112 matches
-
pe timp frumos și uscat. În general, momentul optim se consideră a fi perioada de dinainte și pe durata înfloririi plantei. Se urmărește recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, întregi, neatacate de boli și dăunători și în vegetație; de exemplu: pătlagină, podbal, păpădie, mentă etc. ● Iarba (herba) se recoltează în special în perioada de înflorire. De la speciile anuale se colectează toată partea aeriană, iar de la cele perene iarba va fi tăiată deasupra părții lignificate. De exemplu: sunătoare, sulfină, sovârv, rostopască, coada-șoricelului. Florile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233983_a_235312]
-
pe timp frumos și uscat. În general, momentul optim se consideră a fi perioada de dinainte și pe durata înfloririi plantei. Se urmărește recoltarea frunzelor ajunse la maturitate, întregi, neatacate de boli și dăunători și în vegetație; de exemplu: pătlagină, podbal, păpădie, mentă etc. ● Iarba (herba) se recoltează în special în perioada de înflorire. De la speciile anuale se colectează toată partea aeriană, iar de la cele perene iarba va fi tăiată deasupra părții lignificate. De exemplu: sunătoare, sulfină, sovârv, rostopască, coada-șoricelului. Florile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233982_a_235311]
-
cristatum"), pirul târâtor ("Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Arnica (Arnica montana L.) este o specie de plante din genul "Arnica", familia "Asteraceae" ("Compositae"), ce crește în regiunile de munte, împodobind pășunile cu florile ei galbene-aurii. Poporul o mai numește podbal de munte, carul-pădurilor, cujdă sau carul-zânelor. De la această plantă se folosesc florile - "flores arnicae" - mai rar planta întreagă și chiar rădăcina. Începând cu secolul al VI-lea, a fost utilizată pentru proprietățile sale calmante în America de Nord, Germania și Rusia. Ele
Arnică () [Corola-website/Science/306687_a_308016]
-
nisipos și pietros în zone deluroase, dar și pe pajiștile muntoase cu mult soare, dar până la o altitudine maximă de 2500 de metri. "Arnica montana" este denumirea științifică a plantei, dar planta are și o multitudine de denumiri populare ca: podbal de munte, carul pădurilor, cujda, ciuda, iarba soarelui, carul zânelor și roit. Planta este formata dintr-o tulpină aeriană simplă de 10-40 cm pe care sunt dispuse opus frunzele și ramurile. Tulpina se termină cu o inflorescență de culoare galben-portocalie
Arnică () [Corola-website/Science/306687_a_308016]
-
coriophora"), captalan ("Petasites albuș"), mierea-ursului ("Pulmonaria officinalis"), cuscrișor ("Pulmonaria rubra"), paronihie capitata ("Paronychia cephalotes"), foaie-grasă ("Pinguicula alpina"), amăreala ("Polygala alpestris"), clocotici ("Rhinanthus alectorolophus"), șoaldina aurie ("Sedum hispanicum"), cristeț ("Salvia glutinosa"), degetăruț pitic ("Soldanella pusilla"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), viorea ("Scilla bifolia"), podbal ("Tussilago farfara"), cimbrișor ("Thymus comosus"), bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), veronica ("Veronica bachofenii") sau "Scabiosa columbăria ssp. pseudobanatica", o specie endemica pentru țara noastră. În vecinătatea parcului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
Phyteuma tetramerum"), sipică ("Scabiosa lucida"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), șofrănel ("Crocus banaticus"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), bumbăcăriță ("Eriophorum augustifolium"), didiței ("Pulsatilla montana"), crușin ("Rhamnus frangula"), plămânărică ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), traista-ciobanului
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă (din speciile "Colchicum autumnale" și "Crocus banaticus" - specie endemica pentru România), sânzâiene ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințura galbenă ("Gențiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau iarbă-neagră ("Calluna vulgaris"). Gramineele sunt prezente cu specii de: rogoz
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
ul ("Tussilago farfara") este o plantă medicinală din familia Asteraceae. Popular mai este numit brusturel, cenușoară, limba vecinei, gușa găinii. Este apreciată încă din antichitate pentru calitatea de a „alunga tusea”. Frunzele de podbal au proprietăți emoliente, tonice, antispastice, secretolitice și antiinflamatoare, fapt pentru care sunt utilizate în fitoterapie. Este o plantă perenă erbacee. Este printre primele plante care înfloresc primăvara devreme, în luna martie, având culoare galbenă, cu diametrul de 2-3 cm. Are
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
este florieră lânos-păroasă, acoperită de scvame alungite, roșiatice. Tulpina crește primăvara timpuriu înainte de dezvoltarea frunzelor. Florile sunt galbene, în antodiu (antodiu sau calatidiu - inflorescență specifică plantelor). Frunzele de la baza tulpinii au limbul aproape rotund, adânc corodat. Fructele sunt achene. De la podbal se recoltează în scop medicinal frunzele mari, late, care cresc direct din rizomi, după ofilirea florilor. Frunzele de podbal conțin mucilagii, tanini, substanțe amare (tusilagină), acizi grași, carotenoizi, inulină, fitosteroli, flavone, substanțe triterpeniceși săruri minerale. Crește prin locurile necultivate, pe
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
antodiu (antodiu sau calatidiu - inflorescență specifică plantelor). Frunzele de la baza tulpinii au limbul aproape rotund, adânc corodat. Fructele sunt achene. De la podbal se recoltează în scop medicinal frunzele mari, late, care cresc direct din rizomi, după ofilirea florilor. Frunzele de podbal conțin mucilagii, tanini, substanțe amare (tusilagină), acizi grași, carotenoizi, inulină, fitosteroli, flavone, substanțe triterpeniceși săruri minerale. Crește prin locurile necultivate, pe coastele erodate, râpoase, pe malul apelor, prin locuri umede.
