2,689 matches
-
Departe în josul Someșului și în stânga , Măgura Vadului de mult ne-a simțit , scăldându-ne ochii pe plaiuri ardelene , până în inimă . Se spune că acolo sus pe Cetățauă e un loc drept, de unde poți să cercetezi în voie tot ce vrei : Podișul Someșan , cursul Someșului , norii ce brăzdează cerul pe aripile vântului șoptindu-ți un bun venit pe Cetățauă , și nu în ultimul rând iarba și copacii din jur , ce-ți moaie picioarele în roua Ardealului până în umbra rămasă în ochi . De pe
COMUNA VAD de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1466839307.html [Corola-blog/BlogPost/375725_a_377054]
-
și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea lui nestăvilită de
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
zămislită atunci când s-a oprit să se odihnească. A vrut în mărinimia Sa, să lase și românilor o bucurie, o poartă deschisă a Raiului. Nu la toți. Doar unora. Celor privilegiați și dragi Lui. Altora le-a dăruit munții, dealurile, podișurile sau câmpiile. Dobrogenilor, oameni aleși ai lui Dumnezeu, le-a dăruit marea. O bogăție inepuizabilă în frumos. Acelor cărora nu le-a fost hărăzită această moștenire, Le-a spus că au nevoie doar de un șevalet, de o pensulă, de
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
din Phoenix. Toate locurile vizitate au ca scop recuperarea fizică încă din momentul de început al excursiei. De la Los Alamos la Bandelier - o excursie în care autorul se bucură de tehnologia avansată auto, siguranța, informare, confort, eficiența, facilitate. Canioanele și podișurile Platoului Pajarito, unde se află orașul Los Alamos (cu circa 18.000 locuitori), conform geologilor, s-au format în urma unei serii de erupții vulcanice acum 1,6 milioane de ani, dând naștere și Munților Jemez, cu vârfuri între 2500-3700m, care
Florentin Smarandache: Frate cu meridianele şi paralelele (vol.IX). Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-frate-cu-meridianele-si-paralelele-vol-ix-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339397_a_340726]
-
replică” tăioasă, însă bine că am tăcut la timp și mi-am dat seama că e un cuvânt care nu se găsește în vocabularul curent al unui slujitor frenetic, calculat și răbdător al Cuvântului lui Dumnezeu ... . “ Înrudiți cu apașii din podișul texan și din New Mexico, “poporul” Navajo asemenea lor, potrivit istoricilor americani și altor specialiști în istoria indienilor amerindieni s-ar trage din ținuturile centrale ale Canadei, de-acolo au emigrat spre sud din considerente climaterice și economice - încă înainte de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 by http://confluente.ro/Pastorul_keith_si_indienii_navajos_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
atât. Poate că tot Blaga avea dreptate: din perspectiva satului, eternitatea e pur și simplu mai încăpătoare... Mi-a rămas întipărită în minte imaginea a unei cruci la margine de drum, văzută din mersul mașinii, undeva pe-o vale din Podișul Transilvaniei. Flancată de două buchete de flori, se desena albă pe fond verde, în fața unui lan de porumb. Sună funebru, dar realmente avea o poziție demnă de invidiat. Atârnată de « gâtul » crucii, o ghirlandă din flori de câmp amintea de
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1437029874.html [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
fără contur! La Naiba, mamă, cu apelurile incinerate în crematorii albastre, unde colibrii își pitesc bucățile de muze... Pentru ei viața începe mai târziu ! La Naiba, uruit de tren ce îmi penetrezi ferestrele! Sâcâitor deceniu! Prea multă alchimie așezată pe podișuri umane, taxabile. La Naiba, cu eroticile vegetale, cu setea de ojă artistică . La Naiba, afurisită de lumânare! Cariile tale roșii le zăresc pretutindeni ... La Naiba e continentul unde se duc de milioane de ori pe zi frustrările. Le pun în
LA NAIBA! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_doina_dimitriu_1489788233.html [Corola-blog/BlogPost/340239_a_341568]
-
limba română dobândește atribute de limbă universală, fiind mijloc de comunicare nu numai între oameni, ci și între oameni și mediul înconjurător: “În limba mea zâmbește codrul cu ponoare,/ În limba mea izvoarele mă vreau./ În limba mea-mi vorbesc podișuri și izovare,/ În limba mea și-a mamei visele mă iau...” (p. 58) În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395169273.html [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
marginea prăpastiei de 1.600 de metri, dar simțurile noastre o percep ca fiind mult mai adâncă. Cel mai bine vezi cu ajutorul telescoapelor așezate din loc în loc, pe marginile genunei. Prin ele prindeau contur mai clar văgăuni, prăpastii, culmi, munți, podișuri. Model creat în unul din muzeele științifice care explică eroziunea pământului de-a lungul milioanelor de ani. Straturile de roci tăiate în trepte că de un cuțit bine ascuțit, felurit colorate îți oferau o privire în istoria îndepărtată a pământului
