslovac Lumentiev (?). Asista Dionisie Ionescu, ambasadorul român la Praga și ministrul cehoslovac al educației, Nejedly. Sunt filmate picturile „Spre abataj” de Gheorghe Șaru, „Mocănița” de Didina Călugăru, „Ana Ipătescu” de Alexandru Ciucurencu, „Plutașii” de Szony și sculptură „Dans țărănesc” de Vida Gheza. ÎN ATELIERUL SCULPTORULUI IOSIF ISER România, 1955, reportaj Cu: Iosif Iser Producător: Actualitatea în imagini nr. 19 / 1955, subiect d. În atelierul sculptorului Iosif Iser. - Aspecte din atelierul pictorului Iosif Iser
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VIII-A de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/igor_mocanu_1414022066.html [Corola-blog/BlogPost/379409_a_380738]
-
și s-a transformat în Ansamblul folcloric „Coronița”, denumire simbolică dată de la coronița care se află pe pieptărașele fetelor. Are un repertoriu bogat, original, alcătuit din aproximativ cincizeci de cântece și colinde specifice Solovăstrului, printre care pot fi amintite: „Doina plutașilor”, „Românie”, melodii de joc: „Dragu mi-i de către seară”, „Rara”,” Împiedicata”, cântece de cătănie: „Cântă cucu-n par de vie”, „Doamne, cât de negri-s munții!,” „Mureș, Mureș, apă lată,” „Vine-un ordin și-o poruncă,” obiceiuri unice în țară
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
cătănie: „Cântă cucu-n par de vie”, „Doamne, cât de negri-s munții!,” „Mureș, Mureș, apă lată,” „Vine-un ordin și-o poruncă,” obiceiuri unice în țară: „Coborâtul jocului” a doua zi de Paști, „Șezătoarea”, „Împodobitul steagului” la cununie, „Întoarcerea Plutașilor”, „Târgul fetelor de la Gurghiu”, „Colindul vătafilor”, „Cununa”, „Plecarea feciorilor la cătănie”. Au participat la numeroase concursuri în țară și în străinătate: Italia și Croația, au obținut de trei ori Locul I la Festivalul „Cântarea României” și trofeul Festivalului „Șezătoarea de la
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
timp ,,vase plutitoare'' și apoi prelucrați la fabricele de cherestea din Piatra-Neamț, Bacău sau Galați de ani au fost suspendate. ,,Plutăritul'' pe mici distanțe a rămas doar în povești sau un sport vremelnic. După ce ghidul luă legătura cu niște foști plutași, în una din primele zile am pornit-o la vale, adică spre Gura Barnarului de unde s-a început plăcuta legănare pe apele Bistriței. Am parcurs cam 40 de kilometrii. Privirile ne fugeau ba pe apele strălucitoare ale Bistriței, ba spre
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
ne înconjurau. Liniștea era din când în când 2 întreruptă de cântecele pasărilor ori ale colegilor de pe plute care își suceau capetele și încercau să se ia la întrecere cântând melodii care le veneau pe coardele cam străpezite. Cei patru plutași încercau să povestească din amintirile lor. La drept vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe atât de grea și periculoasă. Nu odată câte un plutaș rămase fără degetele de la picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
la întrecere cântând melodii care le veneau pe coardele cam străpezite. Cei patru plutași încercau să povestească din amintirile lor. La drept vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe atât de grea și periculoasă. Nu odată câte un plutaș rămase fără degetele de la picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui Vlad, a cărui părinte a fost toată viața plutaș, s-au betegit pe viață. Se întâmpla ca apele furioase să nu de-a voie pe la vreun cot
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
vorbind, plutăritul era o meserie pe cât de anevoioasă, pe atât de grea și periculoasă. Nu odată câte un plutaș rămase fără degetele de la picioare, ba după spusele unuia din ei-a lui Vlad, a cărui părinte a fost toată viața plutaș, s-au betegit pe viață. Se întâmpla ca apele furioase să nu de-a voie pe la vreun cot, să treacă dihania de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
furioase să nu de-a voie pe la vreun cot, să treacă dihania de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând ,contra valurilor să le înfrunte puterea ajutat de alți plutași, deodată i s-a prins corpul între plută și mâlul adânc... Plutașii noștrii și-au făcut semnul crucii împingând alene pluta spre mal, în așa fel ca noi turiștii-oaspeții lor, să poată coborâ în voie . Ni se pregătise odăi de
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
de plută...atunci Zărnoiu-că așa s-a numit bietul om, s-a dat jos de pe plută și tot încercând ,contra valurilor să le înfrunte puterea ajutat de alți plutași, deodată i s-a prins corpul între plută și mâlul adânc... Plutașii noștrii și-au făcut semnul crucii împingând alene pluta spre mal, în așa fel ca noi turiștii-oaspeții lor, să poată coborâ în voie . Ni se pregătise odăi de odihnă peste noapte în satul Lunca. Ba, gazdele ne-au pus pe
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