Podbal () [Corola-website/Science/323400_a_324729]
-
ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale"), rogoz ("Carex acutiformis"), firuța ("Poa pratensis"), horști ("Luzula sylvatica"), scradă ("Festuca drimeja") și mălaiul cucului ("Luzula campestris
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina ("melilotus officinalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi amintite
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), frigare ("Geranium palustre"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solida"), rostopască ("Chelidonium majus"), talpa gâștii ("Leonurus cardiaca"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), tătăneasă ("Symphytum officinale"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") și gălbinare ("Serratula radiata"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri
Băgău (sit SCI) () [Corola-website/Science/330814_a_332143]
-
talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau mentă ("Mentha piperita"). Fauna ariei naturale are în componență o gamă diversă de mamifere, păsări, reptile și amfibieni; dintre
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
de foc ("Salamandra salamandra"); lipan ("Thymallus thymallus") sau melcul de livadă ("Helix pomatia"). La nivelul ierburilor vegetează plante cu specii de: pedicuță ("Lycopodium clavatum"), arnică ("Arnica montana L."), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfină ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânăt ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), ghințură galbenă ("Gentiana lutea" - specie protejată), mentă ("Mentha piperita"), păpădie ("Taraxacum officinale") sau margaretă ("Leucanthemum vulgare"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective
Valea Ierii (sit SCI) () [Corola-website/Science/330574_a_331903]
-
chiar bucățele de pâine (la alegere sau în diferite combinații după gust). Varza folosită la prepararea sarmalelor poate fi proaspătă sau acră (murată rapid sau pentru a fi păstrată peste iarnă). lele se mai pot prepara cu foi (frunze) de podbal, ștevie, spanac sau (în unele zone) hrean. La servire, smântâna poate fi înlocuită cu iaurt sau (mai ales în Ardeal) cu lapte covăsit (iaurt preparat în casă). Sarmalele cu păsat sunt „de post” (adică, gătite fără carne, grăsimi animale, pește
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
Corylus avellana), cornul(Cornus mas), lemnul câinelui(Lygustrum vulgare), dârmozul(Viburnun lantana),lemnul râios (Evorynus verrucosa), păducel (Crataegus monogyna) iar printre acestea se întind lianele curpenului ( Clematis vitalba). De asemenea există diferite plante, unele dintre ele medicinale, folosite de localnici: podbal, nalba, lumânărica, sunătoarea, măselarnița, izma creată, creasta cocosului, cimbrișorul. Primăvară, in padure se formează un „covor” de brândușe(Colchicum autumnale), ghiocei și toporași. Pe pajiști și fânețe apar plante ierboase comune pentru întrega țară și anume: gramineele furajere, diferite specii
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și revenim gradat la activitățile zilnice. Notăm în jurnal informații despre stările, trăirile avute în timpul exercițiului, cât și despre progresele obținute față de ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI PLĂMÂN: - pătlagină mare (frunze) - yin - podbal (frunze) - yin - plamânărică (frunze) - yin - rozmarin (frunze) - yang - iarbă mare (rădăcină) - yang - salvie (frunze) -yang - scorțișoară (scoarță) - lemn dulce (rădăcină) - mărar (semințe) - mandarină (coajă) - muștar alb (semințe) - ghimbir (rădăcină) - angelică (rădăcină) - afin (frunze și fructe) - coada calului (partea aeriană) - gura
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
cu film, în ogradă la bădia Gheorghe. Aici e centrul lumii. Pentru că aici am fost la cules de ghiocei și viorele, toporași și lăcrămioare, urechiușe roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
apă, și crede că, făcînd așa, va concepe cu siguritate. Femeile însărcinate să cetească în fiecare zi Visul Maicii Domnului, căci vor naște ușor și le vor trăi pruncii. Femeia însărcinată, ca să nască ușor, e bine să bea ceai de podbal* care a răsărit întîi primă vara. Ca o femeie însărcinată să facă lesne, de cîte ori mătură și ia gunoiul în poală, aruncîndu-l, să zică: „Cum arunc gunoiul acesta de iute, așa să și fac de iute.“ După ce se spun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poate era cea populație dar în niciun caz mulțumită de politica mai-marilor țării, ne dăm noi cu presupusul. g. „În județ circulă zvonul că producția va fi ridicată” După trecerea rapidă prin borșul de lobodă „dres” cu zeamă de ștevie, podbal și alte „specialități”, meticulosul politician comunist atacă și partea politică a problemelor cu care se confrunta „gloriosul” partid „al muncitorilor și țăranilor”, dimpreună cu minuscula sa organizație „județiană” de tineret - mândria țării. Încă de la bun început, scrie că: „...în județ
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]