5 matches
-
s-a amplificat cu cît ne apropiem de zilele noastre, dînd sens termenului de globalizare și sintagmei de "nouă ordine mondială", prin care se încearcă impunerea unei religii atee, o religie a banului, grosier materialistă, fizicalistă, în folosul unei elite plutocrate care conduce lumea. Au apărut într-adevăr tot mai multe probleme comune, globale, astfel încît binomul Orient-Occident pare depășit în analiza ideilor. Este și opinia lui Hajime Nakamura, dezvoltată în lucrarea Orient și Occident : o istorie comparată a ideilor (Humanitas
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
atingerea unor țeluri propuse, membrii cotizau în vederea strângerii de fonduri bănești. Sub acest raport, Câmpineanu a fost unul din cei mai de seamă susținători. Tot el avea să imprime ideologiei promovate de S.F. o direcție democratică și burgheză, contrară orientării plutocrate a domnitorului, ca și a consulului rus. Se pare că, spre sfârșitul activității ei, societatea adăpostea o organizație politică secretă, care milita pentru unirea Principatelor Române, pentru egalitate în fața legii, pentru eliberarea robilor, vot universal, înlăturarea protectoratului țarist ș.a. Lipsită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289756_a_291085]
-
s-ar îndulci pînă la dispariție, iar creșterea continuă a bunăstării tuturor ar fi posibilă. Homo oeconomicus a uitat măsura, și-a abandonat conștiința și suferă desigur întreaga rasă umană. Oricîte inginerii sociale s-ar elabora în retortele unor cabale plutocrate, incertitudinea rămîne, din fericire paradoxal, iar spiritualitatea adevărată mă tem că nu e cea pe care autorul o desemnează prin thymos, și nici raționalitatea, care înseamnă "a calcula", înțelesul său originar fiind departe de cel de "zeiță" pe care i
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
importanță. Tolstoi, Hugo, Flaubert erau sociologi și istorici ai timpului lor. Astăzi totul s-a fragmentat: romancierul spune istorii sau, mai rău, propria istorie, nicidecum Istoria. Romanul e legat de individualismul burghez. Doar că nu mai există burghezie, ci elite plutocrate sau politice, adesea inculte. Nu știu dacă romanul va mai fi o artă pentru noile clase dominante provenite din globalizare.” Molina: „Eu sunt mai optimist. Deși nu mai ocupă un loc central în cultură, romanul nu și-a pierdut puterea
Mai are romanul viitor? () [Corola-journal/Journalistic/3435_a_4760]
-
însoți) și Rampa, apoi, în timpul Primului Război Mondial, de la Chemarea (apărută, din cauza cenzurii, sub diverse titulaturi: Torța, Depeșa, Clopotul). Ca urmare a unei campanii duse împotriva Constituției din 1923 și a Regelui Ferdinand I (acuzat de a fi adus la putere dinastia „plutocrată” a Brătienilor), Cocea va fi condamnat pentru lezmajestate, iar Vinea ține să îi ia apărarea și în paginile Contimporanului („Cocea și pisma dinastică“, nr. 43), făcîndu-i ulterior un portret complex: reorganizator al Partidului Socialist, pamfletar temut („articolele lui Cocea - ritmice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]