59 matches
-
ei mână Frâul tău a ta viață. Du-o unde vrea să meargă! Când uscatele-i călcâie bat în burta ta, aleargă, Iar când frâul tău îl strânge, de-ți trosnesc dinții din gură, Te oprește: să răsufle vrea scârboasa pocitură. Vai, nenorocită țară, rele zile-ai mai ajuns! A lor gheare-nfipte-n pieptu-ți, fără milă l-au străpuns Și-n bucăți împart, infamii, carnea ta, avutul tău! Tot ce s-a găsit pe lume mai stricat, mai crud, mai rău, Ăști
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Carmacii_de_alexandru_vlahut_marin_voican_ghioroiu_1390408921.html [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358242080.html [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
la piept. Se gândi să-i descânte așa cum îi făcea Raluca lui când era mic. -De ce vrei să-ți descânt, glumi el, de diochi, de dragoste, de ceas-rău, de brâncă, de apucătură, de iele, de năjit, de orbaț, de pocitură, de săgetătură, de mușcătură? -Hai, lasă-mă și nu mai glumi cu mine! -Să-ți zic una de dragoste pe care-o știu de la mama: Tu șarpe, bălaură, / Cu solzi de aur, / Cu nouă limbi împungătoare, / Cu nouă cozi izbitoare,/ Să
MIHAI ŞI VERONICA (CAP.9-10) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398422341.html [Corola-blog/BlogPost/347945_a_349274]
-
cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovărășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-având virtute, iar în ei moneda calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Eminescu_sa_ne_judece_dan_petrescu_1358237316.html [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
profuziune; ieri voind să răstoarne pe Domn, azi îl titluiesc rege; ieri proclamând republică la Ploiești, azi joacă cu aceeași măiestrie pe lingușitorii Curții. Din focarul Bucureștilor putrejunea morală și socială se mănține metodic asupra întregei țări; din painjinișul hidoasei pocituri se-ntind firele în filialele societății de exploatație ce au forma de comitete de salut public. Pe când nici o îndreptare nu se face nici școlii, nici bisericii, nici ramurilor de producțiune materială, tot pe atunci presa vecinicei minciuni, presa radicală, discută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
presei, iată cumplitele efecte ale unui guvern liberal de câțiva ani. Încă alți câțiva ani și societatea va începe a plesni din toate încheieturile. Elemente străine vor inunda România ca valurile potopului, după ce vor fi subminat terenul pe care hidoasa pocitură conduce ca regisor comedia meschină jucată de bufonii partidului său. Mai mult încă. Noi credem că mîni-poimîne, desființîndu-se si justiția, va începe deplina anarhie. "Romînul? "? crede de pe acum că trebuie să-și pregătească terenul pentru a lovi în judecători și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
convocată imediat pentru a ști definitiv ce avem de făcut. [29 septembrie 1878] ["NU SÎNTEM DISPUȘI A REVENI... Nu sîntem dispuși a reveni la umilitul apel pentru unire al "Romînului", la mutra blândă și supusă pe care o face hidoasa pocitură când vede cumcă ștreangul politice: șărlătănești pe care o face ș-o dictează de doi ani și mai bine a început să-l gâtuie. Nu ne pasă asemenea de mântuirea ce-o caută, tinzând mînile în dreapta și în stânga, pentru a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
gîtului? Asta-i întrebarea. Numai împrejurarea că d. C. A. Rosetti era după masă ne face să-i iertăm și aceasta, dar iertarea nu va să zică uitare. Poetul cel mai mare al națiunii l-au înfierat cu epitetul homeric de "hidoasă pocitură", și aceasta este și va rămâne în zisele și actele sale. Cu toate acestea nici ură demagogică, nici calomnie, nici insinuațiunile perfide și lipsite de bun-simț chiar ale presei radicale nu ne vor abate o clipă din calea noastră. Iubim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
