2,516 matches
-
intersectează nicăieri. Cu cît timpul se accelerează, distanța se dilată înspăimîntător - ce era înainte un secol a devenit un mileniu. Inaccesibilitatea unui anumit tip de retorică nu se datorează numai unor incompatibilități de programare culturală. Nu înțeleg de ce pe tinerii poeți români îi respinge experimentul, de ce nu se joacă, de ce nu sînt ironici, de ce pun forma la zid, de ce grația, eleganța, surdina au devenit păpuși împăiate și lumea e o latrină plină cu vomă, scîrnă și spermă și strigă peste tot
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
intensitățile sunt vădit și voit post-expresioniste, apocaliptice, stingând lumina lumii și aprinzând focuri în beznă. E o direcție bine definită și reprezentată a poeziei de azi, în care se regăsesc deopotrivă componenți ai generației ^90 (Ioan Es. Pop) și tineri poeți ,milenariști" (Ruxandra Novac, Teodor Dună), și care oferă angoasei, crizei, disperărilor eului un cadru perfect de manifestare. în versurile lui Nicolae Coande acest filon nu e totuși unul de profunzime, imaginile de serie noire fiind asamblate cu o anumită preștiință
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
Luminița Voina-Răuț Poet, eseist, critic unanim recunoscut, a cărui operă a fost tradusă și publicată în numeroase limbi. Inițial editor de poezie al MultiCultural Review, este deopotrivă editorul fondator al editurii Talisman. Edward Foster este șeful catedrei de Umanistică și Științe Sociale din cadrul
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
prim-plan tresărea abrupt, ca de o revelație sau de-o spaimă, eliberată de greutatea picăturii ce o covîrșise, reașezîndu-se într-o nemișcare mai înaltă" (CXXXV). într-un univers guvernat de implacabilul concret, aparența e lege: ,te crezuseși un tînăr poet, o speranță pentru literele românești... dar băbuța din colțul străzii, care n-avea curajul să cerșească, ci doar stătea în drumul oamenilor, privindu-te numai, văzuse ce văzuse..." (XXXVIII). Cuvintele ele însele sînt înrobite analogiilor reificante. Tratate precum niște lucruri
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
fii literat. Nici Goethe nu avea - conform propriei mărturisiri - organ pentru filozofie. De aceea nici nu l-a interesat filozofia. Dar pentru cultură avea organ și în asta stă o parte din secretul creației sale". (p. 67) Mulți dintre tinerii poeți de azi ar trebui să recitească, cu atenție sporită, aceste fraze. Cu subtilitatea care l-a făcut celebru și cu umorul său abia întrezărit își explică Nicolae Manolescu metoda critică: ,Rămîn ce-am fost: impresionist. Metodele în critică vin și
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
care C.J.C. ocupă toată pagina, cel mai pregnant lucru este percepția lui Umbral despre Cela, nu cercetarea obiectivă a faptului biografic, ci capriciile și umorile cercetătorului. Astfel este văzut creatorul Stupului, de pildă, lîngă patul de moarte al unui prieten poet: "Iată-i pe cei doi vechi prieteni, în fața mea, fără a avea nimic să-și spună, ca și în alte rînduri, ajungindu-le prietenia dintre ei, laolaltă cu o tăcere plină de rumoarea conversațiilor de altădată. Iată o prietenie împlinită. Cel
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
creații care interpretează străvechi teme religioase într-o manieră profund originală", Mircea Vaida-Voievod, "care transformă patosul civic, istoric și patriotic în reflecție lirico-filosofică", Ion Popa-Argeșanu, "cu o admirabilă creație de inspirație mitică și patriotică", Pan Cristian, "în care recunoaștem un poet filosof de mari resurse expresive..." etc. Sîntem consolați că, spre deosebire de Imperiul Roman, lirica românească mai întîi decade și apoi cunoaște mărirea, prin penele acestor iluștri poeți. Val de prostii Valul de prostii debitate presei de seismologi autohtoni, inclusiv de mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
încă și mai tranșant este pusă problema într-o notă din pagina culturală a unui cotidian care se referă la Ana Blandiana: "Se zice că s-ar fi opus regimului comunist. Nu m-am lămurit din ce motive, fiindcă mare poetă a făcut-o regimul comunist și nu libertatea, dar, în fine, o eroină în plus nu face rău la nimeni. Așa cum n-a făcut rău nici regimului comunist care și-a văzut de cincinale și congelări, care ne-a furat
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
la alții (expediați, modest, cu un singur volum, în genere de debut, ceea ce e ridicol cînd vorbești, de pildă, de Gellu Naum) și afirmă: "Faimos și foarte temut (berühmt und sehr befürchtet) este mai ales ca pamfletar. Dar este și poet" (sublinierea îi aparține lui Matei Albastru). Sînt cîțiva autori despre care cititorii germani ai cărții (să sperăm că nu vor fi prea mulți) află anul nașterii, după care suspense: �Weitere Daten sind uns nicht bekannt" (Nu cunoaștem alte date despre
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
să pot să scriu poezie și în englezește. R.B.: Ați făcut cam ce a făcut și Brodzky în felul lui? N.C.: Exact, așa este, asta am făcut și eu. Toată lumea îl critica și-l comenta negativ, mă refer la colegii poeți cu care am discutat. Spuneau că limba lui este o limbă anapoda, o limbă stranie, în care se traduce pe sine cînd scrie direct în englezește: că e ciufută, că nu e bine ce face și că nu dă roade
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
