35 matches
-
miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile (6) Semiologia nervilor cranieni ... - Nervul olfactiv (I) - Nervul optic (II) și căile vizuale - Motilitatea oculară (III, IV, VI) - Nervul trigemen (V) - Nervul facial (VII) - Nervul vestibular și cohlear (VIII) - Nervul glosofaringian (IX) - Nervul pneumogastric (X) - Nervul spinal (XI) - Nervul hipoglos (XII) (7) Semiologia funcțiilor vegetative ... - Sistemul nervos vegetativ (autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile (6) Semiologia nervilor cranieni ... - Nervul olfactiv (I) - Nervul optic (II) și căile vizuale - Motilitatea oculară (III, IV, VI) - Nervul trigemen (V) - Nervul facial (VII) - Nervul vestibular și cohlear (VIII) - Nervul glosofaringian (IX) - Nervul pneumogastric (X) - Nervul spinal (XI) - Nervul hipoglos (XII) (7) Semiologia funcțiilor vegetative ... - Sistemul nervos vegetativ (autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile (6) Semiologia nervilor cranieni ... - Nervul olfactiv (I) - Nervul optic (II) și căile vizuale - Motilitatea oculară (III, IV, VI) - Nervul trigemen (V) - Nervul facial (VII) - Nervul vestibular și cohlear (VIII) - Nervul glosofaringian (IX) - Nervul pneumogastric (X) - Nervul spinal (XI) - Nervul hipoglos (XII) (7) Semiologia funcțiilor vegetative ... - Sistemul nervos vegetativ (autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile (6) Semiologia nervilor cranieni ... - Nervul olfactiv (I) - Nervul optic (II) și căile vizuale - Motilitatea oculară (III, IV, VI) - Nervul trigemen (V) - Nervul facial (VII) - Nervul vestibular și cohlear (VIII) - Nervul glosofaringian (IX) - Nervul pneumogastric (X) - Nervul spinal (XI) - Nervul hipoglos (XII) (7) Semiologia funcțiilor vegetative ... - Sistemul nervos vegetativ (autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
miocloniile, coreea, balismul, atetoza, distoniile musculare, diskineziile (6) Semiologia nervilor cranieni ... - Nervul olfactiv (I) - Nervul optic (II) și căile vizuale - Motilitatea oculară (III, IV, VI) - Nervul trigemen (V) - Nervul facial (VII) - Nervul vestibular și cohlear (VIII) - Nervul glosofaringian (IX) - Nervul pneumogastric (X) - Nervul spinal (XI) - Nervul hipoglos (XII) (7) Semiologia funcțiilor vegetative ... - Sistemul nervos vegetativ (autonom) - Sindroamele hipotalamo-hipofizare - Alte afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ (primare și secundare) (8) Conștiența ... - Tulburări de somn și veghe - Stările comatoase - Mutismul akinetic și sindromul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
Dimitrie Călugăreanu a început munca știintifica în Laboratorul de fiziologie de la Sorbona, sub îndrumarea lui Albert Dastre și în colaborare cu V. Henri, prin cercetări neurofiziologice, experimentând asupra efectelor unor suturi încrucișate de nervi cranieni: lingualul cu hipoglosul; hipoglosul cu pneumogastricul; pneumogastricul cu hipoglosul; hipoglosul cu lingualul; coarda timpanului cu hipoglosul. Aceste lucrări au fost întreprinse cu scopul de a verifica teoria așa-numitei “energii specifice” a nervilor, care fusese formulată, în secolul al XIX-lea, de Johannes Müller și care
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Călugăreanu a început munca știintifica în Laboratorul de fiziologie de la Sorbona, sub îndrumarea lui Albert Dastre și în colaborare cu V. Henri, prin cercetări neurofiziologice, experimentând asupra efectelor unor suturi încrucișate de nervi cranieni: lingualul cu hipoglosul; hipoglosul cu pneumogastricul; pneumogastricul cu hipoglosul; hipoglosul cu lingualul; coarda timpanului cu hipoglosul. Aceste lucrări au fost întreprinse cu scopul de a verifica teoria așa-numitei “energii specifice” a nervilor, care fusese formulată, în secolul al XIX-lea, de Johannes Müller și care dobândise
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
