32 matches
-
tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc „pricepuții” noștri, ca să-i
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele, țurca, poarca, șotronul și barul, pe când văzduhul vuiește de zbârnâitorile zmeelor. Pe băltoace măcăiesc rațele... Ulița răsună de lălăiala câinilor... Pe lavițele dinaintea porților se adună vecinii seara la taifas, ca să-și mai ușureze sufletul de povara vieții. Mi-a fost dragă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/sa-mbratisam-amintirea/ [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
a fi plini de sănătate în anul care va urma să vină. Porcul este legat de mai multe ritualuri și anume cel al Ignatului Porcilor, dar apare și în folclorul și in jocurile de copii, sub diferite denumiri: De-a Poarca, Purceaua sau în colinda Siva, probabil după numele marelui zeu indian, Shiva. Un vechi colind popular, purtând titlul Vasâlca , spune: Lerului Doamne, domn din cer / Ce mi-e-n cer și pe pământ ? / Mi-e o dalbă mănăstire / Printre dalbe mănăstiri, / Mi-
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
puse să semneze pentru o mie, îi făcu un semn cu ochiul precum că... diferența, știi tu... că și noi, partidul, nooo... și îl dădu afară. Sile ieși mulțumit din birou și merse în curtea din spate unde elevii jucau poarca sau rișca. Aruncă o privire peste jucători și rosti ferm ca un adevărat șef: - Băii, Mehașu’, la mine! Nouă dintre jucători veniră în grabă. Aici se impune o discuție. Mehașul era un fel de club din care făceau parte cei
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_spiridon_mihai_batog_bujenita_1385458210.html [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
dezic și azi de paradis! Stau mai bine singur, în bordei, Să-mpletesc cuvinte cu hamei, Timp în care grav, cu ironie, Mă-ntreb ce-i așa filosofie... Mâine, știu, năluca se întoarce Și cu fiara-n lesă, și cu poarce. Ce să le mai zic, să scap de ei? Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob, Dacă-n orzul gâștei e vreun bob, Negru și precar, ca o neghină, Auriu și copt
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1478659711.html [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
Mă dezic și azi de paradis! Stau mai bine singur, în bordei,Să-mpletesc cuvinte cu hamei,Timp în care grav, cu ironie,Mă-ntreb ce-i așa filosofie...Mâine, știu, năluca se întoarceși cu fiara-n lesă, și cu poarce.Ce să le mai zic, să scap de ei?Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob,Dacă-n orzul gâștei e vreun bob,Negru și precar, ca o neghină,Auriu și copt
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1478659711.html [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
creșterea accentuată a nivelului de trai material și spiritual al... tra, la, la, precum cereau indicațiile de partid... În fabrică lucrau două instalații de import, una pentru frânghii din cânepă și alta pentru caiele și băteau birboanca jucând șeptic, bâza, poarca, sau fumând cu priviri înțelepte cam două sute de angajați, adică exact cei cărora le crescuse nivelul de trai. Șef peste secția frânghii era tânărul subinginer Ghiocel Păstârnac, numit: „băi, Ghio’cele” de șefi și „tov subtinginer” de subalterni. Era un
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407255724.html [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii Să își caute o nișă Ca viermițele, coconii, Am a le mai spune doar că N-or să fie crisalidă, Ci rămân ce sunt: o poarcă, Între fluturi o omidă...! Ci cu strunele și felul Hărăzit a unge inimi, Voi rămâne Menestrelul... Și cruța-voi asasinii-mi. Referință Bibliografică: Mimilor mei / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1135, Anul IV, 08 februarie 2014. Drepturi
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Mimilor_mei_romeo_tarhon_1391881732.html [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]
-
mia-m făcut singură și copil, iar când o să fiu șefa țării, o să fiu bună decât cu cine merită, iar cu tine o să fiu rea. O să te condamn să scoți tot siliconu’ din tine și să te îngrași ca o poarcă, după care îți fac valizele și pa. Zbori pe ușa țării și nu mai o să te lase badigarzii să intri înapoi. Apropo de zburat, tu ești comștientă, fetițo, că la-i omorât pe Adrian Iovan, din cauză că... CONTINUAREA AICI.
