41 matches
-
65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase și bulboase, iar în anumite microzone se cultivă și castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină, legume din grupa verzei. II. Microzonarea este un subsistem al zonării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189950_a_191279]
-
65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase și bulboase, iar în anumite microzone se cultivă și castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină, legume din grupa verzei. II. Microzonarea este un subsistem al zonării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151189_a_152518]
-
65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase și bulboase, iar în anumite microzone se cultivă și castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină. ... (3) Microzonarea este un subsistem al zonării care conturează arealul unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155265_a_156594]
-
6. poligon de amenajare a terenului și cultura soiurilor pentru vinuri roșii superioare; 7. stație-pilot pentru cultura soiurilor pentru vinuri roșii de consum curent și distilate; 8. stație-pilot pentru valorificarea terenurilor cu pante mari; 9. stație-pilot pentru valorificarea terenurilor puternic podzolite, prin cultura soiurilor de vin pentru distilate; 10. stație-pilot pentru prelucrarea strugurilor și valorificarea produselor și subproduselor din viticultură și vinificație; s) desfacerea pe piața internă și la export a materialului biologic, produselor și subproduselor obținute în institutul național; ... ș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164156_a_165485]
-
65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase și bulboase, iar în anumite microzone se cultivă și castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină. ... (3) Microzonarea este un subsistem al zonării care conturează arealul unor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/155264_a_156593]
-
65%. Zona a III-a acoperă regiuni de dealuri din Transilvania - o parte a județelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Hunedoara și județele Brașov, Maramureș, Sibiu și Covasna. Principalele tipuri de sol sunt cele brune de pădure slab sau mediu podzolite și aluvionare. În această zonă se cultivă în special legumele rădăcinoase, vărzoase și bulboase, iar în anumite microzone se cultivă și castraveți, fasole de grădină și mazăre de grădină, legume din grupa verzei. II. Microzonarea este un subsistem al zonării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187300_a_188629]
-
6. poligon de amenajare a terenului și cultura soiurilor pentru vinuri roșii superioare; 7. stație-pilot pentru cultura soiurilor pentru vinuri roșii de consum curent și distilate; 8. stație-pilot pentru valorificarea terenurilor cu pante mari; 9. stație-pilot pentru valorificarea terenurilor puternic podzolite, prin cultura soiurilor de vin pentru distilate; 10. stație-pilot pentru prelucrarea strugurilor și valorificarea produselor și subproduselor din viticultură și vinificație; s) desfacerea pe piața internă și la export a materialului biologic, produselor și subproduselor obținute în institutul național; ... ș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164155_a_165484]
-
Anini unde se unește cu râul Cerna și străbate comună de la nord la sud. Aprovizionarea cu apă potabilă se face din izvoare naturale prin săpare de fântâni. Pe teritoriul comunei au fost evidențiate următoarele unități de sol: -sol brun moderat podzolit pseudogleizat; -sol brun podzolit erodat în parte cu schelet; -soluri brune cu soluri pseudo-redzine; -aluviuni recente pe alocuri cu schelet; -sol aluvional slab humifer. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Diculești se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
cu râul Cerna și străbate comună de la nord la sud. Aprovizionarea cu apă potabilă se face din izvoare naturale prin săpare de fântâni. Pe teritoriul comunei au fost evidențiate următoarele unități de sol: -sol brun moderat podzolit pseudogleizat; -sol brun podzolit erodat în parte cu schelet; -soluri brune cu soluri pseudo-redzine; -aluviuni recente pe alocuri cu schelet; -sol aluvional slab humifer. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Diculești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Diculești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302018_a_303347]
-
