28 matches
-
Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte, pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** ArtFoto: Paul Gronner - Instagram Referință Bibliografică: Fărâme din pulberi de stele ... / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FĂRÂME DIN PULBERI DE STELE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442734287.html [Corola-blog/BlogPost/366180_a_367509]
-
trimise Și chiot să dăm pentru noi bucurii. Aduși în obraji au de geruri bujori, Băiatul și fata de joacă-n zăpadă. Dar după o vreme-i încearcă fiori, Lăsând fericirea în ochi să se vadă. Hoinar voi veni, pe poclada cea albă S-aștern un omagiu de cântec și flori, Iar ție la gât, să-ți fac cetina salbă Și-o ninge-o zăpada ce cade din nori. Bujorii-n obraji n-or mai fi de la geruri, Ci arșiță pusă
ZĂPADA MEA IŢI STĂ LA DISPOZIŢIE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1422772470.html [Corola-blog/BlogPost/376115_a_377444]
-
la noi; numai așa vei scăpa, Stăpâne Sfânt, în veci, de mare grijă. Amin! RIDICĂ-ȚI FRUNTEA Ridică-ți fruntea! Umerii-n aripi de rândunea Se vor preface. Ridică-ți fruntea! Și vei fi egala crestelor Ce mai poartă încă Poclada iernii. Ridică-ți fruntea! Lutul pe care cu indiferență îl calci Se va mândri suportând pe aceea Ale cărei rădăcini Cu temei le ancorează. Ridică-ți fruntea! Subteranele de granit Le vei înnobila, Mult până dincolo De cea a diamantului. Ridică
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
toate Sau doar ecou al nopții nesfârșite ? M-apasă greu și gândul nu mai poate Uita cosițe-n perne risipite. Te-ai răsfirat fiindu-mi așternut Al trudei line, plină de tandrețe, Mă cheamă iar eternul început, Să-ți fiu pocladă stării de binețe. Mereu ne poartă prin ecouri dorul Și țese vraja care se aprinde Noi doi ca-n unul, preschimbând fiorul Într-un pojar ce dragostea cuprinde. *** Referință Bibliografică: Să fie dor ? / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
SĂ FIE DOR ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1437897073.html [Corola-blog/BlogPost/344032_a_345361]
-
1473 din 12 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului a început întâi ca un arpegiu cu vântul care tremură prin crengi dezvăluind cum frunze cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421047047.html [Corola-blog/BlogPost/377074_a_378403]
-
1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului a început întâi ca un arpegiu cu vântul care tremură prin crengi dezvăluind cum frunze cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1451807679.html [Corola-blog/BlogPost/378603_a_379932]
-
îmbrăcat e în dantele, of, vremuri deochiate și rebele măciuca vreți să-mi faceți părul. mirese mii strânge cireșu-n brațe, belșug de flori își pun fetele-n cozi sunt astăzi Apusenii plini de moațe ce scot la soare belșugul din poclăzi. e primăvară ce sufletul mi-aprinde iubirea-n suflet simt cum da navală de nu mi-i săruta bădița când mi-i prinde în clipa de-ntâlnire ți-oi face sigur școală. și m-oi purta atât de drăgăstoasa te-
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Antologia_revistei_dor_de_dor_valeria_tamas.html [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
Ajunge pe fruntea-i ridată. E secetă, moarte pe maluri, Arinii se-adapă din cruste, Pe plajele mute și-nguste Nisipul cerșește azi valuri. Pârâu părăsit de Naiadă, Țâșnire captivă-n izvoare. Puhoaie de raze de soare Fac cruda dogoare pocladă. *** Genealogia Naiadelor variază mult, un factor important fiind zona geografică și sursa literară. Naiadele erau fie fiice ale lui Zeus, fie fiice ale unor zei de râu, fie doar o parte din vasta familie a titanului Oceanus. Ca toate nimfele
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416551830.html [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
bine ne-am lipsit de lume Făr' de-ai pofti la viitoare nunți Ea neștiind să-i dea iubirii nume Nu are-a cere să colinde munți. Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul, Din fulgi de nea ți-am zămislit pocladă Nici gând de somn, în doi țeseam temeiul, Pârâul fiu, miri, munte și Naiadă. Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre, Te-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alungă zorii, nimeni să ne vadă. *** Dar, orice
NAIADELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416551830.html [Corola-blog/BlogPost/384605_a_385934]
-
bine ne-am lipsit de lume Far' de-ai pofti la viitoare nunți Ea neștiind să-i dea iubirii nume Nu are-a cere să colinde munți. Te-a ocrotit pădurea, pernă steiul, Din fulgi de nea ți-am zămislit poclada Nici gând de somn, în doi teșeam temeiul, Pârâul fiu, miri, munte și Naiada. Ne-ascunde noaptea sub umbrar de astre, Te-mbrățișez cu-atingeri de cascadă Munte sub munte, icnetele noastre Alunga zorii, nimeni să ne vadă. *** Referință Bibliografica
IUBINDU-TE, M-AM PRESCHIMBAT ÎN MUNTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1444974730.html [Corola-blog/BlogPost/344124_a_345453]
-
vântul rupe rotocoale. Se rușinează când străpunge Voalul, în zori, raza de soare Și-ar vrea cu falsă supărare, Cumva, cumva, să o alunge. Știa că de-ar primi căldura, Golașă ar putea s-o vadă Roșind sub noua ei pocladă Și-ar hohoti de ea natura. Mai știe că abia-n April Cămașa o să-și primenească. Atunci, oricine să privească În voie, verdele ei dril. *** Referință Bibliografică: Candoare / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V
CANDOARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1448869102.html [Corola-blog/BlogPost/383222_a_384551]
-
șuierică. Părea că n-avea s-o termine curând, așa de îndatorat se-arăta înfățișării acesteia. Întrebat de vreun îndrăzneț care-i zăbava, zicea că fi-va până la urmă o minune. Atât. * Ninsese și-acum duium peste bordeie, ca-ntotdeauna. Poclada așternută scânteia, făcând din Cer noaptea o boltă de poveste cu ce a fost... Fumurile adăposturilor tremurau sfielnic în aerul tare. Locul părea de basm, oprit într-un ceas al așteptării... În ajunul zilei temute, "veneticul" nu-și găsise deloc
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
se deschid în cale ochi de floare și poftă mi se face de iubit. Mirese mii cireșul strânge-n brațe belșug de flori își pun fetele-n cozi, sunt astăzi Apusenii plini de moațe ce scot la soare belșugul din poclăzi. Și primăvara sufletu-mi aprinde iubirea-n suflet simt cum dă năvală de nu mi-i săruta bădiță, când mi-i prinde în clipa de-ntâlnire, ți-oi cere socoteală! Și m-oi purta atât de drăgăstoasă... te-oi scoate
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Izvoarele_vietii_antologie_2009.html [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
Sau doar ecou al nopții pe sfârșite ? M-apasă greu și gândul nu mai poate Uita cosița-n perne risipită. Te-ai răsfirat fiindu-mi așternut Al trudei line, plină de tandrețe, Mă cheamă iar eternul început, Să-ți fiu pocladă stării de binețe. Mereu ne poartă prin ecouri dorul Și țese vraja care se aprinde Noi doi ca-n unul, preschimbând fiorul Într-un pojar ce dragostea cuprinde. 28 Martie 2007 ciclul Ucenic în dragoste *** Tu, dor nebun! Tu, dor
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1416725840.html [Corola-blog/BlogPost/372037_a_373366]
-
grupul ei încă din școală Flower-Power, mă gândii eu privind-o admirativ. Atitudinea ei optimiza. Chiar mă contaminase. Aproape că mă scuturasem de pielea escuamată cu ocazia momentelor derutante prin care trecusem. Peste cugetările mele începu să se-aștearnă o pocladă veselă. Era elucidarea problemei puse, făcută de Cantemiristă. -Gigel, repetent de două ori într-a patra, știa că femeia a fost făcută de Domnul după chipul și asemănarea Lui și lăsată pe Pământ să-i țină tovărășie lui Adam și
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469337107.html [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
un sfert din suprafața camerei) cu vatră și uneltele necesare preparării hranei. Pe plită se află vase de lut, iar pe vatră pirostrii, clește și oală de sarmale. În continuarea cuptorului se află patul pentru odihnă pe care sunt așternute poclăzi și sunt așezate perne. Deasupra patului, sunt agățate de grindă articole vestimentare și textile. De-a lungul pereților de est și de sud sunt așezate laițe acoperite cu țesături de lână. Lângă ferestră, pe latura de sud, se află masa
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe mort. Îngenunchind cu grabă îi adună ciolanele și-i deosebi lucrurile. Căpățîna era spartă de baltag”. Scena, dar mai ales povestea vieții