infiltrat în mod artificial în vinele tinerimei noastre prin centrele pline pe cât de lumină pe atât și de corupțiune ale Apusului, începuse a împlea, ca buriana cea rea, straturile îngrijite pe atunci ale unei sănătoase dezvoltări. Astfel, sub auspiciile "hidoasei pocituri" s-a născut și încurajat acea specie de numărători de pietre pe trotuare cari sânt totdeuna gata de-a se-nșira în rândurile roșiilor dacă li se aruncă vrun os. Pe lângă acești învățați s-au adaos o masă nesfârșită de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ajunge în întunericul în care ne aflăm o rază din vremea lui Mircea cel Bătrân și al lui Ștefan cel Sfânt pe noi ne ajunge încă amintirea lui Matei Basarab; nepoții noștri nu vor avea înainte-le decât chipul hidoasei pocituri care a înveninat țara aceasta cu răutatea și perversitatea sa și a fratelui său de cruce, care zilnic o vinde. Și strănepoților le {EminescuOpX 362} va fi scârbă de noi, cu silă vor căuta, vor voi să se scuture de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Mohametanii din Bosnia nu vor unirea cu Austria și o dovedesc aceasta, cei din munții Rodop n-o voiesc cu Bulgaria și o dovedesc asemenea, deși nici bosniacii, nici pomacii nu pot fi citați ca modele de cultură. ["ORGANUL HIDOASEI POCITURI... "] 2264 Organul hidoasei pocituri și al stârpiturilor Fanarului ajunge să implore guvernul rusesc prin următoarele cuvinte din n-rul său de marți 26 septemvrie: {EminescuOpX 423} așa de puternic față cu un mic stat care nu poate decât să se supuie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor unirea cu Austria și o dovedesc aceasta, cei din munții Rodop n-o voiesc cu Bulgaria și o dovedesc asemenea, deși nici bosniacii, nici pomacii nu pot fi citați ca modele de cultură. ["ORGANUL HIDOASEI POCITURI... "] 2264 Organul hidoasei pocituri și al stârpiturilor Fanarului ajunge să implore guvernul rusesc prin următoarele cuvinte din n-rul său de marți 26 septemvrie: {EminescuOpX 423} așa de puternic față cu un mic stat care nu poate decât să se supuie deciziunilor colective ale Europei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mutră și Aristidul corespunzător, primește din nou să acopere cu mantaua sa degetele lungi ale partizanilor și apucăturile lor. Despre fostul președinte al Camerei, actualul ministru de interne, țara are o opinie formată de mult. Stigmatizat cu epitetul de "hidoasă pocitură " de către cel mai mare scriitor al României, numit "geniul rău" de către chiar ai săi, acest vlăstar vițios și... onest al rădăcinilor fanariotice din țară e o garanție îndestul că signatura noului cabinet și a activității lui politice va fi vițiul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai corupt și mai ignorant. Am spus că România a devenit, în urma domniei roșilor, o mlaștină în care se scurge tot ce e material și moral putred în câteșipatru unghiurile lumii. Cabinetul C. A. Rosetti este eflorescența acestei mlaștini, "hidoasa pocitură" e bobocul ce stă să înflorească din mijlocul foilor unei plante ce nu poate răsări decât din putrefacțiune. Țara legală era deja pe cale de-a fi asfixiată prin guvernarea roșie; asfixia se va consuma de-acuma înainte și mai repede
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mucenicul să aibă dreptul a mâna pe țărani dincolo de Balcani sub sulița căzăcească, e suficientă pentru a face din Pișca, Giani și Carada oameni de stat. În momentul în care un interes material îi înregimentează pe patrioți sub drapelul "hidoasei pocituri " și când toată politica și tot parlamentarismul consistă în mașinală ridicare de mâni, "Romînul" ne spune că d-lor au puterea de la națiune și de la încrederea suveranului și că nu trebuie s-o părăsească decât atunci când națiunea și suveranul le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
deloc a discuta politică serioasă de stat cu absolvenți ai claselor primare și matematici cu Nastratin Hogea. În loc de a lucra ca, întru cât privește relațiunile internaționale, românii să se înfățișeze străinilor totdauna uniți, ziarele opozițiunei propagă dezbinarea " continuă "Romînul" hidoasa pocitură Ce-am semănat în țară invidie și ură ne spune că noi semănăm dezbinarea. Dar existat-a dezbinare înaintea roșiilor? Nu s-au ridicat toți ca un om de câte ori era un interes al țării la mijloc? Dar cine a semănat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treaptă cu Carada? Tot ei. Cine au înstrăinat oamenii țării de cătră Domnia Sa cu pizme și năpaști, ca darea în judecată? Ei. Cine