7 matches
-
ghiocelul, brebeneii, tulichina, căldărușa, zburătoarea, fragul, afinul, „coacăzul” (pomușorul), murul și zmeurul, iar din categoria plantelor otrăvitoare: spânzul, steregoaia, mătrăguna, ghințura, omeagul și lipanul. Pe malul pâraielor limpezi și umbroase din păduri, cresc în voie plante iubitoare de umezeală precum: „podbealul” (podbal), săpunarița, calcea, brusturul, rogozul, pipirigul, „izma-broaștii”, gingașa „nu-mă-uita”, asociate sau nu cu feriga. În fânețele din preajma pădurii, predomină „ierburile” (gramineele), cum sunt: timoftica, meișorul, păiușul „tremuricea” (Briza media) și „păru porcului”. Dintre plantele cu flori se cuvin a fi
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
care de care mai frumoase și mai atrăgătoare prin formă, colorit și aromă. Dar să încercăm să le prezentăm cât mai în ordine, vorbind mai întâi despre cele cu flori din arealul satului nostru. 1. Clasa Dicotiledonatelor Familia Compozite. Gălbioarele, Podbeal de munte (Homogyne alpina), Ochiul boului (Aster tinctorius, Telekia speciosa, Chrisantemum corymbosum, Chrisantemumleucanthemum), Steluțe vinete, Vărsătoare (Aster amellus), Blidărel, Bănuți (Bellis perennis), Arnica (Arnica montana), Iarbă mare (Inula Helenium, Inulla britannica), Tăietoare (Inula hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Telekia speciosa, Chrisantemum corymbosum, Chrisantemumleucanthemum), Steluțe vinete, Vărsătoare (Aster amellus), Blidărel, Bănuți (Bellis perennis), Arnica (Arnica montana), Iarbă mare (Inula Helenium, Inulla britannica), Tăietoare (Inula hirta), Floarea reginii (Gnaphalium silvaticum, Gnaphalium leontopodium), Schiriduș (Gnaphalium supinum, Gnaphalium dioicum), Lăptuca (Lactuca virosa), Podbeal (Tussilago farfara), Pelin (Artemisia absinthium), Pene de rândunea (Tanacetum vulgare), Aripa sturzului (Tanacetum macrophyllum), Ruje mare (Tanacetum rotundifolium, Calendula officinalis),Mușețel (Matricia chamomilla), Coada șoricelului (Achilea schurii, Achilea ptarnica, Achilea millefolium, Achilea distans, Achilea cartilaginea), Spălăcioasă (Chrisantemum rotundifolium, Doronicum cordatum
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la care mai adăuga porunca: «să nu crești, să nu spargi, mai mare să nu te faci. Să te duci ca vântu’, să te așezi la pământu’», ca mai apoi să presare peste infecție praf de pușcă și frunze de podbeal. Pentru pocitură, altfel spus pentru pareza facială, descântecul în sine e foarte asemănător, numai ritualul diferă. În acest caz se ia o ulcică de pămînt în care se pune apă neîncepută din fântână, asupra căreia se face semnul crucii și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sp., port. rico, iar pentru a păzi există it. guardare, fr. garder, sp., port. guardar. În alte cazuri, limbile romanice au împrumutat ulterior un cuvânt din latină (subliniez că au împrumutat, nu au moștenit cuvântul din latină): nume de plante (podbeal, bujor, pelin) sau de animale (râs, lebădă), ca și termeni abstracți (prilej, pricină, vrajbă), care sunt de origine slavă în română, au, în limbile romanice occidentale, corespondente împrumutate din latină. Până la proba contrară, putem crede că unele tipuri lexicale latine
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
lut negru” prezentate de Bolliac, sunt și unele atestări documentare. Plinius cel Bătrân, de pildă, descria folosirea unui soi de pipă la care țeava subțire era meșterită dintr-o trestie [lat. arundô] : „Se spune că fumul obținut din planta uscată [= podbeal, Tussilago farfara], arsă împreună cu rădăcina sa, dacă se inspiră printr-o trestie, lecuiește tusea cronică” (Naturalis historia, XXVI, 16). „Trebuie să recunoaștem - a conchis Odobescu - că toate popoarele Sciției au practicat fumigațiuni de diferite specii, cu scopul, unele de a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]