Bianca, mia-i defectat poporul!!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19991_a_21316]
-
Poenarilor Biserica Ortodoxă Română Vila Breazu Cetatea dacică de la Căpâlna Cetatea Săscioriului Lacul de acumulare ,Obreji” Căpâlna Hidrocentrala din capătul de jos al Lazului Urmele fortificației de pământ (La Roată) de pe dealul Gherghelăului având în vecinătate Calea Dacilor, pe sub Vârful Poarca Panorama satului și a împrejurimilor văzută de pe ,Calea Dumbrăvii” și zona ,Dealuri”. Laz - Căpâlna - Șugag - Tău - Oașa - cabana Tărtărău - Obârșia Lotrului Laz - Săsciori - Sebeș Laz - Loman - Cărări - Curmături - Dealul Tomnăticel - Dealul Păltinei - Curmătura Prisaca - Poiana Poarta Raiului - Iezerul Șurianului Laz
Laz (Săsciori), Alba () [Corola-website/Science/300247_a_301576]
-
de țuică pe care tot satul Îl folosea să-și fiarbă prăștina. Zicea că fusese al lui bunicu-său. După aia se luau la bătaie cu nămol, iar când se plictiseau, tot goi, dar mânjiți ca niște draci, jucau lapte-gros ori poarca. Când Îi venea vremea să se coacă, se cățărau În cireșul amar ce se Înălța, singuratic, pe obrazul spân al coastei. În primărie duhnea a tutun stătut și a praf, iar hârțoagele de prin dulapuri răspândeau iz de mucegai. Secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea“, în unele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
plâns pe cei duși și am închinat genunchiul și inima la răspântii, în drum spre Biserică. Aici ne-am întristat, aici ne-am bucurat. Aici ne-am jucat jocurile noastre cele de copii, „de-a uliu și puii, de-a poarca, de-a țaca, de-a Zâna- Florilor, de-a ascunsa, cu Mihai, Ghiță, Vasile și Costică, de-a Baba Oarba cu Nuța, Viruța, Costache, Dumitru, Costică, Nică, Vasile, ori am jucat batista parfumată cu Dbrița, Rodica, Lucica, Valerica, Lenuța, Marieta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plâns pe cei duși și am închinat genunchiul și inima la răspântii, în drum spre Biserică. Aici ne-am întristat, aici ne-am bucurat. Aici ne-am jucat jocurile noastre cele de copii, „de-a uliu și puii, de-a poarca, de-a țaca, de-a Zâna- Florilor, de-a ascunsa, cu Mihai, Ghiță, Vasile și Costică, de-a Baba Oarba cu Nuța, Viruța, Costache, Dumitru, Costică, Nică, Vasile, ori am jucat batista parfumată cu Dbrița, Rodica, Lucica, Valerica, Lenuța, Marieta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Moșilor este încă și mai departe de tradiție, cel puțin este în mare progres, și moral, și material.94 tragerea la semn Poporul român a fost întotdeauna un popor iubitor de sporturi. Danțurile naționale atât de numeroase, jocurile, precum oina, poarca și altele, vânătoarea, întrecerile călări etc. sunt atâtea dovezi că românul are mari aptitudini pentru aplicările sportive. În București, o veche tradiție făcea ca în ziua de Sf. Toader să se facă la Tei întrecerea sau încurarea cailor, dar tradiția
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
americani, care au confundat prezidențialele din România cu concursul Miss America, faza pe Ohio, Victor Ponta a fost pus să facă americănisme cum ar fi invocarea pe numele mic a colegilor de partid, deși unii dintre aceștia n-au jucat poarca cu el pe maidan, referirea la nevastă, la copii, la mămică (nu însă și la Tata Socru), declararea amorului față de patrie.", scrie Ion Cristoiu, pe blogul său. Jurnalistul subliniază că premierul a uitat să menționeze în discurs că în România
Ion Cristoiu: Victor Ponta, nenorocit la fel ca Mircea Geoană. Cine o face by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78843_a_80168]
-
că eram și eu acolo și mi-a aruncat un zîmbet fals, care nu prevestea nimic bun. Nu peste mult eu a trebuit să plec pentru cîteva minute. Cînd m-am întors el o întreba: măi Nina, de ce ești tu poarcă și nu spui de față cu ea ce mi-ai spus mie ?! Nu știu dacă asta e porcăiala despre care se vorbește în Memoria ca zestre. Nici ce spusese Nina în absența mea. Cum de atunci a trecut mai mult
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