succesiuni de roci cu comportare diferită la eroziune a permis sculptarea unor forme interesante (pereți abrupți, țancuri) care întăresc pitorescul regiunii. Solul Depresiunii Petroșani se încadrează în grupa solurilor automorfe și hidromorfe, din care cele mai răspândite sunt cele silvestre podzolite brune și brune galbui. Forma alungită a orașului, cât și izolarea lui de către munții înalți, are o mare influență asupra aspectelor climatice, deoarece circulația maselor de aer se face de la nord la sud, prin spărtăturile transversale Bănița-Merișor și Surduc-Lainici. Munții
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
local Rezina- Mateuți, continuat pe drum alb spre Șoldănești. Teritoriul reprezintă un relief deluros-ondulat, care face parte din înălțimea nistreană. Structura rocilor este formată din: argile, alivrite, nisipuri și calcaruri. Conform raionării agro-pedologice a Republicii satul are cernoziomuri levigate și podzolite, soluri cenușii de pădure și ale silvostepei înălțimii Rezina. Resursele naturale ale satului sunt: argila, calcarul, nisipul. Apele curgătoare sunt reprezentate de rîul Ciorna, care se varsă în rîul Nistru, apele izvoarelor și cele formate în urma zăpezilor și ploilor. Satul
Mateuți, Rezina () [Corola-website/Science/305198_a_306527]
-
Bârsei prezintă "soluri brune acide" (în Postăvaru și Măgura Codlei, pe platforma Branului) și, local, "soluri litomorfe", reprezentate prin "rendzine" și "rendzine brune" (în Postăvaru și în Măgura Codlei). Pe piemonturile colinare submontane predomină "solurile podzolice argiloiluviale" și cele "brune podzolite" (piemontul Sohodolului, piemontul Vlădeni - Crizbav - Măieruș - Apața). În general, aceste soluri prezintă o fertilitate scăzută, exploatarea agricolă realizându-se cu mijloace de ameliorare (îngrășăminte chimice și naturale etc.). Șesul piemontan este mai fertil, fiind alcătuit în părți aproximativ egale din
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
jumătate a secolului trecut, s-au înregistrat mari pagube materiale datorită inundațiilor din 1970 și 1975. După lucrările de reabilitare a albiei pârâului, din perioada anilor ’80, apele nu au mai ieșit din matcă. Solul predominant este brun de pădure podzolit (slab și mediu). Ecosistemele naturale și seminaturale ocupă un procent important din suprafața totală a satului. Acestea sunt în general de tip forestier și constituie habitatul natural pentru majoritatea speciilor de păsări și animale sălbatice care reprezintă fauna Marinului. Speciile
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
și sectoarele cu alunecări de teren. 1. Solurile brune de pădure. - Aparțin fociesului cald și sînt răspîndite în regiunile cu o altitudine de peste 300 metri ale podișului Moldovei centrale (în raioanele Nisporeni, Strășeni). Se deosebesc 2 subtipuri: slab debazificate și podzolite. Acestea sînt cele mai vechi soluri care s-au format sub pădurile de stejar si fag. Au profilul slab diferențiat, culoarea brună-deschisă, uneori roșcată datorită prezenței limonitului, textura ușoară, structura glomerulară, afînată, reacția acidă (pH=5,5-5,8): conținutul de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
30 km de Mureș), Tăureni (17 km de Mureș), Păstrăvăria (15 km de Sovata), Miheșu de Câmpie (5 km de Zau de Câmpie), Voivodeni, Iernut și Bezid. În zonele muntoase sunt cele mai răspândite solurile monate brune și cele brune-gălbui podzolite, brune acide, andosolurile, dar și cele podzolice feriiluviuale. În părțile înalte ale munților apar și solurile scheletice; pe versanți solurile predominante sunt cele tinere de grohotișuri. Solurile de pajiști alpină se întâlnesc în deosebi în zona craterului mare al Pietrosului
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
loc convergența maselor de aer care vin din nord-estul țării cu cele din sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor de altădată este luat de terenurile arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
cu cele din sud-vest. Condițiile climatice au fost propice desfășurării unor intense activități umane , încă din secolele trecute. Din punct de vedere pedologic , comuna este așezată în zona solurilor argiloiluviale podzolite pseudogleizate și pseudogleice , brun-roșcate , soluri gleice și amfigleice , frecvent podzolite . Astăzi , locul codrilor de altădată este luat de terenurile arabile , localitatea găsindu-se situată în zona de silvostepă. Convergența tuturor componentelor de ordin fizico și economico-geografic din această zonă schițează și mai mult pitoreasca așezare a comunei Slobozia , aflată în
