24 matches
-
argumentul, scriu și trăiesc serios și seros, doar cu perfuzii de sânge câinos, las liniștit în urmă istoria, Homer, Vergiliu și Muntele Moria, Trec pe la poștă, iau un pachet, E cioclopedia unui băiat Ce mă admiră de peste ocean, Lacom admir poștărița, n-o am. Cânt 4 Reversul unui zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
argumentul, scriu și trăiesc serios și seros, doar cu perfuzii de sânge câinos, las liniștit în urmă istoria, Homer, Vergiliu, Pico și Moria, Trec pe la poștă, iau un pachet, Cioclopedii ale unui băiet Ce mă admiră de peste ocean, Lacom admir poștărița, n-o am. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: CICLUL / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CICLUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407129202.html [Corola-blog/BlogPost/352361_a_353690]
-
am rezemat de speteaza scaunului și-am rememorat o întâmplare asemănătoare cu cea lui Constantin. Dinspre bucătărie venea până la mine un miros îmbietor de mâncare. M-am apucat din nou de scris... „...cand pe neașteptate sună interfonul. „Cred că este poștărița”, am gândit. Am așteptat. dar nimeni nu a urcat până la apartamentul nostru. M-am hotărât să coboar până în holul blocului la cutiile poștale. Am deschis-o. Am scos de acolo o hârtiuța pe care scria scurt și sec: „O, Gib
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
centru, din Lunca de Sus, de fel moldovean. Se numea Datcu. El știa foarte bine ungurește. Probabil o fi fost dintr-un sat de ceangăi după Valea Trotușului de Moldova. „Faci și d-ta ce poți, îmi spune el. Uite, poștărița noastră te-ar putea învăța câte ceva în limba maghiară. I-am ascultat sfatul. Mi-am cumpărat un caiet și-am început să scriu în el, mai întâi cuvinte uzuale legate de școală. A doua zi am încercat din nou să
DASCĂL PRINTRE UNGURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 by http://confluente.ro/Dascal_printre_unguri_.html [Corola-blog/BlogPost/373121_a_374450]
-
-sa, să se bucure de o așa fată... Păcat! Mare păcat! Știi, maică-sa, a murit la nașterea ei... Tot respectul!''... Are ce-are cu respectul! Pe nevastă-sa o respectă, pe mă-sa mare-a pupezei o respectă, pe poștăriță, pe aia de la pâine, pe iepurașa de la magazinul din colț... Pe mine-n schimb, mă iubește! Iubește pe dracu și pe dracu o să-l vadă, că-i arăt eu! Și pe minunea de fetiță o respectă, adică pe pupăză, pentru că
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Gelozie_i_proza_lucia_secosanu_1331625801.html [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
scotocit în sertarul ei până a găsit un cuțit. A început să taie plicul pentru care plecase supărat din gradină când a auzit câinii lătrând de parcă intrase ursul în ogradă. S-a calmat el destul de mult când i-a zis poștărița că i-a scris băiatul din București, dar avea și multă treabă de făcut. Când a plecat Valentin în străinătate, toată lumea din sat l-a fericit. Numai el, bietul Gheorghe, știe cum a stat cu inima strânsă câțiva ani, cu
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ispita_8_.html [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
Articolele Autorului Cum de am ajuns terapeut??? Când eram mică, toată lumea mă întreba ce vrei să te faci când vei fi mare??? Și în primii mei ani de viață răspundeam ca orice copil, că vreau să fiu cântăreață, pictoriță, dansatoare, poștăriță, stewardesă etc... Pe la vârsta de 7 ani, bunica mea s-a îmbolnăvit, și începând din acel moment oricine mă întreba ce vreau să mă fac când voi fi mare nu dădeam decât un singur răspuns: „vreau să mă fac doctoriță
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/neluta_staicut_1458388350.html [Corola-blog/BlogPost/368967_a_370296]
-
Niciun vot împotrivă! Există o explicație. Pentru că s-a votat conform conștiinței fiecăruia, PMP și PDL au dat ordin de neprezentare. Nu te pui cu conștiența fiecăruia! Dacă defectează vreun patriot? Așa că mai bine stai, fluturând bilețelul roz tăricenian, cu poștărița Udrea, pe pustiile holuri ale Parlamentului! Oare ce poți avea în cap când se fac afirmații de tipul: Voiculescu a montat totul? Adică, Varanul i-a pus pe cei doi băsești să joace în filmul său rolurile compromițătoare din care