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fac cidru, și mai muncesc o toană la draniță și fasonarea lemnului de brad. Unii întocmesc butoiașe îndemânoase pentru oțetul de mere și fructe și vinișorul de mere, alții lucrează stupi pentru primăvara ce va veni. Femeile țes sumani și poclăzi, umblă în șezători. E în munte o activitate mai mare și mai concentrată în lucrări de gospodărie, împrejmuiri, porți, hambare, fânării. București. 9 Noembrie 1956. La profesorul de filologie de la Iași, o cucoană nu tocmai deșteaptă; pricepută însă la mobilat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la Tarcău, care priveghea rânduielile. Acoperirea rămășițelor lui Lipan cu un „lăvicer vrâstat negru și roș” ar simboliza „drumul” arătat celui dispărut pentru a ajunge unde se cuvine, iar gestul ei de a da la o parte „un colț de pocladă, ca s-audă și mortul și să se uite la cer cu găvanurile negre ale căpățânii” - credința că el „vede” și „aude” toate, „numai nu poate vorbi nemică”. Ferestruica se face și pentru ca „pe acolo mortul să se poată uita
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
ezită să se scalde pentru că e înfierbântat și plin de sudoare, el se vede pus în gardă să nu se considere din greșeală, drept Alexandru Machedon supus riscului de a muri de friguri (69). Când se adăpostește de ploaie sub pocladă, cel socotit a fi vlăstarul cel mai gingaș din vița blondului Apolone repetă gesturile divinului său strămoș ajuns văcar în slujba regelui Admet (106). Rezemată de cerdac, matroana Floricica, ispititoarea soție a celui mai bun prieten din copilărie, atrage privirile
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
spunea cu voce tare ce Îi trecea prin minte, deși nu-l auzea decât câinii care veneau credincioși În urma lui.Chiar și oile pășteau și-și vedeau de treaba lor, neluându-l În seamă. La amiază se lungea pe o pocladă, Își scotea din traistă o bucată de brânză și ceapă, mânca și le da și câinilor.Și se gândea! Cine a făcut lumea asta? Cine a făcut pădurea, stâncile, izvoarele, iarba? Cine l-a făcut pe om? De ce este omul
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
popa de Bobotează. Acu, părintele știi că umblă cu Ion Ghervan cu sania. Eu tăiam lemne la trunchi, în șură, cu fânarul, când aud hăulind pe vale copchiii cu chiraleisa. Las lemnele și intru în casă. Fumeia încă mai netezea poclăzile pe pat, când și aud tropăituri în tindă : popa, cu dascălul Murgoci și palamarul. Ghervan a rămas la sanie, în drum. Popa era cam făcut și în casă n-a mai vrut să cinstească după obicei. Cum au terminat cântarea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
-o la galop. Eu în urma lor, să nu cumva s-ajung târziu. Acu neta știi că Ghervan stă peste drum de popă. Când am ajuns și eu gâfuind, omul deshăma și băga caii în grajd. Sania era în ogradă, cu poclăzile peste fân. I-am dat bună sara și nu l-am lăsat să sufle : - Ioane, zic eu încet, scoate toporul. - Ce topor, bre Dumitre ! se miră el. - Ioane, nu te fă, că te-am prins. Scoate toporu’, zic. - Bade Dumitre
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
zice el, stai că-ți dau toporul. - Ce faci, omule, ai înnebunit ? țipă femeia și se repede la el și-l prinde de umăr. - Dă-te la o parte, fa, crucea și dumnezeu’ mă-tii ! Și umblă în fân sub pocladă și scoate toporul meu. Când a văzut toporul în mâna lui, femeia n-a zis decât „mâh!” și s-a mistuit pe după casă. I l- am luat degrabă și i-am zis : - Să știi, Ioane, că nici părintele n-ar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
vornic) folosite la nuntă, învelitorile de leagăn, covorul (,, poneava’’; ,,pricoița’’; ,,procovița’’; ,,cilim’’) care este Țesut în război, cu motive geometrice, pe un fond închis și care este folosit în camera de oaspeți sau la diferite ocazii, măsaiele ornamentate la capete, poclada mițoasă albă( straniul). PORTUL POPULAR BĂNĂȚEAN Costumul popular românesc reprezintă veșnicia și individualitatea unei etnii. În România există 112 costume tradiționale din care în Banat sunt în număr de 12, în Caraș în număr de5, iar în Clisură 1 ,care
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]