31 matches
-
că eram și eu acolo și mi-a aruncat un zîmbet fals, care nu prevestea nimic bun. Nu peste mult eu a trebuit să plec pentru cîteva minute. Cînd m-am întors el o întreba: măi Nina, de ce ești tu poarcă și nu spui de față cu ea ce mi-ai spus mie ?! Nu știu dacă asta e porcăiala despre care se vorbește în Memoria ca zestre. Nici ce spusese Nina în absența mea. Cum de atunci a trecut mai mult
Riscul de a privi memoria ca zestre by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11154_a_12479]
-
mia-m făcut singură și copil, iar când o să fiu șefa țării, o să fiu bună decât cu cine merită, iar cu tine o să fiu rea. O să te condamn să scoți tot siliconu’ din tine și să te îngrași ca o poarcă, după care îți fac valizele și pa. Zbori pe ușa țării și nu mai o să te lase badigarzii să intri înapoi. Apropo de zburat, tu ești comștientă, fetițo, că la-i omorât pe Adrian Iovan, din cauză că... CONTINUAREA AICI.
Bianca, mia-i defectat poporul!!! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19991_a_21316]
-
Într un an, asistând noi de dimineață la înjunghierea unui porc de peste 250 de kilograme, legat cu o frânghie de un picior din spate, ținut culcat pe o parte de patru-cinci oameni, se petrecu o adevărată tragedie, când animalul, o poarcă de trei ani, după cum am aflat, cu cuțitul în gât s-a zbătut întrun efort ultim, aruncându-și cât colo asasinii, apoi s-a ridicat in picioare și a luat-o la goană prin grădină, provocând o adevărată cursă de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
urmează: Apă rece, Bufmalai, Mai-mort, Puță-lungă, Hâș-gobaie, Șo-pațâți, Pupă-oală, Tandalete, Moștoflei, Sparietu, Barbosoi, Cocolon, Petelină, Șperlă, Tremurici, Jdivircă, Târliboacă, Pojaroaia, Cucoșoaia, Bontanaia, Motoara, Fârlifusa, ș.a. Pe lângă fotbal, sportul „rege” oriunde, jucam multe jocuri reprezentative pentru anii de după război: burda, copcica, poarca, ultimul chiar foarte îndrăgit, căci loveam o minge confecționată din cârpe cu un soi de bâte originale îcrose) care, în final, trebuia să ajungă intr-o gaură săpată în pământ, joc similar cu hocheiul pe iarbă de astăzi sau poate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
că tocmai trece peste momentul critic, că începe să se obișnuiască cu zdruncinăturile. Țara asta nu arată ca un șantier, arată ca după un război, discuțiile astea despre cît de bine era înainte și de ce a dat-o de-a poarca de zece ani încoace sînt apă de ploaie. Pe mine nu mă interesează decît momentul de față, nu vreau să înțeleg trecutul, pentru că nu-i mare lucru de înțeles. — Mai tîrziu, zice domnul Președinte, vă promit eu c-o să avem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care să-ți strice planurile, spuse Timișoara. — Singura problemă pe care mi-o pun e legată de Delfinaș. Angelina s-a aflat întotdeauna în relații bune cu ea, adăugă Poștașul. Era limpede că nu puteam s-o dau de-a poarca de la bun început fără să mă gîndesc și la asta. — Ești sigur că nu te-ai complicat prea tare? întrebă Timișoara. Nu mai aveam încotro, eram obligat s-o îmbîrlig bine de tot ca să aibă încredere că face ce trebuie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
că tocmai trece peste momentul critic, că începe să se obișnuiască cu zdruncinăturile. Țara asta nu arată ca un șantier, arată ca după un război, discuțiile astea despre cît de bine era înainte și de ce a dat-o de-a poarca de zece ani încoace sînt apă de ploaie. Pe mine nu mă interesează decît momentul de față, nu vreau să înțeleg trecutul, pentru că nu-i mare lucru de înțeles. — Mai tîrziu, zice domnul Președinte, vă promit eu c-o să avem
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
care să-ți strice planurile, spuse Timișoara. — Singura problemă pe care mi-o pun e legată de Delfinaș. Angelina s-a aflat întotdeauna în relații bune cu ea, adăugă Poștașul. Era limpede că nu puteam s-o dau de-a poarca de la bun început fără să mă gîndesc și la asta. — Ești sigur că nu te-ai complicat prea tare? întrebă Timișoara. Nu mai aveam încotro, eram obligat s-o îmbîrlig bine de tot ca să aibă încredere că face ce trebuie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
puteau servi niciodată un "nu" categoric. Numai Saveta tontălăului de Adrian Lupu se codea și se sclifosea de îl enerva pe Bulhac la culme. Duminica, toată lumea ieșea în mijlocul satului, la căminul cultural și bea samahoancă, stătea la bîrfe, se juca poarca sau prindea la joc în scîrțîitul scripcii lui Costache Aduculesei. Pe la chindie, cei mai gospodari sau cei cu alte interese întrepătrunse, plecau după buruiană pentru vite. Du-te tu, bărbate, spune Saveta cu jumătate de gură. Îmi ajunge toată săptămîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