MARELE CANION DIN ARIZONA – ACOLO UNDE NATURA A PLASMUIT SUBLIMUL de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Marele_canion_din_arizona_acolo_unde_natura_a_plasmuit_sublimul.html [Corola-blog/BlogPost/356359_a_357688]
-
cu insula fericiților descrisă în „Utopia” de Thomas MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
MORUS. „Apele românești între NISTRU și TISA, izvorăsc și se varsă în Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Dunăre, curgând numai printr-un teritoriu românesc. S-ar putea vorbi de un destin românesc al apelor care izvorăsc din podișul Ardealului ori din munții ce înconjoară acest podiș, răspândindu-se către cele patru zări ale lumii. Aidoma acestor ape, podișul Ardealului este înconjurat din toate părțile de un brâu dens și extins de populație românească, Ardealul situându-se astfel în centrul teritoriului de viață românească”. 3 Această sugestivă descriere aparține scriitorului poet ION COJA. Vorbind cu respect și oarecare amărăciune
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
Deasemeni sunt multi șerpi. Cu ani în urmă am văzut tot în această zonă un miriapod enorm având grosimea degetului mare de la mână și o lungime de peste douăzeci de centimetri. Pornim din nou la drum și ne continuăm drumul pe podișul împădurit luând-o spre nord-vest, spre localitatea Strawberry, situată în Ținutul Gila din Arizona. Aici ne opream altădată să mâncăm niște delicioase plăcinte cu căpșuni, ca deh... de aceea îi zice locului în traducere „Căpșuna”. Pe vremea prohibiției a fost
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
o adâncitura împădurita. Am dormit bine, dar am visat cu indieni, căutători de aur și pelicule hollywoodiene. Duminică, 16 ianuarie 2011 Abia reușim să plecăm pe la zece dimineață la drum. Odihniți și binedispuși ne lăsăm ghidați de serpentinele drumului prin podișul împădurit. Trecem în viteză prin marele oraș Flagstaff și o luăm spre Marele Canion, până la care mai avem aproximativ o sută de mile și unde ajungem pe la amiază. Folosesc cardul meu de „senior citizen” care îmi oferă oportunitatea de a
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Jurnal_de_calatorie_prin_vestul_american.html [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
negru în zăpadă Este freamăt care cutremură cețurile Amintirilor Perdelele misterioase ale gravitației Umbra plină de noroi a bățului tobei Fulger care luminează prăpastia Cosmică Sursa ascunsă a vieții Unde ne jucăm fugind cu noi înșine PLÂNSET NAȚIONAL Pe acest podiș dardan Unde ne-ai plantat cu mâna ta Nemuritoare Și ne-ai împodobit cu lumini și dorințe Bate vânt nimicitor, o Doamne Trosnete care ne înfricoșează Ne smulgem părul de disperare Cu sufletul cutremurat de frică Ne ridicăm posomorându-ne
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Baki_ymeri_1401214514.html [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
răspândite pe întreg spațiul românesc . O astfel de concentrare de viață rurală românească găsim și în partea de vest a Olteniei. Aici, vestigiile arheologice și documentele istorice atestă existența a peste 1000 de așezări rurale, răspândite din șesurile Dunării până în podiș și văile premontane, iar de aici până sus, către culmile munților Carpați, încă din mileniul I d.Ch.. Din acestea, aproape jumătate au dispărut de-a lungul timpului(de fapt s-au strămutat), însă urmele existenței lor s-au păstrat în
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
ajutor cu binecuvântare de Sus, românul s-ar fi pierdut în taigaua vrăjmașilor sau în hoarda trădătorilor. Toată Moșia geografică, cu întregul relief, cu bogățiile lui variate la suprafață și-n sânul pământului, cu râuri, cu lacuri, cu munți, cu podișuri, cu câmpii, cu aer, cu soare, cu floră și faună, cu oameni, cu surâsuri de cer și cu pădure cu tot sunt averea inalienabilă și veșnică a Patriei noastre binecuvântată de Cel Care ne-a dăruit-o. La împărțitul țărilor
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452674802.html [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
Iaara, Sasa și Avivim. Vecinătățile fortăreței purtau numele Înțeleptului Yehoșua Ben Nun; acolo i-au rămas și osemintele. La întretăierea de drumuri, teritoriu neînsemnat ca suprafață, reprezenta un nod, o cheie de unde aveai sub priviri întreaga vale a Hulei până în podișul Golan, așezarea Naflati la sud, Namara la nord. Din același punct aveai controlul drumurilor spre Roș Până și Metula, până spre Hermon. „În Aprilie l948 - își continuă povestirea sărbătoritul nostru - am primit ordin să cucerim cetatea și mormântul cu rămășițele