a construit și un dispozitiv original, cu ajutorul căruia putea “comprima nervii pe aceeași lungime cu greutăți diferite sau pe lungimi diferite cu aceeași greutate”. A experimentat pe nervii electrici de la torpila electrică, pe nervul sciatic de broască și pe nervul pneumogastric de iepure. Rezultatele obținute au arătat că sunt dăunatoare conductibilității nervului chiar compresiuni ușoare, de 2g/0,33 mm lungime. Călugăreanu nu a observat niciodată o crestere a excitabilității, cum pretindeau alți autori. Pentru studiul mai detaliat al efectelor comprimării
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
minute, precedată de o stare așa numită lipotimică. Lipotimia este caracterizată de o stare de “rău” treptat, paloare, transpirație, senzație de “cap gol”, încețoșare a vederii. Lipotimia apare, în special, la pacienții cu un fond psihic predestinat, hipersensibili, când nervul pneumogastric este stimulat, situație declanșată de o emoție, anxietate, fobie, hipoglicemie, durere, vederea sângelui, de o atmosferă închisă sau atunci când sinusul carotidian este comprimat accidental! Cauzele sincopelor trebuie să fie foarte bine cunoscute pentru a se putea aplica metoda terapeutică care
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
nazală care prin circulația aerului efectuează un “masaj “ pe mucoasa parcursă de a doua parte a trigemenului, va provoca o serie întreagă de reflexe foarte importante la nivelul creierului și a corpului în general (în particular, legătura trigemenului cu nervul pneumogastric influențează funcțiile digestive și abdominale). Această respirație nazală favorizează deci aceste procese printr-o cale reflexă a cărei importanță nu trebuie neglijată, în plus și situarea particulară a nasului suscită o multitudine de reflexe și alte fenomene. Să insistăm pe
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
următoarei inspirații cu o înghițitură scurtă. Cele trei blocări Cele trei blocări sunt folosite pentru a crea o comprimare terapeutică în interiorul cavității abdominale. Această comprimare dă un impuls puternic circulației prin vene, deschide sistemul meridianelor și ajută la activarea nervilor pneumogastrici ai ramurii parasimpatice a sistemului nervos autonom. Blocările sunt aplicate la sau spre sfârșitul inspirației, menținute puțin în timpul comprimării și eliberate la expirație. La început poate părea dificil sau incomod să le aplicați fără să vă întrerupeți respirația, dar, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
mușchi și tendoane care susține colonul, prostata, uterul și glandele sacrale. Prin flexarea acestei diafragme inferioare, blocarea anală masează toate organele și glandele din regiunea sacrală, întărește țesuturile planșeului pelvian și dă un impuls stimulator rădăcinilor sacrale ale terminațiilor nervoase pneumogastrice, care ajută la activarea reacției imunitare a sistemului nervos parasimpatic. De asemenea, stimulează nervii unei glande mici cunoscute sub numele de „glanda Luschka”, ce atârnă de vârful coccisului, stimulând secreții care intensifică, în continuare, reacțiile neuroimunologice de vindecare. Pe măsură ce inspirația
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
B-3. rotiți-vă pelvisul spre dreapta și aplecați trunchiul spre dreapta B-4. rotiți-vă pelvisul spre spate și aplecați trunchiul înainte Beneficii: aceste două exerciții stimulează toate terminațiile nervoase și glandele din regiunea sacrală, echilibrând secrețiile endocrine și activând nervii pneumogastrici ai ramurii parasimpatice a sistemului nervos autonom. Aceasta reprezintă o terapie excelentă pentru disfuncțiile menstruale la femei și pentru deficiențele de secreții sexuale și de energie sexuală, atât la bărbați, cât și la femei. Flexibilizează vertebrele lombare și deschide centrii
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