înnegrite de fum. Prin începutul de înserare, tramvaiele se-ncrucișau în piață clopoțind asurzitor. Tătica și fetele ieșiră din cârciumă la cinci după-masă și-o luară pe jos, pe Mihai Bravu, se-ncîlciră în mahalale singuratice, cu cârduri de copii jucând poarca pe caldarâm sau căutând prin noroaie, până ajunseră la casa Rădiței, unde-au înnoptat. Nenea, Florea, era pe frontul rusesc și Rădița, mică negustoreasă cu o prăvălie în care nu intra nimeni, în ciuda frumoasei vitrine pline cu păpuși cu capete
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
că eram și eu acolo și mi-a aruncat un zâmbet fals, care nu prevestea nimic bun. Nu peste mult eu a trebuit să plec pentru câteva minute. Când m-am întors, el o întreba: „Măi Nina, de ce ești tu poarcă și nu spui de față cu ea ce mi-ai spus mie?!”. Nu știu dacă asta e porcăiala despre care se vorbește în Memoria ca zestre. Nici ce spusese Nina în absența mea. Cum de atunci a trecut mai mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1914_a_3239]
-
că tocmai trece peste momentul critic, că începe să se obișnuiască cu zdruncinăturile. Țara asta nu arată ca un șantier, arată ca după un război, discuțiile astea despre cît de bine era înainte și de ce a dat-o de-a poarca de zece ani încoace sînt apă de ploaie. Pe mine nu mă interesează decît momentul de față, nu vreau să înțeleg trecutul, pentru că nu-i mare lucru de înțeles. — Mai tîrziu, zice domnul Președinte, vă promit eu c-o să avem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care să-ți strice planurile, spuse Timișoara. — Singura problemă pe care mi-o pun e legată de Delfinaș. Angelina s-a aflat întotdeauna în relații bune cu ea, adăugă Poștașul. Era limpede că nu puteam s-o dau de-a poarca de la bun început fără să mă gîndesc și la asta. — Ești sigur că nu te-ai complicat prea tare? întrebă Timișoara. Nu mai aveam încotro, eram obligat s-o îmbîrlig bine de tot ca să aibă încredere că face ce trebuie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu o gălăgie nemaipomenită. Plângea, se zvârcolea pe jos, ședea fugar până pe- nserat, încât mai curând băiatul îmi părea biruitorul decât victima acestei triste conjuncturi. Aveam o încredere desăvârșită în tot ce întreprindea dânsul. Cine juca cel mai bine „poarca” și cine avea curajul să călărească toți caii din islaz ? Odată - întâmplarea însă a rămas în abur de legendă deoarece n-am văzut-o cu ochii mei - s-a suit pe greabănul celui mai temut taur din suhat. Era un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în sfârșit, vârtejul sufletului, secretul plasmei vălurind întruna pelicula vie a celulelor... Transcrii, învârtindu-te ca titirezul, pe hârtia lucioasă, lustruită de dulgherii geloși, înșiri povești clocind de mult timp în tine... Copilăria îți apare iarăși firească... joci țurca și poarca la Belcești, te scalzi în găuri de bombe, clipocind în mâlul lor imund, fumezi țigări din frunze uscate de sfeclă, te îndrăgostești de fiica șefului de post, intangibila Cecina... BUCUREȘTI FAR WEST Bagaje pentru paradis (I) Daniel CRISTEA-ENACHE În ultimii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Într un an, asistând noi de dimineață la înjunghierea unui porc de peste 250 de kilograme, legat cu o frânghie de un picior din spate, ținut culcat pe o parte de patru-cinci oameni, se petrecu o adevărată tragedie, când animalul, o poarcă de trei ani, după cum am aflat, cu cuțitul în gât s-a zbătut întrun efort ultim, aruncându-și cât colo asasinii, apoi s-a ridicat in picioare și a luat-o la goană prin grădină, provocând o adevărată cursă de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
urmează: Apă rece, Bufmalai, Mai-mort, Puță-lungă, Hâș-gobaie, Șo-pațâți, Pupă-oală, Tandalete, Moștoflei, Sparietu, Barbosoi, Cocolon, Petelină, Șperlă, Tremurici, Jdivircă, Târliboacă, Pojaroaia, Cucoșoaia, Bontanaia, Motoara, Fârlifusa, ș.a. Pe lângă fotbal, sportul „rege” oriunde, jucam multe jocuri reprezentative pentru anii de după război: burda, copcica, poarca, ultimul chiar foarte îndrăgit, căci loveam o minge confecționată din cârpe cu un soi de bâte originale îcrose) care, în final, trebuia să ajungă intr-o gaură săpată în pământ, joc similar cu hocheiul pe iarbă de astăzi sau poate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]