TABLETA DE WEEKEND (69): E MARE JALE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1403967808.html [Corola-blog/BlogPost/347474_a_348803]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > ROMANUL "LEGĂTURA DE CHEI" - CAPITOLUL 7 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Tocmai închisese ușa apartamentului și punea port-chei-ul în borsetă, cand apăru și poștărița. Văzând că Mira nu intenționează să se întoarcă, îi întinse avizul de plată a pensiei, neuitând s-o dojenească pentru că nu fusese acasă nici luna trecută, trebuind să-i poarte banii încolo și-ncoace... Mira mulțumi, se scuză scurt, o
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1450596731.html [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
nu fusese acasă nici luna trecută, trebuind să-i poarte banii încolo și-ncoace... Mira mulțumi, se scuză scurt, o salută și plecă zorită. Nu voia să se lase așteptată de Mira-Mică, altfel ar fi sancționat, puțin ironic, lamentabila jelanie; poștărița deplângea, de fapt, pierderea bacșișului... De data asta, luă tramvaiul pentru cele trei stații pe care le avea de parcurs. Era aglomerat, lume amestecată, majoritari erau tinerii, mai toți, elevi de liceu. Le ghiceai apartenența socială după câte o aluzie
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1450596731.html [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
unei sume lunare în condițiile în care banii lipsesc pentru multe alte cheltuieli mai importante ale gospodăriei, precum plata gazelor, a luminii sau a cultivării terenului. Cert este că foarte puțini dintre locuitorii satului citesc ziare. După informațiile oferite de către poștărița satului, există doar 11 abonamente individuale la ziar, plus cele contractate de primărie și de școală. Ce ziare se citesc în Ațintiș? Cuvântul liber, Evenimentul zilei, Jurnalul național, Capitalul și 24 de ore mureșene. Preotul ortodox și soția lui citesc
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la învățământul preuniversitar? Dacă trăiam în perioada interbelică și eram între puținele învățătoare femei, mi-aș fi spus doamna învățător. Cum aceasta nu este de ajuns, ne mai complacem și în apelative profesionale cu diminutive: decăniță, rectoriță, redactoriță, doctoriță, șoferiță, poștăriță. Această complacere, pe care unii o scuzăm că este apelativ de „alint” mai pune un cui la coșciugul prestigiului public al femeilor. Cu alte cuvinte, putem ajunge la poziții de putere sau control, dar le exercităm mai „puțintel”, mai diminuat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
la Sfintele Locuri. A vorbit cu prietenele ei, au pus la un loc și au trimis de două ori câte 4 milioane. Ați văzut, minune mare!? Ea nu stie carte dar a trimis bani. A ajutat-o doamna care este poștărița în sat. A primit și confirmare de primire de la părintele. A trimis o dată în 2003 și o dată anul acesta 2004. Cinste lor! Dumnezeu primească jertfă lor! Exemplu vrednic de urmat. Alte 7 doamne din Botoșani au trimis o sumă modestă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la Sfintele Locuri. A vorbit cu prietenele ei, au pus la un loc și au trimis de două ori câte 4 milioane. Ați văzut, minune mare!? Ea nu știe carte dar a trimis bani. A ajutat-o doamna care este poștăriță În sat. A primit și confirmare de primire de la părintele. A trimis o dată În 2003 și o dată anul acesta 2004. Cinste lor! Dumnezeu primească jertfa lor! Exemplu vrednic de urmat. Alte 7 doamne din Botoșani au trimis o sumă modestă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Numai că Herta Müller pornește radiografia de la un anumit tip de „om întreg”, care înseamnă „jumătate nebun, jumătate bețiv”. Grea misie pentru un narator ce nu poate incendia trecutul (Omul cu chibriturile), nici descoperi adevărul într-o lume în care „poștărița știe toate scrisorile pe dinăuntru și pe dinafară, și de aceea cunoaște până și cele mai ascunse gânduri ale consătenilor” (Cronică sătească). Frecvența interdicțiilor justifică o revelație acceptată: vinovă- ția de a te naște, laolaltă cu renunțarea la feminitate, în favoarea
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
în umbra prunului și se-aud voci poate ale vecinilor pe care nu i-am văzut niciodată frizerul care tunde doar între orele 11 și 15 vânzătorul japonezo-sloven de umbrele și evantaie inși știuți doar din povestirile gazdei o bătrână poștăriță care cunoaște cu ochii-nchiși toate străzile Bledului și se tot oferă să mă ducă pe scurtături orișiunde aș vrea apa e mai puțin importantă zice ea străzile-s totul că fără ele lacul ar fi o baltă cu broaște