trunchiul glosofaringianului, alăturându-se mai întâi nervului timpanic Jacobson și apoi micului pietros profund până la nivelul ganglionului otic din groapa zigomatică, unde fac sinapsă cu fibrele postganglionare ce merg la glanda parotidă pe calea nervului auriculo-temporal. I.2.1.18. Pneumogastricul (vagul) Deși este nerv mixt senzitivo-motor, somatic și vegetativ, conține cea mai mare parte din fibrele parasimpaticului cranian. În timp ce elementele nervoase somatice asigură doar motricitatea laringelui și sensibilitatea bazei limbii, faringelui și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În timp ce vagul stâng se distribuie în mod predominant la nivelul stomacului, splinei, pancreasului și căilor hepatobiliare, vagul drept trimite numeroase ramuri mezenterico-coeliace solare, intermezenterice, intestinale etc. Toate aceste ramuri intră în constituția diferitelor plexuri viscerale abdominale. De aici denumirea dată pneumogastricului de „vag” (nervul rătăcitor). Majoritatea lor sunt de tip preganglionar, deoarece degenerează după secționare. Ajunse la nivelul ganglionilor previscerali sau intramurali, ele se articulează cu fibrele postganglionare scurte ale celui de al doilea neuron parasimpatic. În cazul tractusului gastrointestinal, acestea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
I.2.1.22. Plexul cardiac Situat la baza inimii, înainte și pe părțile anterolaterale ale coloanei dorsale superioare, plexul cardiac este format din nervi cardiaci superiori, mijlocii și inferiori, ce provin din cei trei ganglioni cervicali simpatici și nervii pneumogastrici. Teoretic, se descriu 12 nervi cardiaci, câte 6 de fiecare parte, din care 3 simpatici și 3 parasimpatici. De la locul de origine cervicală, ei coboară de-a lungul carotidelor comune în torace pentru a contribui la formarea, în spațiul restrâns
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celiace descrise de Luschka. Cel drept este de obicei mai voluminos decât stângul. În unghiurile laterale ale fiecărui ganglion semilunar, sosesc aferente de la nivelul marelui splanhnic de partea respectivă, iar către unghiul intern se îndreaptă câte un ram din nervul pneumogastric drept. Din unirea acestor aferente la nivelul ganglionilor semilunari rezultă de fiecare parte a liniei mediane câte o ansă nervoasă cu concavitatea îndreptată în sus, denumită ansă memorabilă Wriesberg în cazul celei din dreapta și Laignel-Lavastine pentru cea stângă. Fibre preaortice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
legătură a zonelor receptoare sino-carotidiană și endocardo-aortică cu centrii vegetativi bulbari, sunt reprezentate de nervii depresori (frenatori), descriși de Hering (1924) și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea este ram senzitiv al pneumogastricului. În timp ce secționarea chirurgicală a acestora provoacă binecunoscuta hipertensiune neurogenă de defrenare, excitarea electrică a capătului lor central determină bradicardie și hipotensiune arterială. Aceste fapte experimentale, fiind confirmate de înregistrările descărcărilor electrice ale nervilor frenatori din timpul creșterii și scăderii presiunii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acțiunea stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor gustativi și tactili. Actul masticației contribuie la întreținerea secreției salivare. Există, de asemenea, reflexe esofago-salivare și gastro-salivare determinate de distensia esofagului și stomacului (sialoreea din aerofagie) și ale căror căi aferente sunt fie nervii pneumogastrici, fie sistemul simpatic. Calea eferentă excitosecretorie este reprezentată de fibrele parasimpatice ale corzii timpanului pentru glandele submaxilară și sublinguală și ale auriculo-temporalului în cazul parotidei. Filetele adrenergice provin din coloana intermedio-laterală a măduvei dorsale superioare prin rădăcinile anterioare ale D1-D6
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