americani, care au confundat prezidențialele din România cu concursul Miss America, faza pe Ohio, Victor Ponta a fost pus să facă americănisme cum ar fi invocarea pe numele mic a colegilor de partid, deși unii dintre aceștia n-au jucat poarca cu el pe maidan, referirea la nevastă, la copii, la mămică (nu însă și la Tata Socru), declararea amorului față de patrie.", scrie Ion Cristoiu, pe blogul său. Jurnalistul subliniază că premierul a uitat să menționeze în discurs că în România
Ion Cristoiu: Victor Ponta, nenorocit la fel ca Mircea Geoană. Cine o face by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78843_a_80168]
-
cu pălămidă. Răzoare cu crăițe, tufănică și ochiul boului. Curte cu dud și coteț de găini, strânsă între calcanuri drișcuite gros și uluci... Din grădina copilăriei mele nu lipsește zgomotul, mișcarea, viața. Pe maidan roiesc copiii, jucându-și arșicele, țurca, poarca, șotronul și barul, pe când văzduhul vuiește de zbârnâitorile zmeelor. Pe băltoace măcăiesc rațele... Ulița răsună de lălăiala câinilor... Pe lavițele dinaintea porților se adună vecinii seara la taifas, ca să-și mai ușureze sufletul de povara vieții. Mi-a fost dragă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92465_a_93757]
-
dezic și azi de paradis! Stau mai bine singur, în bordei, Să-mpletesc cuvinte cu hamei, Timp în care grav, cu ironie, Mă-ntreb ce-i așa filosofie... Mâine, știu, năluca se întoarce Și cu fiara-n lesă, și cu poarce. Ce să le mai zic, să scap de ei? Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob, Dacă-n orzul gâștei e vreun bob, Negru și precar, ca o neghină, Auriu și copt
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
Mă dezic și azi de paradis! Stau mai bine singur, în bordei,Să-mpletesc cuvinte cu hamei,Timp în care grav, cu ironie,Mă-ntreb ce-i așa filosofie...Mâine, știu, năluca se întoarceși cu fiara-n lesă, și cu poarce.Ce să le mai zic, să scap de ei?Să le spun că-s sluj la dumnezei? Să-i întreb, întocmai ca un snob,Dacă-n orzul gâștei e vreun bob,Negru și precar, ca o neghină,Auriu și copt
VIS URÂT de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350016_a_351345]
-
a fi plini de sănătate în anul care va urma să vină. Porcul este legat de mai multe ritualuri și anume cel al Ignatului Porcilor, dar apare și în folclorul și in jocurile de copii, sub diferite denumiri: De-a Poarca, Purceaua sau în colinda Siva, probabil după numele marelui zeu indian, Shiva. Un vechi colind popular, purtând titlul Vasâlca , spune: Lerului Doamne, domn din cer / Ce mi-e-n cer și pe pământ ? / Mi-e o dalbă mănăstire / Printre dalbe mănăstiri, / Mi-
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Pe isteț vatămă, strică Făloșindu-se fudul. Mimilor ce mă pastișă Și scârmesc ca epigonii Să își caute o nișă Ca viermițele, coconii, Am a le mai spune doar că N-or să fie crisalidă, Ci rămân ce sunt: o poarcă, Între fluturi o omidă...! Ci cu strunele și felul Hărăzit a unge inimi, Voi rămâne Menestrelul... Și cruța-voi asasinii-mi. Referință Bibliografică: Mimilor mei / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1135, Anul IV, 08 februarie 2014. Drepturi
MIMILOR MEI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341927_a_343256]
-
creșterea accentuată a nivelului de trai material și spiritual al... tra, la, la, precum cereau indicațiile de partid... În fabrică lucrau două instalații de import, una pentru frânghii din cânepă și alta pentru caiele și băteau birboanca jucând șeptic, bâza, poarca, sau fumând cu priviri înțelepte cam două sute de angajați, adică exact cei cărora le crescuse nivelul de trai. Șef peste secția frânghii era tânărul subinginer Ghiocel Păstârnac, numit: „băi, Ghio’cele” de șefi și „tov subtinginer” de subalterni. Era un
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații. Încetând sau dispărând unele activități vechi sau moduri de viață părăsite, dispar și cuvintele care le-au purtat mesajele. Ex. bordei, opaiț, feștilă, balie, îmblăciu, vătale, năvădeală, țurcă, poarcă ș.a. Mai rămân doar în cântecele bătrânești și în metaforele scriitorilor. Acum, alte cuvinte au „năvălit” în limba română, precum „internet”, „computer”, cu armata lor de termeni tehnici, adevărate cuvinte barbare, teroriste, cu care se fudulesc „pricepuții” noștri, ca să-i