dar am reușit să urcăm pe plută și să străbatem distanța Barnar- Lunca -Poiana Teiului în cele mai bune condiții. Secretul de a ajunge cu pluta la destinație e să știi să vâslești pentru a putea duce pluta unde vrei. Plutașii au fost oameni care cunoșteau mersul apei. Cunoșteau unde sunt bolovani, poduri de lemn care înlesneau trecerea dintr-o parte în cealată a satului. Plutașii știau să înnoate ca nimeni altul. Erau experți în prevederea vremii, după semnele ce se
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
pluta la destinație e să știi să vâslești pentru a putea duce pluta unde vrei. Plutașii au fost oameni care cunoșteau mersul apei. Cunoșteau unde sunt bolovani, poduri de lemn care înlesneau trecerea dintr-o parte în cealată a satului. Plutașii știau să înnoate ca nimeni altul. Erau experți în prevederea vremii, după semnele ce se arătau ori pe bolta cerească, ori ale vietăților precum pești,broscoi și chiar viermișori care pluteau pe și sub apă. Ascunzătorile unora din micile vietăți
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
școlii împreună cu alți colegi ne aventuram pe Bistriță de la Piatra-Neamț până după Podul de Fier de la intrare în Bacău, acum nu mai era posibil . Au apărut tot felul de stânci, insule, grinduri care împiedică și pun în primejdie plutăritul și plutașii. Sezonul plutăritului începea pe atunci cam la mijlocul lui Martie și ținea vreme îndelungată, până în adâncimea toamnei, ba uneori în noiembrie când cădea zăpada. Imaginați-vă că nu odată se auzea, iar ziarul ,,Bacăul'' relata despre catastrofa navigației: s-au lovit
CROAZIERĂ PE BISTRIŢA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1467535740.html [Corola-blog/BlogPost/354545_a_355874]
-
în fața Pavilionului și până azi toți directorii stațiunii și-au pus amprenta asupra dezvoltării ei. Admirația mea rămâne însă pentru Doctorul Mamularu. Și, desi locuitorii se îndeletniceau mai mult cu turismul, am surprins și câteva momente aparte cum ar fi plutașii de pe Olt, probabil nu localnici ci din Brezoi, aceștia fiind cunoscuți că meseriași în domeniu. Călimănești rămâne în memoria românilor prin simbolul Pavilionului central, insula și schitul Ostrov, Oltul, mănăstirea Cozia și izvoarele sale miraculoase. Călătorule, oricare ai fi din
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
într-o țară în care există încă un cult al ciornelor. Peste un timp, harta limbii române va ajunge mai mică decât cea a României. Uitați-vă la ultimul bac. La așa școală, așa bac, dus cu pluta. Doar că ''plutașii''' de azi vor cârmui, peste câțiva ani, țara. Eu îmi iubesc țara și cred în ea. N-o să plec niciodată de tot, pentru că am aici un trecut inegalabil. Ca și dumneavoastră. Cea mai acută problemă a României în momentul de
CARTUS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Cartus_pompiliu_comsa_1378643888.html [Corola-blog/BlogPost/372886_a_374215]
-
să lase România moștenire. Vremea feudalismului și dreptul dobîndit prin naștere de a primi moștenire tronul unei țări au apus demult! Constituțional, nu există o „casă regală” în Republica România, iar fantomaticul blazon nu e recunoscut decît de cîțiva nostalgici plutași pe apele unor vremi apuse. Presa internă îi dă zor cu balul mascat, privind excluderea așa-zisului principe Nicolae din ierarhiile unui tron imaginar! Care principe și care tron, domnii mei? România este Republică! Să moștenească, ce? Ordinul Pobeda al
Fostul rege încă mai crede în steaua lui Lenin, „Победа” lui Stalin şi decoraţia lui Putin by http://uzp.org.ro/fostul-rege-inca-mai-crede-in-steaua-lui-lenin-%d0%bf%d0%be%d0%b1%d0%b5%d0%b4%d0%b0-lui-stalin-si-decoratia-lui-putin/ [Corola-blog/BlogPost/92496_a_93788]
-
portretistic. Deci, el nu apare doar în prezentare socială, ci cel puțin tot atât de diferențiat în manifestarea lui spirituală. Imaginea lui o găsesc astfel prezentă în proza mea epică, de la cioban și țăran, trecând la ofițer, și la profesor universitar, de la plutaș la tehnician până la secretar de stat sau prinț. Am încercat -și aceasta mă stimulează și azi- să reproduc, să modelez această imagine; și pe lângă străduința de a prinde fenotipul mai este și aceea a elucidării genotipului. În special în monografia
MODEST OMAGIU PENTRU OMUL, SCRIITORUL, ESEISTUL, JURNALISTUL ŞI EDITORUL HANS BERGEL LA 90 DE ANI ! de ION DUMITRU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_dumitru_1437970302.html [Corola-blog/BlogPost/369782_a_371111]
-
Acasă > Strofe > Simpatie > ÎMPREUNĂ PENTRU TOTDEAUNA ... Autor: Marius Mircea Ganea Publicat în: Ediția nr. 1858 din 01 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ne întâlnim pe partea cealaltă, Poți să ai incredere-n mine. Am să-i dau plutașului talantul de aur, Dar am să te aștept și pe tine. Am să stau pe cea mai înaltă stâncă, Să mă vezi peste apă întinsă, De-o fi să cobori în genunea adâncă. Străbătuta de lavă aprinsă. Să nu te
IMPREUNA PENTRU TOTDEAUNA ... de MARIUS MIRCEA GANEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/marius_mircea_ganea_1454345273.html [Corola-blog/BlogPost/363572_a_364901]