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
și poieni odihnitoare și desfătătoare. Sunt înălțimi magnifice, unele identificate că locuri întărite (cetățui), destinate cândva observării și apărării străbunilor, ce locuiau pe poalele acestora. Similar altor localități, din Subcarpații interni, solul specific Runcului este cel brun de pădure, slab podzolit (nisipos), intercalat cu pământul cenușiu de munte. În general, solul majoritar - brun de pădure - s-a format pe calcare și conglomerate, sub acțiunea vegetației forestiere, depuse în straturi de-a lungul timpului. Prin sedimentari succesive s-au format mari cantități
Comuna Runcu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301188_a_302517]
-
și este de scurtă durată. Solul de bază este brun-roșcat de pădure. În partea de vest a satului se gaseste un sol nisipos lutos denumit de localnici chisăi, care este un teren afânat și are fertilitate ridicată. Restul terenului este podzolit cu aspect albicios. Pădurile aparțin vechilor codri ai Vlăsiei. În zonele de lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
provine și denumirea acesteia. Subcarpații au luat naștere din tectonizarea sedimentelor din zona terminată în faza a doua a orogenezei valahe. Așa se explică existența zăcămintelor de petrol și gaze naturale. Solurile aflate în aceasta zonă sunt podzolice și brune podzolite. Solul brun-galbui de pădure reprezintă 40%. Bogațiile solului din aceasta zonă constau în petrol scos la suprafață de sonde amplasate în localitate. Deasemenea, o resursă naturală mult folosită, în trecut ca și în prezent, este pădurea care a oferit omului
Poiana Copăceni, Prahova () [Corola-website/Science/301710_a_303039]
-
principala așezare de pe cursul mediu și superior al acestui râu. La Vălenii de Munte, în Teleajen se varsă afluentul Văleanca. Cele mai răspândite soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate. Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
soluri din zona orașului sunt aluviuniile și solurile aluviale în cadrul luncii Teleajenului, solurile urgiloiluviale și argiloviluviale brune podzolite, ca și cele brune și negre argiloase humifere în Dealurile Bughei. În Dealurile Priporului sunt mai frecvente solurile brune și argiloiluviale brune podzolite, rogosolurile, iar pe versanți soluile erodate. Orașul se află pe șoseaua națională DN1A, care leagă Ploieștiul de Brașov pe valea Teleajenului. Acest drum se intersectează la Vălenii de Munte cu șoseaua județeană DJ219, care duce spre Teișani la nord-vest și
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
și o reacție moderat acidă.( a se vedea analizele de apa din fântâni Ph corespunzătoare). Pe roci bogate în siliciu ( gresii silicioase) solurile capătă o nuanță gălbuie numindu-se brune gălbiu de pădure.(Rodica Petrea, 2001) Soluri brune de pădure podzolite Când orizontul A începe să capete o nuanță deschisă, cenușie din cauza îmbogățirii în praf fin, alb, de silice, solul devine brun de pădure podzolit. Se găsește în special sub pădurile de gorun, sau în amestec gorun cu fag. Acest tip
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
o nuanță gălbuie numindu-se brune gălbiu de pădure.(Rodica Petrea, 2001) Soluri brune de pădure podzolite Când orizontul A începe să capete o nuanță deschisă, cenușie din cauza îmbogățirii în praf fin, alb, de silice, solul devine brun de pădure podzolit. Se găsește în special sub pădurile de gorun, sau în amestec gorun cu fag. Acest tip de sol este întâlnit peste înalțimea de 700m . Este un sol cu o structură slab dezvoltată , textură mijlociu grosieră , cu conținut redus de humus
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
cu conținut de materie organică cel puțin 1%, grad de saturație în baze sub 53%. -Bs-argiloiluvial sopdic, nestructurat sau are agregate foarte slab dezvoltate, textură nisipoasă. -R- roca subiacentă compactă.(Rodica Petrea, 2001) Solurile brune montane de pădure tipice și podzolite Aceste soluri au caracteristici asemănătoare cu cele descrise anterior însă apar cu preponderență sub păduri ocupate de gorun. În profilul lor apare acumulări de humus forestier de tip mull și levigarea sărurilor solubile. Este un sol subțire cu mult schelet
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]