1,543 matches
-
aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește, dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a avut un mare respect, editându-i și opera la Cartea Românească , Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
și-ți cugulegeau pâinea din mână. Când le aruncam mâncarea în apă era o întreagă nebunie, zbura toată păsărimea care mai de care să prindă ceva din hrană. Era ca într-un dans al unor balerine ce se mișcau pe poante cu vioiciune și grație, fluturându-și mâinile, pe muzica lui P.I. Ceaikovski, precum aripile acestor păsări. Însoțitorii mei au preferat să se întoarcă la ale lor, iar eu să-mi continui aventura, să iau orașul la pas și să-l
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
Eu nu doresc o asemenea verificare, am spus răspicat, schimbându-mi fizionomia feții și privind-o pieziș. Mi-am ridicat punga în care pusesem puținul cumpărat și am dat să plec. - Vă rog! De ce v-ați supărat? Credeam că știți poanta, altfel nu-mi permiteam să vă... - Da, da, da! Am înțeles, fetițo. Te-ai amuzat un pic. Și eu, destul de bine, fii sigură! Cred că am fost prea rigid la final. Fata s-a schimbat la față și mi-a
DUBLUL SENS AL UNEI ÎNTREBĂRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 615 din 06 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Si_cat_o_ai_de_mare_marian_malciu_1346956325.html [Corola-blog/BlogPost/343786_a_345115]
-
adaugă titlului paranteza („Poezie?”), lăsând finalului să explice nota de sub titlu, precizând că ar fi considerată de critică „cea mai bună”. În unele poezii folosește titlul-întrebare („Politician?”, „Lauda?”, „Doina falsă - de of? de jale?”), pentru ca în altele să recurgă la poante glumețe („Protecția muncii”) aducând personajul în joc cu sensul anumitor cuvinte sau expresii folosite în popor, în situații similare ori apropiate, cum este groparul, de exemplu, raportat la zicala „Cine sapă groapa altuia...”). Stilul poetului se caracterizează prin finețe. Este
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
departe de toate ocările nevestei. Bătrânelul se trezește în sfârșit și pentru o perioadă nu se aude decât glasul ruginit al roților de tren. Doar țaca-paca și atât ! „ Cine face țaca-paca? m-a întrebat odată un elev ce auzise o poantă seacă de la taică-său. M-am prefăcut că nu știu să-i răspund ,să nu-i știrbesc din bucuria faptului c-a spus o glumă foarte bună. Păi știți că roata e un cerc.Și cercul are arie, PI-R pătrat
INTRE LINII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1422777710.html [Corola-blog/BlogPost/376113_a_377442]
-
șeful lacurilor și bunurilor lor etc.. Gheorghe Andrei Neagu are un auz perfect, absolut, cuvintele (i) se desfac precum o coadă de cometă, cinicul devine liric (așa era și Caragiale!), gustul e amărui și tonul capătă și accente de elegie, poanta devine pont, pontul devine pot, potul devine putirință... Neagu scrie scrisori românești pentru realități eline, persane, austriece, nemțești și universale. Aventura limbajului lui Andrei Neagu devine o inițiere pentru noi toți, iar cuvântul zidește și (se) reabilitează prin... abilități ce
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 by http://confluente.ro/lucian_strochi_1488274260.html [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
madam Gurnișt. Cum naiba ai ghicit? - Mi-a spus madam Brodiciche, prietena matale. Că ea povestește fără întroducere. Ce se aude cu premiul Nobel? - Să ți-l dea madam Brodiciche, pleoscăie ea dezamăgită. Auzi ce ideie, să-mi strici mie poanta tocmai la sfârșit! Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 4 iunie 2015 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (39) - PREMIUL NOBEL PENTRU GHICIT / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1619, Anul V, 07 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