secreția de mucus în funcție de necesități. Reglarea și adaptarea activității secretorii a stomacului se realizează pe cale nervoasă și hormonală. Mecanismele nervoase ale secreției gastrice sunt similare cu cele care reglează secreția salivară. Ca și aceasta, secreția gastrică este stimulată pe cale reflexă. Pneumogastricul fiind nervul secretor, dubla vagotomie reduce secreția de suc gastric, în timp ce stimularea capătului său periferic declanșează o secreție abundentă, acidă și cu putere peptică mare. Excitarea splanhnicului provoacă efecte inverse, inhibitorii, exceptând secreția de mucus a glandelor pilorice, care este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină o creștere imediată a secreției gastrice, însoțită de scăderea pH-ului. Calea eferentă este reprezentată de pneumogastric, deoarece vagotomia abolește răspunsul. Stimularea hipotalamusului posterior (în regiunea mamilară sau tuberală) produce o secreție gastrică acidă tardivă, neinfluențată de vagotomie și suprimată doar de dubla suprarenalectomie. Se pare deci că hipotalamusul este implicat în două mecanisme secretorii gastrice: unul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colecistului și relaxarea sfincterului Oddi se numesc colagoge. Rolul sistemului nervos vegetativ este redus în cazul secreției biliare. Nu există dovezi ale existenței unor nervi secretori de bilă. Dacă inervația aferentă a ficatului crește ușor fluxul biliar și dacă excitarea pneumogastricului amplifică puțin secreția, iar excitarea splanhnicului o inhibă, acestea au loc ca o consecință a modificărilor de debit sanguin în organ. Există însă și opinia potrivit căreia bila este secretată în mod continuu sub influența stimulilor vagali, fie direct prin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extensia spre blocul duodeno-pancreatic. Drenajul limfatic al CBP se face în cele două sensuri, de-a lungul pediculului hepatic, cranial spre ganglionii hilului și caudal spre ganglionii suprași retropancreatici. INERVAȚIA Inervația căilor biliare este vegetativă cu fibre parasimpatice și simpatice. Pneumogastricul asigură inervația parasimpatică prin două plexuri nervoase hepatice, unul anterior și altul posterior. Fibrele postganglionare ale ganglionului semilunar asigură inervația simpatică. Fibrele sensibilității dureroase au un traiect ascendent, pe calea nervilor splanchnici cu aferențe la rădăcinile posterioare ale metamerului T6
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
posterioare ale metamerului T6 - T10. O proporție variabilă de fibre ascendente ale sensibilității se atașează nervului frenic drept, fapt anatomic atestat de iradierea scapulară și cervicală dreaptă prezentă în colicile biliare. O altă cale anastomotică ascendentă a fost descrisă între pneumogastric și ganglionul simpatic cervical superior, ceea ce explică cefaleea (migrena biliară) și fenomenele vasomotorii de acompaniament. Iradierea durerii în stânga este explicată de unele anastomoze ale fibrelor căilor ascendente cu plexul solar. PARTICULARITĂȚI ANATOMICE ALE EXTENSIEI CANCERULUI CĂILOR BILIARE Extensia cancerului colecistului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Simona Vălean () [Corola-publishinghouse/Science/92148_a_92643]
-
a plexurilor coroide, care, nemaisecretând L.C.R, determină scăderea gradului de H.I.C. În ceea ce privește patogenia cefaleei, apariția crizelor dureroase este determinată de distensia meningelor, a sinusurilor venoase și, mai ales, a vaselor sanguine cerebrale care primesc inervație de la nervii trigemen și pneumogastric. I.1.2. VĂRSĂTURILE Acest semn este întâlnit într-un procent mai mic decât cefaleea și este constatat mai ales la copii și, în mod deosebit, în localizările tumorale din fosa posterioară. Vărsăturile apar brusc, în jet, fără semne premonitorii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]