10 matches
-
Dichei, Egumeni, Protopopi, Preoți, Diaconi, Boeari, Mazili, Ruptași și la toată prostimea, orașe, târguri, sate și la toată obștea, atât parte Bisericească cum și lumească", pentru ca "prin ivală, să facă supuneri și juramânt, ca să să adeverească ai noștri credincioși supuși podani"82. Ceremonia oficială de depunere a jurământului a avut loc pe 1 octombrie, calendar vechi / 12 octombrie, calendar nou, 1777, în Cernăuți, după ce, în prealabil, cu o zi în urmă, reprezentanții stărilor privilegiate, între care se număra și boierul Vasile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
stăpânul moșiei fiind obligat, după moartea clăcașului, să predea gospodăria acestuia unuia din fiii săi. În schimb, țăranul nu avea dreptul de a-și vinde gospodăria, de a o împărți, ipoteca sau de a o lăsa moștenire. Țăranii clăcași sau podanii, cum erau numiți în Bucovina, au fost împărțiți în mai multe categorii și anume: fruntași, cei care aveau cel puțin două perechi de boi, mijlocașii, cu o pereche, codașii, care nu aveau vite de muncă, ci numai o vacă sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
sătească fiind obligată să presteze, în folosul acestora, câte două și, respectiv, câte o zi de clacă pe an178. Stăpânirea austriacă, înlocuind concepția românească de dependență economică a țăranului față de stăpân, cu jurisdicția personală a stăpânului de moșie asupra supusului (podanului), a căutat ca prin măsurile luate, să-l lege pe țăran de pământul și de satul său. În conformitate cu prevederilor reformei iosefiniste din anul 1786, ce prelua în cea mai mare parte prevederile așezământului lui Ghica, obligațiile podanilor bucovineni către stăpânii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
moșie asupra supusului (podanului), a căutat ca prin măsurile luate, să-l lege pe țăran de pământul și de satul său. În conformitate cu prevederilor reformei iosefiniste din anul 1786, ce prelua în cea mai mare parte prevederile așezământului lui Ghica, obligațiile podanilor bucovineni către stăpânii de moșie au fost stabilite la 12 zile de lucru sau boieresc pe an, așa după cum fuseseră reglementate raporturile dintre stăpâni și țărani, în Moldova, în momentul anexării Bucovinei de către habsburgi. În perioada postiosefinistă au fost introduse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Bucovinei oprimă nobilimea și guvernează în spirit arbitrar și despotic, aidoma domnilor fanarioți din Moldova 216. Totodată, nobilimea funciară bucovineană reclama eforturile lui Balș în favoarea ridicării condiției țăranului și intransigența sa împotriva sporirii numărului de zile de clacă datorate de podani stăpânilor de pământ 217. În condițiile în care căpitanul Bucovinei, animat de aceleași idei iluministe din tinerețe, a căutat să îngrădească fenomenul simoniei și alte abuzuri practicate în cadrul bisericii ortodoxe bucovinene, mai ales de cei aflați în vârful ierarhiei ecleziastice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și dregători de toate rangurile și tuturor” și Proclamația lui Dimitrie Cantemir (3 iunie 1711). S-a transmis poruncă ca „toată boierimea și slujitorimea, toți să încalece, să vie la oaste cu plată, iar care n-a veni, va rămâne podan și lipsit de moșiile sale. Țăranii să aibă a aduce bucate fără frică, să le dea bani. Deci Dumitrașco-Vodă îndat-au răpezit la țară, făcându-le știre tuturor”. Deși în articolul I al Tratatului de la Luck se preciza că „țara Moldovei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
avem nici o vină, ei da!? Ar fi bine să nu pozeze în victime, nimeni nu i-a împins în jugul guvernării, așa că, dacă mai zic una, alta, o fac din hârjoană, le zburdă orzu-n fund, neam de neamul lor de podani și de săraci n-a visat la atâta avere în așa scurt timp. Pe vremuri, când voiai să spargi o nuntă sau un bal, dacă te ținea punga și pumnul, luai țiganul de gât, îi spărgeai vioara de cap, îi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Brisac, Arnaud Cathrine, Catherine Cusset, Marie Darrieussecq, Ariane Gardel, Daniel Picouly, Yann Queffélec, Vincent Ravalec, Lydie Salvayre, Martin Winckler) - apărut la editura La Martinière, 2002, Catherine Cusset rescrie aceeași poveste, jucîndu-se cu numele personajului și titlul bucății, care devine Eva Podan. Acțiunea e plasată în contemporaneitate, succesiv în Estul Europei și în Statele Unite, în lumea amăgitoare și dură a top-modelelor, incestul este și el prezent ca amenințare, doar pielea de măgar e înlocuită printr-o cicatrice îngrozitoare pe față, care stigmatizează
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
Vasile și Neculai Boghici, Vasile sin Vasile Lupu, Toader sin Bostan, Iftimie sin Munteanul” (deci din Muntenia) etc., și cu observația scrisă de cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu observația scrisă de cei care i-au înregistrat: „cu pașaport di la gubernia din Chișinău prin cari îi arată de podani austriicești cum pre larg să arată în tăblița sudeților”, prinși în catagrafie la rubrica „havaliți birnici”. Termenul podan semnifică țăran aservit, supuși, vasali, ceea ce rezultă și din contextul catagrafiei în discuție. Important de reținut rămâne aspectul că oamenii înscriși cu statut de „sudeți austriicești” sunt de etnie românească, lucru ușor de constatat după numele lor și al părinților
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]