SCHIŢE UMORISTICE (39) – PREMIUL NOBEL PENTRU GHICIT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1433667431.html [Corola-blog/BlogPost/352865_a_354194]
-
amintind nu o dată de concretețea fraged senzuala a cuvântului barbian): “Silueta elastică-n dulce lanuri, frig mătăsos/ Fiorii frumuseții curcubeuri pe coapsele-i/ Masculin - feminine/ La gât cu cravatele lui multistilate/ Jeans cu centuri, șosete cu ciucuri/ Grăbit-îndrăzneața fugind pe poante/ Liberă, seducătoare și vanilată, Ciripind vii refrene-n stradă/ Unde-și cumpăra nasturi, fermoare de argint/ Ajunge la repetiții/ Bate la mașina de scris/ Aranjează cârlionții unei clase de pici/ Iubindu-I supuși mângâierile, spusele..../ Protejează calde mâncăruri/ Poate număra
VICTOR FELEA. JUBILAŢIA TRĂIRII de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Victor_felea_jubilatia_trairii.html [Corola-blog/BlogPost/351235_a_352564]
-
Autorului DEPRESIE ,,În orice om, o lume își face încercarea” (Mihai Eminescu, Împărat și proletar) În fața paharului de Bergenbier am sentimentul că timpul se oprește în loc. Și singura modalitate de a stopa aceasta este să privesc lichidul gălbui. Nu aud poantele colegilor cu care am venit. De fapt mă aduseseră ei. Nu știu ce voi face astăzi. O durere neînțeleasă mă sâcâie și mă împinge să fac lucruri pe care altfel nici nu le-aș gândi. Tresar în fața râsetelor amicilor mei. -Uite mă
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana noastră speranță, deși cu plete cărunte, stă de veghe să nu cadă CERUL în amănunte ... Dă-ne nouă, DOAMNE, Gluma noastră cea de toate zilele și ne iartă nouă poantele noastre, precum și noi iertăm pontoșilor noștri ! Janet Nică Referință Bibliografică: ODĂ,VODĂ, MODĂ / Janet Nică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Janet Nică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Oda_voda_moda.html [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]
-
degaja în momentul impactului. Pleată a intrat în subsol urmat de noi ceilalți. Subsolul clădirii era imens. Tu unde erai Shantal în momentul când am intrat? -Drept să-ți spun nu mai știu Arc. Eram printre ultimii oricum. -Pleată glumea, poantele lui obișnuite pe care le repeta într-una în căști. Dintr-o dată ce să vezi? Pista de beton pe care ne mișcam s-a-nmuiat ca untul și toți ne-am pomenit până la glezne în betonul moale care părea că atunci fusese turnat
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1475960965.html [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
una cu cealaltă. În ziua aceea, marea era ca un imens lighean, unde apa nu se unduia decât foarte rar, deranjată de fuga bancului de puiet de chefal din calea vreunui răpitor. Atunci, parcă vedeam în adânc o balerină pe poante, într-un dans languros. În altă zi poate, valurile ne vor ține la mal și nu vom putea ieși cu barca în larg. Dar, dacă totuși cineva se încumeta, valurile, grupate câte trei, nervoase și tulburi, cărând algele verzi din
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1406277054.html [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
le oferi oamenilor, în contul libertății lor sau, în cel mai bun caz, a tot felul de interdicții. Cu atât mai mult, actorul Amza Pellea este binefăcătorul unei națiuni căreia i-a dăruit sănătate sufletească prin râs în hohote sau poante mai cu perdea, mai cu efect întârziat, scufundat în meditație. Vorbind despre Amza Pellea n-am putea să ne fixăm pe o comizerație față de oameni, dar, de bună seamă, actorul simțea că oamenii îl iubeau, iar el le este lor
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429071491.html [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
