7 matches
-
său a fost Neculce vistiernicul, se pare grec de origine, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc. Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon ("podghiaz" sau "poghiaz" = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
fost Neculce vistiernicul, se pare grec de origine, iar mama - Catrina era fiica vistiernicului Iordache Cantacuzino și a Catincăi Bucioc. Al doilea soț al Catrinei a fost Enache (Ienachi) grămăticul, tatăl vitreg al cronicarului. În anul 1686, un podghiaz polon ("podghiaz" sau "poghiaz" = grup de ostași care execută o incursiune pe teritoriul străin cu scopul de a jefui) a ars conacul familiei de la Prigoreni și l-a ucis pe Enache. Catrina cu copiii (mai avea două fete) a fost nevoită să
Ion Neculce () [Corola-website/Science/297634_a_298963]
-
oferă nici o garanție - răspunse Ximachi - socot că a ne aventura într-o alianță improbabilă, înseamnă nu numai a ne periclita tradiționalele legături cu Țarigradul, ci și a ne pune caftanul și capetele în hamgeriul primului sarascheriu ce va pogorî cu podghiazuri din afară spre a ne strica și risipi. Asta cam așa e - recunoscu Sima-Vodă. Turcii sunt ca femeile: nu te iartă nici mort. Dar n-ar strica să le tragem clapa. Nu te-aș sfătui, Măria-Ta - zise Ximachi. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
animat, parcă, de îndemnul pe care anticul poet Horațiu i-l adresa lui Leuconoe, de a trăi din plin bucuria clipei (Carpe diem), Leonid Boicu a compus la repezeală o „neașteptată, dar admirabilă delă”, având ca pretext tocmai vizita acelui „podghiaz de lefegii moldo-valahi, cari au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
având ca pretext tocmai vizita acelui „podghiaz de lefegii moldo-valahi, cari au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea, umorul și farmecul celui care nu se sfia, îndeobște, să se autoironizeze spre deliciul interlocutorilor. Același memorialist
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și numele sacrosanct al șefului cel mare și al celor de la sfînta mînăstire Secu. Schizofrenie curată. Repetînd, în mic, schizofrenia generalizată a unei țări cu regim de împrumut. Cînd, strict la zece, TBC-ul se închidea, pîlcul rezistent pornea în podghiaz și se oprea la gara internațională (adică de legătură doar cu popoarele marii Uniuni Sovietice) Nicolina, unde, cu voie de la... miliție, se putea sta pînă în zori la o cinzeacă multiplicată. La boemăăă, la boemăăă, șansoneta lui Aznavour, cum o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
îndemînă reprezentațiile unor formațiuni coagulate în jurul revistelor literare de mîna a doua ca să nu ne oprim decît la ele acum, deși nici în zona artelor frumoase, în jurul filialelor, mișcarea nu e de neglijat aflate într-o continuă cumătrie cu interminabile podghiazuri de la un festival la altul, de la o premiere la alta. Condeieri industrioși, experți în formulă, turmentați în mediocritate, turmentați ca atare, infatuați cît încape, agresivi în haită, antipatici. Phuah! Dar Creangă-Eminescu? s-ar putea auzi dinspre laboratoarele hermeneuților de serviciu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]