9 matches
-
constat în reparații exterioare și în modificarea configurației turnului bisericii, care este înălțat cu câțiva metri și este acoperit și învelit cu tablă. În ședința Consiliului parohial din 23 Aprilie 1957 se discută pentru prima oară problema pictării și a podirii bisericii . Prima pictură realizată în biserica de piatră din Leșu poartă semnătura profesorului Constantin Baltaru, din Dej. Finalizarea lucrărilor a fost încununată de "slujba de sfințire a bisericii", săvârșită de episcopul Vadului, Feleacului și Clujului, Teofil Herineanu, la 26 octombrie
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
este specific zonei de Silvo-Stepa și luncii Someșului . Flora este compusă din: Fauna este compusă din: Nimigea de jos este traversată de drumurile județene 272 (Strada Principală și Drumul Floreștiului) și 173B (Strada Gării, Strada Slatinii, Strada Pietriș și Strada Podire). Satul Nimigea de Jos dispune de un sistem dezvoltat de asigurare a serviciilor medicale, fiind centrul medical al comunei Nimigea. Sistemul farmaceutic este compus din două farmacii: Lăcașuri de cult În Nimigea funcționează 3 biserici, fiecare având câte o casă
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
Satul Jabenița ocupă albia majoră din dreapta râului Gurghiu, cu o altitudine medie de 398 m, înclinată de la est la vest. El este așezat longitudinal între: Din informațiile culese de la localnicii care au lucrat la amenajarea lacului pentru ștrand și la podirea lui (amenajare de platforme din lemn, atât sub apă cât și în jurul acestuia), lacul avea 70 m adâncime. Această adâncime pare să fi fost mult redusă în timpul celui de-al doilea război mondial din cauza multor obiecte și materiale aruncate în
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
căutarea de arme sau muniții. Se asigură că guvernul austro-ungar au protestat contra proclamării stării de asediu. [18 mai 1877] STRADELE ["ROMÎNIA ESTE... "] România este țara contrastelor. Venind cineva de la gară în stradele vestitului municipiu Dacorum Iassiorum rămâne încîntat de podirea cu asfalt a stradelor noastre, pe care te poți plimba ca-n salon. Dar dacă vizitatorul ar avea curiozitatea de a merge în suburbii depărtate din șesul Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
valea pârâului Cacaina". Eforia în colaborare cu Agia se ocupa și de aprovizionarea orașelor cu pâine, carne și lumânări, activitatea acestora fiind realizată, uneori, și pe bază de antrepriză, recomandată de Regulament. Acțiunile edilitare vizau curățenia orașelor, refacerea pavajelor, șoseluirea, podirea lor, sistematizarea construcțiilor, alinierea, îmbunătățirea iluminatului, aprovizionarea cu apă a cetățenilor. În orașe începe acțiunea de stabilire a numelui străzilor, punerea de numere la case, transportarea gunoiului, depozitarea lui. Transportul gunoiului din orașe se făcea adesea cu carele sătenilor aflați
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
șes, câmp, râu, pârâu, bahnă, poiană, vale, prislop, runc, chiceră, pădure, drum, zăpodii, rupturi, zarea dealului, muchea dealului, care puteau conduce la identificarea punctelor din teren. La aceștia se mai pot adăuga și alții ca: jariște, muncel, obcină, plai, podină, podirei, prelucă, prihod, rediu, scursură, topliță, zamcă, și altele <footnote Ibidem footnote>. O bună parte din numele topice se referă la termeni care definesc acțiunea de defrișare: arșiță, ciungu, curături, jariște, odaie, pârjolita, pârlitura, tăietura ; activități tehnice țărănești: mori, prisăci ; ocupații
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de aici ce este mai simplu decât ca acestor uliți să li se spună poduri? Așa au apărut întâi Podul Vechi, apoi Podul Boierilor sau Ulița Mare, Podul Hagioaiei și câte altele au mai urmat... Apoi dacă s-a hotărât podirea ulițelor crezi că pe urmă treaba a fost atât de simplă? Nici pomeneală. A fost nevoie ca domnul să facă regulă și să hotărască cine și ce treabă are pentru a se face aceste poduri și să aibă grijă ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
era așa-numita „fabrică de pavele” din Iași, înființată în anii 1843-1844, la care erau angajați 9 lucrători salariați, dintre care unii munceau spre a-și „cîștiga hrana vieții pentru casă și a bieților sărmani copii”. Producerea de pavele pentru podirea ulițelor capitalei se făcea la acea instalație cu o „mașină”. Nu știm anume despre ce fel de mașină e vorba, însă ne este cunoscut, dintr-o stampă a vremii, că în primii ani de funcționare ea era acționată prin tracțiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vadră de rachiu, 2 lei pentru o bute și 1 leu pentru un poloboc cu vin, 10 parale pentru vadra de rachiu sau horilcă fabricată la velnițe” ș.a. - au fost administrate de Casa podurilor (a străzilor, n.n.), pentru a realiza podirea străzilor centrale cu scânduri. Toate acestea, alături de recunoașterea proprietății private, stabilirea marilor boieri în oraș (conform datelor catagrafice, în anul 1832 în Botoșani trăiau nu mai puțin decât 124 de familii de boieri) cât și de creșterea comunității evreiești pe cale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]