5 matches
-
o contraetichetă numerotată. 4.5. Metoda de obținere Extragerea uleiului din măslinele culese direct din pom, sănătoase, curate și presate în conformitate cu tehnici de extragere adecvate, care nu alterează în nici un fel caracteristicile produsului. 4.6. Legătură Climatul mediteranean, cu o pluviometrie anuală cuprinsă între 550 și 380 mm și o temperatură medie anuală între 14,5 și 16 °C, precum și diferențele dintre cele două regiuni care compun zona de producție, prima caracterizată prin terenuri accidentate și a doua printr-o topografie
32005R2156-ro () [Corola-website/Law/294488_a_295817]
-
climatul provoacă alunecări de teren În Republica Moldova se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin contrastat, cu forme rotunjite de o eroziune relativ uniformă, datorata atât slabei pluviometrii, cât și geologiei, în care domină sedimentele recente orizontale . Resursele naturale sunt : lignitul, fosforitele, ghipsul, terenul arabil. Clima Republicii Moldova este temperat continentală. Verile sunt lungi și călduroase cu temperaturi medii de peste 20 °C, iernile sunt sărace în precipitații iar în
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
sale actuale, Republica Moldova are 569 m din malul stâng al Dunării la confluența sa cu Prutul. Cel mai important curs de apă intern este Răutul ce are o lungime de 286 km și un bazin hidrografic de 7.760 km². Pluviometria slabă și neregulată determină perioade de etiaj sau chiar de desecare totală a majorității cursurilor de apă cu debit mic. Flora cuprinde 2300 specii de plante sălbatice : din acestea circa 13% sunt specii rare. Printre arbori, stejarul, fagul, jugastrul și
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
de Curbură și Carpaților Orientali la sud. Principalele cursuri de apă pe teritoriul regiunii sunt: În decursul istoriei, din punct de vedere demografic, specificitatea teritoriului a constat în fluxul și refluxul populațiilor respectiv sedentare și nomade în funcție de variațiile climei și pluviometriei. În perioadele de secete prelungite, când pădurile erau periclitate în favoarea stepei, populațiile sedentare se retrăgeau spre zonele de pădure, spre Carpații Orientali sau spre Dunărea de Jos, atât pentru a dispune de apă, cât și pentru a fugi de jafurile
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]
-
spre Dunărea de Jos, atât pentru a dispune de apă, cât și pentru a fugi de jafurile popoarelor nomade din stepa pontică, ele însele împinse spre Apus, adesea unele de altele, din cauza secării izvoarelor și râurilor mici. În perioadele de pluviometrie normală, când cursurile de apă își regăseau debitul iar pădurile și pășunile se refăceau, populațiile de agricultori (succesiv Daci, Slavi, Romanici manifestați prin cultura Dridu, Bolohoveni etc.) coborau din nou „spre vale” și spre Răsărit, pe măsură ce slăbea stăpânirea nomazilor din
Moldova () [Corola-website/Science/334107_a_335436]