Viziuni la Bled by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/7360_a_8685]
-
la aparat furtunul la gura suflătoare și nu la cea aspiratoare... Dar zice înțelepciunea populară că o nenorocire nu vine niciodată singură. Dimineața nu-mi pot găsi la locul lor târlicii, și dacă ar fi să nu vină la timp poștărița cu ziarul ca să mă întrebe de nu-s ai mei papucii de pe palier, aș fi nevoit să umblu toată ziua desculț pe dușumeaua cam rece în zori. Aceste mici incidente, în fond mărunte fapte diverse, dau naștere, nu se știe
Cadoul incolor, inodor și insipid by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/6637_a_7962]
-
de ani din Viișoara, județul Cluj, care timp de trei luni a mințit că mama sa, în vârstă de 89 de ani, este internată în stare gravă la spital, motiv pentru a-i încasa pensia. După ce a treia lună consecutiv poștărița i-a dat pensia, femeia i-a spus bărbatului că va verifica dacă bătrâna este internată la spital. Speriat că autoritățile ar putea afla că de trei luni își ține mama moartă în casă, bărbatul a încercat să-și pună
Timp de trei luni, şi-a ţinut mama moartă în casă pentru a-i încasa pensia () [Corola-journal/Journalistic/26299_a_27624]
-
Livius Ciocarlie Pe Splaiul Unirii, îi zic. Mă duce și mă lasă într-un loc. Nu prea seamănă a splai. O fi pe aici vreun râu subteran, îmi zic. De găsit, nu găsesc. Apare o poștăriță. Ce bulevard e ăsta? Bulevardul Unirii, zice. Nu-i Splaiul Unirii? Nu. Și Splaiul unde e? Mai încolo. Mai merg ce mai merg și, la capătul bulevardului, întâlnesc un pâlc de taximetriști. Îl întreb pe unul: care-i Splaiul Unirii
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4373_a_5698]
-
nea cutare, nea cutare. Domnu' maistru, domnu' inginer, domnu' Nicu pur și simplu. Se au toți ca frații. Numai noi nu cunoaștem pe nimeni, nici măcar pe cei cu care sîntem ușă-n ușă. Mă-ntreb ce-or crede despre noi. Poștărița nu vine în bloc decât aproape numai pentru noi. Plecăm și venim la orele cele mai neașteptate: evident, nu avem servicii... Mie mi se mai zicea într-o vreme dom' profesor, dar cam cu îndoială: prea sânt pletos, prea sânt
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
țuică de Argeș și cu mormane de mititei prăjiți la foc aprig, făcut cu cărbune de mangal. Sări în mijlocul lor, trăgând cu arma de vânătoare în aer. După două asurzitoare bubuituri, urlă: Bandă de codoși și de poponari! Ceată de poștărițe! Măcar să vă fi aliniat în careu de front, așteptându-ne, special, pentru când sosirăm noi, boșii! Pufni într-un râs cu hohote, emisar cu rol împăciuitor, provocând urletele de entuziasm ale oaspeților, care se speriaseră cumplit la prima lui manifestare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ruguri de lemne, între grătare special făcute pentru a-i întreține pe cei ce aveau să asiste, în exterior, sub cerul liber și înghețat de iarnă, la dezlănțuirea focurilor bengale. Haida, măi, bandă de codoși și de poponari, ceată de poștărițe! Ciocniți paharele în cinstea oaspetelui nostru! zbiera magnatul de la Sans-Souci, care, ca și în ajun, intonă, mai întâi, la armonikă, apoi și din gură, șlagărele savuroase și vetuste ale vremurilor apuse. Greu de închipuit petrecere mai posomorâtă, dezlănțuindu-se în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o minge chiar prin fața unui tramvai în curbă și până să își dea seama era în mijlocul bulevardul Cuza, sub umbra răcoroasă a unui castan. Mioara din prezent se auzi strigată: Babo, unde ești, să-ți dau pensia?! Fără să vadă poștărița, întinse mâna cu actul de identitate care dispăru. După o clipă primi banii și buletinul. Nici n-apucă să-i numere și, cuprinsă de oboseală, se culcă fără să mănânce. Ceasul-brățară arăta ora 11, dar știa că e noapte, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
să nu dea foc la bloc, Doamne ferește, sau să ne inunde și ce mai credeți dumneavoastră dă cuviință, da să nu uitați să treceți să o interneze pe termen nelimitat c-așa mă Învață și pă mine cumnatu lu Mirela poștărița că-i grefier și ăștia cunoaște espresiile care trebuie și la sfîrșit puneți cu stimă și trăiască lupta pentru pace. țnu s-a luminat Încă de ziuă În holul blocului e Întuneric ușa de la garsoniera de jos de lîngă intrare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]