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
puse să semneze pentru o mie, îi făcu un semn cu ochiul precum că... diferența, știi tu... că și noi, partidul, nooo... și îl dădu afară. Sile ieși mulțumit din birou și merse în curtea din spate unde elevii jucau poarca sau rișca. Aruncă o privire peste jucători și rosti ferm ca un adevărat șef: - Băii, Mehașu’, la mine! Nouă dintre jucători veniră în grabă. Aici se impune o discuție. Mehașul era un fel de club din care făceau parte cei
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
d'arrivée.1152 De cette manière, leș " crêpes " șont en roumain des " scoverzi ", leș " petits pains circulaires " représentent en effet des " colăci ", tandis que la paraphrase " une sorte de golf primitif " devient dans le texte cible le jeu " de-a poarca ".1153 L'autotraduction de poésie semble être plus délicate. Dans le cas du recueil bilingue Clipă fără sfârșit/Instants sans fin, Paul Miclău décide d'opérer une autotraduction spontanée non-conventionnelle de chaque poème, du roumain vers le français ou inversement
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cu o gălăgie nemaipomenită. Plângea, se zvârcolea pe jos, ședea fugar până pe- nserat, încât mai curând băiatul îmi părea biruitorul decât victima acestei triste conjuncturi. Aveam o încredere desăvârșită în tot ce întreprindea dânsul. Cine juca cel mai bine „poarca” și cine avea curajul să călărească toți caii din islaz ? Odată - întâmplarea însă a rămas în abur de legendă deoarece n-am văzut-o cu ochii mei - s-a suit pe greabănul celui mai temut taur din suhat. Era un
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de țuică pe care tot satul Îl folosea să-și fiarbă prăștina. Zicea că fusese al lui bunicu-său. După aia se luau la bătaie cu nămol, iar când se plictiseau, tot goi, dar mânjiți ca niște draci, jucau lapte-gros ori poarca. Când Îi venea vremea să se coacă, se cățărau În cireșul amar ce se Înălța, singuratic, pe obrazul spân al coastei. În primărie duhnea a tutun stătut și a praf, iar hârțoagele de prin dulapuri răspândeau iz de mucegai. Secretarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Vorbi măgarul: „De când mă știu am tot zbierat/ Pân’ ce-am ajuns măgar de stat”. Astă-vară: „A venit marele bou/ Le-a vorbit de boul nou”. Scroafa: „Grohăie în stânga-n dreapta/ Suie fără teamă treapta/ Unii dinspre rădăcină/ Spun că poarca e divină”. Bicisnicul: „Bicisnicul cutează a crede despre sine/ Că lumea fără margini doar lui i se cuvine”. Rața: „Ce mai vorbă, rața știe/ Cea mai prima meserie/ Că e doctor în chimie / ...Dar degeaba osteneala/ Pe cel prost nu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aprindeam focul cu iască și amnar. Am încercat și altă metodă, să răsucim, îndelung și repede, o bucată de lemn uscat între două pietre, dar n-am reușit. Ora o apreciam exact chiar pe vreme noroasă. În "Poiana tufelor" jucam "poarca", un fel de hochei pe iarbă, în care ne foloseam de crengi de arin pentru a lovi un nod luat dintr-o rădăcină veche, care servea drept minge. Preocupări de igienă nu existau. Peste orice rană mai mare, unde "foaia
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
noi. 47. SCRISORI DIN CORDUN (cca 1874 ) Sună pietricică-n vale, Cine-a pus țara la cale Și acum la bătrânețe S-a întins pe criticale? Ți-am citit cu indulgență Și cu-amor cu criticaua O hazlie-impertinență, Bat-o poarca, mînce-o caua. {EminescuOpIV 506} Zice Darwin după tine Cumcă omul e-o maimuță - Simt humorul de gorile Când desmiard-o pisicuță. Pisicuță criticoasă Ce îți speli curata labă Și-ți întorci dulce mustața, Fii de treabă, fii de treabă. Nu se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Dealu Bouriei etc. Numele acestea de locuri, atestate începînd cu secolul al XIV-lea, se integrează în grupul onomasiologic al așa-numitelor, mai ales de către geografi, zootoponime: Brebu, Boura, Colunul, Cerbaru, Fărcașa (< magh. farkas, „lup“), Catîra, Bivolele, Iepura, Lupa, Mînza, Poarca, Racovița, Taura, Ursa, Viezuri, Zimbroaia, Zimbru. Variațiile fonetice ale numelor, față de etimon și între ele, pot fi explicate prin transcrierile aproxi mative în documente sau prin evoluțiile istorice și dialectale ale formelor. Astfel, așa cum arată V. Frățilă, „intercalarea“, în unele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]