2,689 matches
-
zona Moara este predominat de marnă argiloasă, cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținute cu predilecție vârstei Sarmațiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui versant destul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
este predominat de marnă argiloasă, cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținute cu predilecție vârstei Sarmațiene cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional caracteristic zonelor de dealuri și podișuri din Podișul Sucevei. Suprafața restrânsă a sitului determină o unitate la scară de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar cu altitudini de până la 350-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinată, sub forma unui versant destul de abrupt cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
pantă. Reprezentarea hidrologică este ilustrată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Clima este temperat continentală cu diferențe mari între vară și iarnă. Iernile sunt deosebit de reci și cu cantități mari de zăpadă iar verile sunt mai răcoroase. În podișul Sucevei, temperaturile medii anuale se situează la 8° C. Precipitațiile sunt diferențiate pe trepte de relief, fiind de 550-1200 mm. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În regiunea de podiș, direcția vântului este influențată de orientarea curenților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
zăpadă iar verile sunt mai răcoroase. În podișul Sucevei, temperaturile medii anuale se situează la 8° C. Precipitațiile sunt diferențiate pe trepte de relief, fiind de 550-1200 mm. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. În regiunea de podiș, direcția vântului este influențată de orientarea curenților de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna și primăvara. Vânturile dominante sunt cele vestice. Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantități de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
amplă lucrare, Mititelu D. și Cojocaru V. citează 483 specii de plante vasculare, numeroase ciuperci, macromicete și mușchi. În anul 2002, Institutul de Cercetări Biologice Iași, sub tema " Starea actuală a conservării biodiversității insulelor de silvostepă din Subcarpații Moldovei și Podișul Sucevei" a efectuat studiul "Cercetări privind biodiversitatea din aria protejată Frumoasa, județul Suceava". S-a realizat o analiză floristică a sitului Fânețele seculare Frumoasa, inventariindu-se 527 de specii și 14 subspecii, dintre care 53 specii de fungi, 474 specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
zona Bosanci este predominat de marnă argiloasă cu intercalații nisipoase și cu vagi urme de fosile calcificate, aparținând cu predilecție vârstei sarmațiene, cu trecere spre Panonian. Relieful sitului Natura 2000 se încadrează în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului determină o unitate la scara de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar, cu altitudini de 300-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinat, cu versanți având pante de 5-20 de grade. Doar în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
în Anexa nr. 1 la Planul de management. Clima este temperat continentală, cu diferențe mari între vară și iarnă. Iernile sunt deosebit de reci și cu cantități mari de zăpadă, iar verile sunt mai răcoroase. Temperaturile medii anuale se situează în Podișul Sucevei la 8°C. Precipitațiile sunt diferențiate pe trepte de relief, fiind de 550-1200 mm. Precipitațiile căzute sub formă de ploaie reprezintă 70-80% din totalul acestora. Cele mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
mai mici cantități de precipitații se înregistrează în luna februarie, iar cantitățile cele mai abundente sunt de obicei în lunile mai și iunie. Regimul vânturilor este determinat de sistemul terasat al reliefului. Vânturile dominante sunt cele vestice. În regiunea de podiș, direcția vântului este influențată de orientarea curenților de vale. Zilele cu cer acoperit sunt mai numeroase iarna și primăvara. În această zonă predomină clasele de soluri din categoria argiluvisoluri și molisoluri. Ca subtipuri avem soluri cernozomoide și soluri brune. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Iași, pe teritoriul a trei comune: Românești, Dumești și Lețcani, iar ca poziție geografică este situat în cadrul bazinului hidrografic Valea Ilenei, situat în sectorul inferior al bazinului hidrografic Bahlui, suprapunându-se peste un areal cu o poziție central- nord-estică, în cadrul Podișului Moldovei - Anexa nr. 1 la Planul de management. Situat la intersecția paralelei de 47°13'56'' latitudine nordică, cu meridianul de 27°22'21'' longitudine estică, situl de interes comunitar se integrează, sub raport hidrologic, în sistemul hidrografic al Bahluiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
al Bahluiului și implicit al Prutului Mijlociu. Bazinul hidrografic Bahlui se suprapune peste unități de relief variate, bine individualizate, dispuse în trepte ce coboară de la nord spre sud, dând zonei aspectul unui imens amfiteatru, în special în bazinul superior. În cadrul Podișului Moldovei și a bazinului hidrografic Bahlui, bazinul hidrografic Ileana cuprinde suprafețe apreciabile din cadrul Câmpiei Colinare a Jijiei. 2.1.3. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate Situl ROSCI0221 Sărăturile din Valea Ilenei se suprapune cu rezervația Sărăturile din Valea Ilenei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
mediul natural, Editura Bren, București. 17. Glăvan, T., Marcu, A., 2008 - Strategii europene de protecție a diversității biologice. Protecția și conservarea naturii în sud-estul Moldovei, Editura Fundației Universitare Dunărea de Jos, Galați. 18. Ioniță I., 2000 - Relieful de cueste din Podișul Moldovei, Editura Corson, Iași. 19. Lupașcu, A., 2004 - Biogeografie cu elemente de ocrotirea și conservarea biodiversității, Editura Terra Nostra, Iași. 20. Minea I., Romanescu Gh., 2007 - Hidrologia mediilor continentale. Aplicații practice, Casa Editorială Demiurg, Iași. 21. Mohan, G., Ardelean, A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
Editura Tipo Moldova, Iași. 24. Oprea A., 2005 - Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, ISBN 973-703-112-1, 668 p. 25. Pascu M., 1983 - Apele subterane din România, Editura Tehnică, București. 26. Patriche C.V., 2005 - Podișul Central Moldovenesc dintre râurile Vaslui și Stavnic, studiu de geografie fizică, Editura Terra Nostra, Iași. 27. Paraschivescu, V., 2009 - Strategii de mediu. Conflicte ale dezvoltării durabile, Editura Tehnopress, Iași. 28. Primack, R. B., Pătroescu, M., Rozylowicz, L., Iojă, C., 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
și situri de interes comunitar, Editura Universității "Lucian Blaga", Sibiu. 33. Stanciu, E., Florescu, F., 2009 - Arii protejate din România. Noțiuni introductive, Editura "Green Steps", Brașov. 34. Sorocenu N., Amăriucăi M., 1998 - Considerații asupra tendinței de aridizare a climei în Podișul Moldovei, Lucrările Seminarului Geografic "Dimitrie Cantemir", nr. 17-18, 1997-1998, Iași. 35. Ujvari I., 1972 - Geografia apelor României, Editura Științifică, București. 36. Ungureanu Al., 1993 - Geografia podișurilor și câmpiilor României, Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. 37. Vădineanu, A., 1998 - Dezvoltarea durabilă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]
-
34. Sorocenu N., Amăriucăi M., 1998 - Considerații asupra tendinței de aridizare a climei în Podișul Moldovei, Lucrările Seminarului Geografic "Dimitrie Cantemir", nr. 17-18, 1997-1998, Iași. 35. Ujvari I., 1972 - Geografia apelor României, Editura Științifică, București. 36. Ungureanu Al., 1993 - Geografia podișurilor și câmpiilor României, Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași. 37. Vădineanu, A., 1998 - Dezvoltarea durabilă: teorie și practică, Editura Universității din București. 38. Walter, H., 1974 - Vegetația pământului în perspectivă ecologică, Editura Științifică, București. 39. ***, 1961 - Clima României, vol.I, Institutul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/280043_a_281372]