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1458733636.html [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
și clavecinul, Nu apăsa tare, sublimul, Doar din evlavie, șoaptă și rugă Poate să nască, să se distrugă Poate, sub degete boante și tari, Iar tu, viața mea, poți să dispari. De are vântul umbră și eu am, Trecând peste podișul tibetan, O, Sancho, ți-amintești orașul Ce ne-a gonit cu mătura, fărașul? Un cimitir de cărți înspre Apus, Pe unde- atlanții s-au pierdut, s-au dus, Nu-i mică lumea, este chiar prea mare, Iubirea nu prea-i
POEME (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1422192852.html [Corola-blog/BlogPost/377047_a_378376]
-
17 martie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne sfinte, Dumnezeul nostru, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, Ziditorule și Făcătorule a toate, îți mulțumesc pentru bucuria pe care mi-ai făcut-o de a mă trimite să mă nasc în România. Pentru Podișul Transilvaniei, pentru spicul auriu al Bărăganului, pentru fața brăzdată de soare și mâinile bătătorite de muncă ale țăranului, pentru doinele și baladele strămoșești, pentru Eminescu, Slavici și Iorga, pentru bordeiul din chirpici și Atheneu, pentru odăjdiile și predicile preoților, pentru
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
saramurei de pește după obiceiul din deltă. Singurul inconvenient sunt țânțarii . Dar cei care se tem de ei își pot continua pelerinajul peste podul de peste Dunăre în apropiere de Cernavodă unde se află centrala termonucleară. Tot de acolo traversează întregul podiș dobrogean Canalul Dunăre-Marea Neagră, operă a fostului dictator, ca de altfel și platformele marine de petrol, combinate, siderurgii și multe altele, ca să nu ducă lipsă cei care l-au împușcat fără judecată dreaptă și de pe urma căruia s-au îmbogățit prin
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Delta_si_perlele_litoralului_ion_nalbitoru_1379321048.html [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
acolo s-a născut și ea. La sat. Așa cum bine a spus Lucian Blaga, poet, dramaturg și filozof român (1895-1961): „Veșnicia s-a născut la sat!” Iată-ne porniți la drum! Undeva, în partea de est a țării și sud-estul Podișului Central Moldovenesc, în partea de nord-est a județului Vaslui, se află Depresiunea Huși. Părăsind această depresiune prin partea de sud, urcăm printre viile ce sunt parte integrantă din minunatele Podgorii ale Hușului, renumite în întreaga lume pentru vinurile din diferite
VATRĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ – de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1433791342.html [Corola-blog/BlogPost/352722_a_354051]
-
reprezintă 2,4% din teritoriul țării, din care aproape jumătate este acoperită cu pădure și vegetație forestiera. udetul Vâlcea, străjuit la nord de lanțul Carpaților meridionali, cuprinde toate formele de relief: munți, cu înălțimi care ajung la pește 2000 m, podișuri și dealuri, depresiuni și vai propice culturilor agricole. Rețeaua hidrografica este bogată, râul Olt, care curge în județul Vâlcea pe o lungime de 130 Km adună în bazinul sau numeroase cursuri de apă. Județul are două municipii: Râmnicu Vâlcea, reședință
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441118609.html [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
albul zăpezii ca o umbră hieratică pe urmele lupului decupat din lună cu o față luminată. Restul era întunericul care stăpânea în aer; nu se zăreau nici caii ninsorii, nici iepurii somnului, cerul era un semicerc alb - negru, căzut peste podișul cu poieni, păduri și teamă. Stelele aveau altă preocupare: lăsau gerul să biciuie mâinile și urechile. Eram un ceas amorțit care-și mișcă limbile egal, pe un cadran mat, iluzoriu. Casa ta, cu ferestre mici și geamuri galbene, era o
NEGRU PE ALB de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Negru_pe_alb_llelu_nicolae_valareanu_1331541911.html [Corola-blog/BlogPost/354527_a_355856]
-
drame, apare o rază de lumină. O altă familie pleacă fericită spre localitatea Vetrișoaia, împreună cu pruncul și actele sale de naștere. O comună aflată în zona de câmpie, dintre lunca Prutului și dealurile Fălciului, situată în partea de est a Podișului Moldovei, la o distanță de optzeci și cinci de kilometri față de Vaslui (reședința județului) și treizeci și cinci de kilometri de Huși, cel mai apropiat municipiu, centrul administrativ al fostului ținut al Fălciului, de care aparținea Vetrișoaia. Documente nu mai există și
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477740343.html [Corola-blog/BlogPost/343098_a_344427]