7,468 matches
-
ecouri durabile. Ea a confirmat într-un anume fel publicului din țară, o revelație pe care cititorii din Germania au avut-o mai din timp și pe care mulți au resimțit-o încă la lectura scrierilor în proză: cea a poetei Herta Müller. La această ,descoperire" s-a mai adăugat surpriza de a o auzi pe autoare recitîndu-și la Centrul Cultural German din Timișoara, în română, cîteva din cele peste 80 de poeme colaj incluse în volumul Este sau nu este
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
o clipă/ fu gata să mă doboare// sunet lin și lumină/ filtrîndu-se printre frunzare/ de tei înflorit// miros de pace divină/ și fior dinspre plus infinit" (bucuria de-o clipă). Străină de orice impuls posesiv, de orice voință de fixare, poeta se mulțumește cu surpriza luminii ca simbol al libertății ce sfidează bunăstarea filistină, alienantă: ,gata/ acum plec să mă plimb/ să văd ce îmi oferă/ această nouă zi/ în afară de chiar lumina ei/ pe care cu greu mă stăpînesc/ să nu
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
de lîngă teii scuturați/ prin care mierea curge-ntr-una". Constatînd că ,lumina difuză/ ce mă învăluie/ e atăt de blajină/ că mi se închid pleoapele/ fără să vreau", dorind ca ,să strîng în toți porii/ mirosul de brad încins la soare", poeta își dezvăluie un proiect utopic: ,lumea să mă cheme/ de la ușă/ să împrospătez aerul/ din cutiile urbane". Ori notează vise inocente, îmbibate de efluviile naturii: ,visez că merg din nou/ prin lunca ieșită la soare/ ca o fecioară în/ întîmpinarea
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
le miros/ și le privesc/ și le simt/ evanescența" (eu știu să împart o zi). Prin densificarea trăirii asemenea ingenuități ajung la impulsuri vitaliste. Presată de un preaplin al trăirii, ,inexplicabil" căci analiza l-ar stînjeni, ducînd la ,explicații" comune, poeta se dedă mișcării gratuite: ,alunec într-o frenezie/ pe care nu mi-o pot explica/ dar nici nu o pot opri/ să îmi fluture în față// și brusc simt nevoia/ să alerg/ oriîncotro" (o anume oră a dimineții). însă vitalitatea
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
de solipsism nu-i este caracteristic Lidiei Lazu. Eul său nu e tentat a se împotrivi lumii date, a o pune la îndoială, ci dimpotrivă e animat de năzuința de a i se supune necondiționat. La polul opus criticismului luciferic, poeta se dăruie lumii nu doar prin contemplație, ci și printr-un soi de automatism existențial, lăsîndu-se în voia ei, sublim părăsită de voință: ,și n-ar trebui să mai fac nimic// decît să mai fac nimic// decît să mă las
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
auzit.// îl îmbracă în haine de sărbătoare,/ îi dă în mînă o lumînare/ și pornește printre oameni,/ de-a lungul cetății cu el de mînă.// Intră în biserică,/ îi aprinde lumînarea/ și spune:/ ia aminte la ziua aceasta!" (Sacrificiu). Explicabil, poeta exersează pe claviatura unor diverse aproximații ale poeziei, în figura căreia se privește cochet ca într-o oglindă. Spre a-i urma jocul, putem constata că unele reflexe au o conotație masculină, altele una feminină, într-o fertilă intersexualitate. Dintre
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
luciferism feminin, căci poate fi decelat și un subtext religios al posturii!) nu pare a avea aici sorții unei izbînde absolute, reducîndu-se la o hărțuire mai mult ori mai puțin grațioasă, la o sumă de ambuscade. în cele din urmă, poeta înțelege cu înțelepciune a-și respecta condiția genitală dată, cu atît mai vîrtos cu cît însăși aceasta din urmă include o ambiguitate structurală, în stare a satisface ambele categorii: "Viața și moartea/ nu o stîrni cu simple cuvinte -/ îți poruncește
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