Toate spectacolele sunt unice”, apărut la București). Aici, în astfel de cărți, stai la o cafea cu un scriitor de a cărui valoare ești convins de la primele rânduri. Narațiune scurtă și artistic gradată, descrieri nuanțate, ironia, satira, gluma - bine amplasate, poanta din final dezvăluind același zâmbet interior, care este de mult mai bună calitate, decât hohotul gâlgâitor-zgomotos și vulgar, pe care niciodată nu-l vei întâlni la Dorel Schor. El ne oferă un zâmbet ștrengar (cum bine îl definea cineva) în spatele
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_umoristul_do_roni_caciularu_1393303896.html [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
chiar și unul în brațele celuilalt. De peisajul de afară, nu se sinchisea nimeni, nu aveau timp preocupați de propriile lor gânduri, de căldură, de înghesuială, dar să mai și admire pe unde trecea trenul în mare viteză. Cu câteva poante și bancuri spuse mai mult din plictiseală de câțiva băieți, ajunseră într-un sfârsit la Costinesti. Căldura și oboseala călătoriei așternuse pe fețele lor o resemnare și o toropeală grea. După ce s-a terminat cu cazarea într-un pavilion rezervat
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
întâlnirea cu “zmeii”. Pentru că mă știu o persoană mai neconvenționala, au ales un bar...super modern! “Bruiaj Bar”. Stâlpii de la intrare...volume de cărți. Pereții, capitonați cu citate celebre, maxime, gânduri (la wc era cel mai amuzant...caricaturi și glume/poante/bancuri...peste tot). În sală, o gaură de șoarece...iluminata artistic și scris deasupra, ca la Tom și Jerry...” Gyuri”. Anca rezervase „o aripă” a barului...să fim doar noi. Nu știu când au trecut acești ani ! Mie nu mi
ŞAPTE ANI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Sapte_ani_.html [Corola-blog/BlogPost/349586_a_350915]
-
te ating cu pana din aripă, Când iarna se apropie curată, Să-și cearnă iar zăpada minunată, Dar strălucirea ține doar o clipă. Și uiți atunci luciri de diamante, Culorile le pierzi din curcubeie, Baletul cel de nea nu are poante, Iar fulgii de omăt nu mai scânteie. Doar dragostea, ce vine-n pas andante, Aminte îți aduce: ești femeie. CUM NINGE Ne-am rătăcit prin ierni și prin solstiții Și noaptea cade-ncet peste meninge, În întuneric auzim cum ninge
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/leonte_petre_1452534062.html [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
înțelepciune biblică în cap, iar capul plecat să-l folosească precum mielul care suge de la două oi. Altfel zis, nu văz de ce o tânără speranță maghiară sau un român maghiarofon ar gravita spre centrul Bucurescilor, peste munți, să meargă pe poante ca Nadia la bârnă până-l termină psihic nechezolii și ratonii de pe Podul Mogoșoaiei cu bășcălia, dacă el are acces la infrastructura intelectuală a Budapestei (ce biblioteci! ce muzee! ce temple! ce valorificare a lor!), însă produsele finale ale activității
POSTROMÂNISMUL (4) – CE ÎNSEAMNĂ SĂ FII ROMÂN? de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1346434802.html [Corola-blog/BlogPost/355331_a_356660]
-
construind din trupul meu emoții surde răsar ca cicatrici haotic iubirea pare să inunde un univers de moarte dornic îți scriu și sânii sidefii lasciv irișii narcisiști urcăm în trenul pentru vii de ura lumii neatinși doi balerini pe negre poante aprindem foc în inimi vânt pictăm pe frunzele deșarte oceane calde de cuvânt cresc amintiri din recea sare mai e clemență între noi ca perle crude milenare dăm foc pădurilor de ploi Referință Bibliografică: Anii de mătase / Angi Cristea : Confluențe
ANII DE MĂTASE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 by http://confluente.ro/Angi_cristea_1402399501.html [Corola-blog/BlogPost/361988_a_363317]
-
Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 1083 din 18 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cu siguranță că toată lumea a auzit de Bulă și de celebrele bancuri ceaușiste cu acest personaj. Cu siguranță că toată lumea sau marea majoritate a auzit de poanta aia renumită în care se ruga înfocat la Dumnezeu să câștige și el la Loto, să fie bogat, să nu mai ducă grija zilei de mâine. Consecvent, cu dorința înfocată de a avea totul, să nu-i lipsească nimic. Atât
CLUJ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Premiul_la_concursul_literar_cristea_aurora_1387400331.html [Corola-blog/BlogPost/347680_a_349009]
-
aceste meleagfuei. Sufixul -ete se găsește mai mult în Oltenia: brabete, ciuculete, juvete, gorobete... Lui M arin Preda i s-a părut că acest nume sună bine. De altfel când se zice: Ești un Moromete! Adică un sucit, pus pe poante, ascuns sufletește, dar cu mâncărici pe limbă. De fapt, luând exemplul lui Caragiale, pentru care a avut un mare respect, editându-i și opera la Cartea Românească, Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Nicolae Manolescu, Herta Muller, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Paul Goma, Emil Hurezeanu, Eugen Simion, Andrei Pleșu, Horia Român Patapievici, Alex Ștefănescu, Doina Uricariu, dar și clujenii: Irina Petraș, Titina Nica Țene, Doina Cetea, Dumitru Cernea, Petre Poanta, Ionuț Țene, C. Zărnescu, Persida Rugu, C.Măruțoiu, Al. Florin Țene, Mircea Popa, Mircea Oprită, Ion Cristofor, Ion Vădan, Dora Pavel, Marcel Mureșanu, etc. În acest dicționar sunt cuprinși 2000 de scriitori români ai prezentului, majoritatea membrii ai Uniunii Scriitorilor
DICTIONARUL SCRIITORILOR ROMANI DE AZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Dictionarul_scriitorilor_romani_de_azi.html [Corola-blog/BlogPost/344305_a_345634]
-
O FACI DIN UNIVERSUL TĂU INTERIOR PROFUND CE ESTE ȘI CÂT SE POATE DE ONORABIL, ORI TOT CEEA CE ESTE ONORABIL ȘI ONEST NU ARE DE CE SĂ IȘTE JENĂ, SAU RUȘINE DE SINELE PERSONAL!! Comunicarea autentică nu presupune a zice numai poante, de a fi mereu vesel (dacă ar și putea cineva în permanență..), de a avea mereu un arsenal dulce (de impresionare? de fapt de lăudare). Tot timpul am crezut și mai cred că infatuarea din ce în ce mai crescândă în aceste zile va
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1423346361.html [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
Să bem și un păhărel... - Să ne veselim nițel! mai râse Violeta. Asta e a doua lecție! Nu știam că voi uita așa de repede drama vieții mele (iar o podidește plânsul). - Hai, Violeta, nu mai pișa ochii! Să ascultăm poantele năsoșilor ăștia de la televizor. Și mai pune-un păhărel!.. - Ca să ne-mbătăm nițel, râse trist Violeta. Simt, tanti, că pot să fiu veselă toată noaptea, împreună cu dumneata. Numai noi două. Am fost inspirată când... Referință Bibliografică: NOAPTEA SUFLETELOR STINGHERE (roman
CAP. 6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/nastase_marin_1486067607.html [Corola-blog/BlogPost/380262_a_381591]
-
a scris altceva decât epigrame!) a creionat portrete memorabile, în care a surprins trăsăturile negative ale contemporanilor săi, accentul căzând pe sancționarea viciilor. Luciditatea cu care a surprins complexul tablou în mișcare al indivizilor ce alcătuiau societatea Romei imperiale, alături de poanta mușcătoare din final - ce sancționa cu cruzime defectul adus în atenție- nu doar au asigurat aprecierea unanimă în plan literar a lui Martial, ci au asigurat și succesul acestei poezii speciale printre „degustătorii“ din toate mediile sociale, de la analfabeți, până la
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_antologie_a_epigramei_cronica_al_florin_tene_1359023154.html [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]