9 matches
-
bani pe învățătura lui, patru ani, fără să obțină un „carton de absolvire”. De la Viena a venit cu gusturi rafinate(modă, cai, trăsuri, cu aere de domn). În București se înhăitează „cu o turmă de pierde-vară, cartofori și petrecăreți”cu podărese (curve) și derbedei. Degeaba îl trimite la moșie, departe de gașca din București, că aici își face o altă gașcă cu aceleași apucături și preocupări. Legându-se de fetele răzeșilor, crează probleme celor care au grijă de el și postelnicul
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
și aparent castrată. Toți izbucnesc într-un hohot de râs. — Nu, nu, că o-ntrebăm, insistă Pribeagu. Asta-i curată nedreptate ! Dar când să se apropie, doi țigani o abordează pe dom- nișoară și încep să discute afaceri. — E o podăreasă, copii, concluzionează dezamăgit Mamutu’. Stați cuminți. Ah, ce piatră de pe inimă mi-ai luat, râde Pribeagu. Înseamnă că există o șansă să o atingem. În timp ce el și Pribeagu au început să se certe pe faptul că era sau nu o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
machedoni, la evrei, gardiști și comuniști deopotrivă. Cântecele sale inundau străzile Micului Paris la patefoane, copiii îi cântau hiturile prin școli și licee, era subiectul zilnic de discuție al studenților, florăresele îl fredonau la fiecare colț, cu florile pe braț, podăresele atunci când așteptau un client, îl puteai auzi la birjari și șoferi în aglomerație, la miniștri, secretari de stat și nici regele nu se sfia să recite câte un vers dintr-o melodie de-a lui. Nu era zi să nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
pentru femei, și „cabine” la fel, tocmai pentru că ținuse seama de pulsiunile erotice pe care un astfel de loc l-ar fi putut favoriza și dorise să evite promiscuitatea), ungherele plăcerii 375 (podurile de pe Dâmbovița - de aici și denumirea de „podărese” - puncte de trecere mereu frecventate, care, la București, ca și la Paris, le avantajau pe „acolisitoare”376, cârciumile, unde proxenetele asistau uneori la actul sexual, casele „specializate”, aflate la marginea orașului, cum era locuința acelei preotese [poate văduvă?] care își
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mercenar ajuns, prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
de cele mai multe ori, mănîncă ea singură, deoarece copiii, obosiți, adorm, în vreme ce ea gătește mîncarea. Mănîncă însă mama și pentru ea și pentru copii. Păcat ar fi sa rămîie ceva pe mine". Că precupeața e întrepridă. Face de toate. E și podăreasa la apă unui rîu, ia în antrepriza tăierea unei păduri, da bani cu dobîndă, adunînd creițar lîngă creițar, florin lîngă florin. Nu numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
efectul era grotesc, de aici numele dat capitalei, acela de Hilariopolis. Lumea cocioabelor, mitocănia, maidanul, zona calicilor, fauna patibulară, acestea sunt mai cu seamă segmentele investigate de Adrian Majuru. Apoi Bucureștiul libidinal și venal, al cocotelor de toate nuanțele, de la "podăresele" de odinioară la prostituatele de lux de astăzi. Nu sunt uitați străinii și felul în care îi percep ei pe români prin intermediul capitalei lor: românii sunt grobieni și snobi, iar capitala, deși nu este o cloacă, este o mixtură de
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
decât să se-nece-n praful Herăstrăului sau să plătească treizeci de bani micul la Avedic sau Sans-Souci. Solda nu era mare: cu ce-i trimetea Mariei la Tîntava, cu ce-l costau birturile și Frosica, bașca tabacuț și cîte-o podăreasă din vreme-n vreme, se ducea totul pe apa sâmbetei. Noroc că ordonanța i-o dădea garnizoana, căci altfel nu și-ar fi permis un domestic. Cu atât mai mult după răvășitoarea dimineață de septembrie, după întîmplarea de la defileu și
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
foarte, de pe la spițeriile împărătești de la Hindiea". O întîmplare de mare comedie, care a atras atenția lui Caragiale, este aceea cu Căpitan-pașa căruia i s-a năzărit la București să cheltuiască cu jupânesele și care e înșelat de boieri cu "muieri podărese" prezentate de vel-postelnic: "iată aceasta e Brîncoveanca, aceasta Goleasca, aceasta e Corneasca, aceasta e cutare, și aceasta e cutare Filipeasca". Precursor al lui Conu Leonida și al lui Nae Ipingescu, Dionisie e tare în "politica externă". El ne vorbește de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]