arată mare vrăjmășie cătră toți oamenii țării? Ei și iar ei. Dar nu spune Alexandri despre .................. hidoasa pocitură Ce-au semănat în țară invidie și ură? Ciudat lucru. Dar azi, de-ar trăi Radu Vodă, 60 de ani după nu 30 de ani înainte de fanarioți, el n-ar face alt portret guvernanților decât cel pe care l-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari susțin că nu există. [ 21 octombrie 1880] ["CUM CAD MINISTERIILE...? "] Cum cad ministeriile în țările dunărene? Desigur că vreun panglicar politic, vreun C. A. Rosetti, respectiv în ediție sârbească sau bulgărească - și trebuie să fi existând în multe ediții pocitura aceasta - va asigura că țara, opinia publică, poporul a răsturnat ministeriul cutare ori cutare. Cumcă pretutindenea unde cade un ministeriu concurge și opinia publică n-o contestăm nici noi. Mii de interese sânt legate în orice țară de existența unui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se descânta astfel: „Ceală di diochi/ Ceală di pocitură,/ Ceală di întâlnitură’’. Acum se oprea din descântat, persoana bolnavă bea un pic de apă, apoi se spăla și ce rămânea o turna la un loc curat sau la rădăcina unui pom, continuându-se descântecul astfel: „Pi-o stâncă di
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un loc curat sau la rădăcina unui pom, continuându-se descântecul astfel: „Pi-o stâncă di chiatră/ Este-o fată blestemată/ Cu un ochi di foc/ Și un ochi di apă/ Cum stângi apa pi foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile Floricăi,/ Să rămâie luminată și curată/ Ca argintul strecurat/ Cum Maică-sa din cer l-a lăsat’’. Apoi se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ochi di apă/ Cum stângi apa pi foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile Floricăi,/ Să rămâie luminată și curată/ Ca argintul strecurat/ Cum Maică-sa din cer l-a lăsat’’. Apoi se sting trei cărbuni: unul de întâlnitură, altul de pocitură și al treilea de diochi. Când o vită sau un alt animal se lovea la ochi sau lăcrima prinzând pojghiță, trebuia descântat de „albeață”. Se folosea un fir de mălai tătărăsc, luat de la mătură și un fir de lână roșie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se dădea cu firul de mălai tătărăsc și cu lâna roșie în jurul ochiului bolnav, se spunea descântecul astfel: „Mă sumecai, mă mânecai/ Duminică dimineața mă sculai/ Și mam dus la Lunaia/ Să-i deschid albeața/ Albeața prin deochi/ Albeața prin pocitură./ Cu mătura o mătur,/ Cu lopata o arunc,/ Cu lână roșie o șterg./ Ce stai Lunaie cu părul zburlit,/ Cu ochiul tulburat?/ Că la Ileana oi alerga/ Cu mătura te-oi mătura/ Cu lopata ți-o arunca/ Și Lunaia să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi de apă,/ Cu-n ochi de foc./ Cel de apă o stâns pe cel de foc./ Cum o stâns cel de apă pe cel de foc/ Așa să stângă diochiturile, pociturile de la Neculai (în acest moment se sufla de trei ori peste frunte)./ Să rămână curat și luminat/ Ca argintul strecurat/ Cum maica l-o făcut și Dumnezeu i-a lăsat’’. După terminarea descântecului, se sufla de trei ori peste fruntea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
legătură, se amestecau și se făcea o alifie. Cel descântat făcea mai întâi o baie în leșie din ciocani de porumb, după care se ungeau cu alifie locurile de pe corp afectate de râie, până când acestea se vindecau. Descântecul „de pocitură”, asemenea cu cel de „strânsu’ cel mare’’, datează de prin anul 1920. Simptomele acestor boli erau: durere de cap, moleșeală, dureri de mâini și de picioare, ceea ce înseamnă în termeni locali că ai fost pocit. De strânsul cel mare erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
trestia la foc și se băga într-o moșoaică cu apă neîncepută, adusă de la fântânâ. În timp ce se stingea trestia în apă se spunea următorul descântec: „Plecatu Tincuța pe cale, pe cărare,/ Pe drumul cel mare/ Și s-a întâlnit cu diochitorii/ Pociturile, poteca poteilor, gios a trântit-o,/ Sânge din fața băutu-i-o / Și ie s- o văicărit, s-o căinat./ Nimeni n-o văzut-o,/ Nimeni n-o auzit-o/ Numai Maica Sfântă Maria/ Din poarta cerului/ O văzut-o și-
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]