de noi publicații: "4 martie <1918>. Am pierdut toată dimineață. Căpătat pe 500 lei o autorizație Arena. Titlul place, mie-mi pare foarte sălciu. Fac socoteli care nu îmi ies după voia inimii". Până și căsătoria cu o studentă, viitoarea poeta Tana Quil, care îi aduce o moștenire neașteptată, este fructificata pentru finanțarea revistelor "Deșteptarea" și "Omul liber", după mărturia lui Șasa Până din Notița bibliografica la volumul de versuri Nocturne, de Tana Quil. Aminteam mai sus despre angajarea într-o
Literatura si evenimente by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14772_a_16097]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de titlul - poate puțin sarcastic - al celui de-al doilea volum de interviuri cu scriitori clujeni întocmit de poeta Flavia Teoc (Din Capitala Provinciei) cititorului i se oferă o frescă a unei vieți literar - artistice de o efervescență remarcabilă. Pluralitatea preocupărilor celor intervievați șochează deopotrivă prin eclectism (lăsând la o parte literatura și critica aferentă, ele merg de la caligrafia
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]
-
Irina Marin Romanul Rodicăi Braga este, în mod vădit, romanul unei poete. O spune, de la întâia pagină, tonul povestirii și grija pentru cuvântul bine ticluit. Narațiunea constă în rememorarea unei povești de dragoste, a unei "treziri la viață", în genul celor din romanele lui D.H. Lawrence, de exemplu. Cum o poveste de
Romanul unei poete by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14816_a_16141]
-
poartă un nume apropiat de al d-sale. Ei, dar ficțiunea nu poate constitui un atac împotriva cuiva. Și cum să sari, așa, cînd e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar directorul R.l. i-a prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
cuiva. Și cum să sari, așa, cînd e vorba de o proză? Mare e piața literară. Ca și grădina Domnului. * În Ziua literară, poeta Angela Marinescu e de părere că revista noastră ar fi "un grup". Se înțelege, închis. Cum poeta a fost publicată de noi, iar directorul R.l. i-a prefațat o antologie personală, o minimă logică o obliga pe Angela Marinescu să-și declare apartenența la grupul cu pricina. Recenzii cu plată După un număr triplu (aprilie-mai-iunie) făcut de către
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
Prezident". Tot Gheorghe Todor este și proprietarul ziarului local Mangalia care a prezentat prompt și sistematic (și, bineînțeles, favorabil!) manifestările din cadrul Târgului Estival de Carte. Ziariștii săi au intrat în concurență (loială) cu cei de la simpatica publicație Litoral, realizată de poeta și prozatoarea Aurelia Lăpușan, care și-a aruncat în luptă (gazetărească) propriii săi studenți de la facultatea de jurnalism de la Constanța. Au fost seri frumoase, decupate parcă din spațiul altei țări, cu cărți și autografe, blitz-uri și stele căzătoare, valuri
Cititorii n-au vacanță by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14880_a_16205]
-
devine un compost de materii reziduale, iar obscenitatea se definește ca o absență a sensului de care subiectul uman se contaminează prin "contabilizare"". Și încă: "Recuperabil doar ca istorie, realul nu este decît o neliniștitoare absență-prezență, astfel încît, "contabilizînd" evenimențialul, poeta nu obține decît un negativ al realului, care este, în esența lui, la fel de intangibil ca și semnificatul spre care este orientată vectorial operația de textualizare". V-ați lămurit? Mie îmi rămîn însă neclare două lucruri. Cum se face că (totuși
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
al foii, chichiriciosul Ștefan Agopian, celebru pentru limba sa ascuțită, s-a prostit de admirație față de bunul soț al Ștefaniei Plopeanu și mai ales coleg de casetă, Marin Mincu? Și: chiar cred cei trei făcători de zi literară că, vorba poetei, cronicile lui Soviany "mînă publicul" spre literatură?
Material by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14907_a_16232]
-
Grete Tartler Pe diferite căi atingem același țel" Între excepționalii scriitori-traducători provocați de Denisa Comănescu să ofere ce au mai bun Editurii Polirom revine în forță Smaranda Cosmin, poetă autentică, dublată de o solidă cunoaștere a culturilor romanice, autoarea unor studii de istorie literară nu numai docte, dar și captivant scrise. Concomitent, la Editura Mondero i-a apărut o traducere din eseurile lui Montaigne. Deși traduceri din două culturi
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
să apună, culorile peisajului aveau tandrețea unor vechi decoruri de teatru, ușor prăfuite. Dialogul nostru, dimpotrivă, părea să se fi supus ritmului valurilor înspumate și rafalelor de vînt... Rodica Binder R.B.: D-na Nina Cassian, D-voastră ați rămas o poetă în plină forță creatoare și în străinătate. Cum ați putut realiza această performanță? N.C.: Eu eram sigură că odată cu plecarea mea totul s-a isprăvit - nu scrisul de poezie - pe care o scriam oricum într-un fel de "sfîntă inerție
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
complica lucrurile, înălțîndu-le de fapt. N.C.: Bineînțeles, și le-a dat o dimensiune matematică, șapte semne puse ciclic - ceva ocult. Ei, nu era doar vorba de duduița HELGA... (Rîde cu poftă) R.B.: În stadiul în care acuma vă aflați, de poetă care a intrat și în limba engleză, cu chinuri, dar și cu o doză oarecare de dezinvoltură, ce proiecte literare aveți? Ce vă mai inspiră? N.C.: O singură problemă mă preocupă în momentul de față: am început un jurnal paralel
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
vrut arhitectură pentru popor, cam ceea ce a făcut Ceaușescu în România, și au avut realismul socialist! Asta a dorit poporul? Sau i s-a impus să dorească? V-ați gîndit la relația dintre poezie și politică atunci cînd ați inventat poeta din România la conferința Asociației Americane de Studii Moderniste din 2001? Am glumit acolo pe tema cultului pentru exotic pe care o constatasem într-o antologie numită Poems for the Millennium de Jerome Rothenberg și Pierre Joris. Antologia în sine
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
despre globalizare, care este adesea o scuză pentru necunoașterea nici unei literaturi străine. Astfel încît una din persoanele din prezidiu, o profesoară din Franța pe nume Adelaide Russo, a spus, "îmi voi începe discursul cu un moto din Gaia Ceruli, o poetă din închisoare din Romania", iar cei de față au devenit imediat curioși. Nu știam că România chiar a avut poeți în închisoare. Care ar fi viitorul orientării marxiste în domeniile umaniste din Statele Unite? Cred că palid. Observăm că studenții noștri
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
avut decât meritul de a fi muza lui Eminescu, Veronica ar trebui veșnic venerată. Dar ea a fost mai mult decât atât, a fost un om minunat și o scriitoare cu mijloace de expresie delicate. Veronica este una dintre primele poete din literatură română. Tudor Vianu remarcă cu obișnuitu-i discernământ: „Veronica Micle este primul poet eminescian, primul discipol al marelui poet, cu versuri stilizate și tipizate În factură poetică a epocii, cu nimic mai prejos de cele ale tuturor poeților care
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
versuri stilizate și tipizate În factură poetică a epocii, cu nimic mai prejos de cele ale tuturor poeților care creaseră În aceeași vreme nivelul liric general”. N. Iorga a comparat-o cu „o eroină antică”, iar Duiliu Zamfirescu o considera „poeta unui cult”. Volumul ce cuprinde corespondența dintre M. Eminescu și Veronica Micle și poartă titlul „Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit”, cuprinde numeroase scrisori până acum necunoscute. Volumul acesta prezintă o spectaculoasă redimensionare a figurii Veronicăi Micle. Ni se dezvăluie
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
a discernământului, observând reaua credința. Iubirea lor s-a desfășurat vrând-nevrând la scena deschisă, În care oricine se simțea Îndreptățit să intervină”. Veronica a cântat necontenit două arii simultan: cea a femeii egală În iubire cu bărbatul și cea a poetei subalterne marii poezii eminesciene. „Vârful nalt al piramidei, ochiul meu abia-l atinge. Lângă-acest colos de piatră, vezi tu cât de mică sunt, Astfel tu-n a cărui minte universul se răsfrânge, Al tău geniu peste veacuri rămânea-vă pe
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
volumul Marcel Proust Correspondance générale, de către Robert Proust și Paul Brach, Paris, Plon, 1932, vol. III, p. 47. Alți români care gravitează în jurul lui Proust - sau, am putea la fel de bine spune, în jurul cărora gravitează Proust: Anna de Noailles, născută Brâncoveanu, poetă care strălucește în epocă și despre care Proust afirmă că este un geniu, sora ei Héléne de Chimay (Proust, într-o "interpretare de fantezie", după cum spune Cornelia Ștefănescu, scrie că "Bibeștii au înrudiri cu familiile de Noailles, Montesquiou, Chimay și
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
cu resemnarea precum o secreție perfidă a Răului ce depășea, vădit, marginile tolerabilului. Cu atît mai înfricoșător era acest Rău civil cu cît se reflecta în ochii uimiți, dilatați de inocență, ai unui prunc. Așa cum remarcă autorul prefeței, Gheorghe Crăciun, "poeta evită diatriba, inflexiunile pamfletare, nuanțele tari ale afirmării adevărului". Reconstituirea Ioanei Ieronim e o ecuație a sensibilității, nu o expresie conceptuală, deosebindu-se astfel de alte creații ce abordează tema antitotalitară, înclinate spre o tratare raționalizantă. Rațiunea poetei e cea
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]