întoarce de acolo măritată și cu o pereche de cercei cu turcoaze, lăsați moștenire din generație în generație, celebrii cercei din filmul Oglinda, vânduți în timpul foametei de Maria Vișniakova, mama copiilor, pe o poală de cartofi; Arseni Aleksandrovici, soțul ei, poet și talentat traducător, cu mariajele lui succesive, prezentat cu inerentele greșeli ale tinereții, dar și cu pocăința și bunătatea date de experiența războiului, în care a plecat voluntar ca jurnalist din linia întâi, fapt ce l-a costat pierderea unui
Saga Tarkovski by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/15281_a_16606]
-
apărut la Editura Fundației Culturale Române în 2001. Traducerea poemelor aparține Micaelei Slăvescu, există de asemenea o variantă franceză a prefeței semnate de Gabriel Dimisianu și a fragmentelor critice de la sfîrșit. Fragmentele critice, mai mult decît necesare în cazul acestui poet martor al atîtor decenii de tribulații politice și, de ce nu, de tribulații ale criticii literare în raport cu poezia sa, umplu un gol, dar oarecum cu zgîrcenie. Textele aparțin mai multor critici (Marin Mincu, Mircea Iorgulescu, C. Stănescu, Eugen Simion, Cornel Regman
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
a lui Ștefan Micle - mamă a două fiice (cărora le-a dat o bună educație), soră de caritate v o l u n t a r ă Î n r ă z b o i u l d e independență, poetă și traducătoare, o bună pianistă, o văduvă cu necazuri financiare și, mai presus de toate acestea, iubita pasionată și inspirată a lui Eminescu. Poezia lui Eminescu este imposibil de Înțeles fără Veronica Micle. Iubirea pentru Veronica s-a transformat Într-
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
Pare o sentință cioraniană, dar de fapt este un citat dintr-o lucrare a unui distins politolog preocupat de ideea națională. Fraza respectivă fixează întrucâtva parametrii interesului investigației întreprinse de autoare în volumul de față. Grete Tartler, cunoscută și distinsă poetă și eseistă, arabistă de referință, muzicolog avizat și sensibil ( are studii de specialitate), a ocupat în ultimii ani prim-planul atenției publice și prin implicarea sa în viața socială. Devenită de aproape un deceniu diplomat de carieră, autoarea ne propune
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
decembrie 1915, depistează momentul atribuirii de către Gala Galaction a pseudonimului Perpessicius și, înaintând pe firul publicației, găsește și poemul Ad provinciales, meum in Gretchen amorem, semnat pentru prima oară cu pseudonimul care avea să-l consacre în literatură, pe viitorul poet și eseist. Asemenea incursiuni de identificare, de restabiliri ale unor adevăruri oricât de aparent mărunte ori nesemnificative pe moment înseamnă foarte mult în ansamblul lucrării. Presupune tenacitate în căutare. Pe câtă răbdare, pe atâta entuziasm. Dar mai înseamnă, - și e
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
automobilele și vapoarele; se întâmpla ceva iremediabil, groaznic. Cum vom mai trăi acum? Cui ne lași pe noi, părinte? [...] În vara anului 1958 a fost dezvăluit un monument închinat lui Maiakovski. La ceremonia oficială a dezvelirii monumentului, au recitat poezii poeții sovietici oficiali, iar spre sfârșitul ceremoniei au recitat poezii amatorii din public. O astfel de întorsătură neașteptată, neplanificată, a plăcut tuturor și ne-am înțeles să ne întâlnim aici în mod regulat. La început, autoritățile n-au văzut în aceasta
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
revistă de cultură rămîne ARCA din Arad, din care am răsfoit numărul triplu (10-11-12) de anul trecut. În manieră occidentală, revista indică, o dată cu numele autorilor din cuprinsul ei, și calitatea lor principală, uneori locul unde trăiesc (de ex. eseist și poet din Arad etc.). Chiar și redactorul-șef are parte, în mod democratic, de acest tratament de prezentare. O idee de reținut. În RAMURI (noiembrie-decembrie), dl Alexandru George comentează o carte de care Cronicarul nici n-a auzit: Povestirea fantastică. Balzac
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
e în altă parte, roman în care Jaromil, un tânăr poet de mai puțin de douăzeci de ani, devine servitorul exaltat al regimului stalinist. Am fost îngrozit când criticii, făcând totuși elogiul cărții mele, au văzut în erou, un fals poet, chiar un ticălos. Pentru mine, Jaromil era un poet autentic, un suflet inocent; fără de asta n-aș fi acordat romanului nici un interes. Oare eu sunt vinovat de neînțelegere: M-am exprimat rău? Nu cred. Să fii un poet adevărat și
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
cazul infracțiunilor legate de gură, nu de mîini, cum ar fi calomnia sau insulta, să folosească, în locul cătușelor, botnița. Simbolistica ei mai subtilă, ar face botnița, nu doar suportabilă, dar mai potrivită bunăoară cu un condamnat pentru multiplă calomnie, precum poetul șef de partid și senator al României.
În cătușe, în direct by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14450_a_15775]
-
Din ADEVĂRUL apărut de Sf. Nicolae, cităm două declarații ale unor demnitari români cu înalte funcții în Stat. Prima aparține bizarului personaj care este dl Gh. Onișoru, președinte al CNSAS (la propunerea liberalilor și, se pare, la sugestia unei cunoscute poete). CNSAS a comunicat poetului Ion Gheorghe dosarul personal. În dosar, apare, în legătură cu o anchetă de Securitate, numele dlui Ristea Priboi, pe atunci locotenent în instituția cu pricina. Dl Priboi se arăta alarmat de pesimismul unor pagini din România literară. Întrebat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
nimic din scrisul celor doi nu trădează vreun complex de inferioritate care ar putea prinde ușor contur din cauza unor aspecte atât culturale cât și socio-politice pe care le cunoaștem cu toții prea bine. Cu toate acestea, cei familiarizați cu poezia tinerilor poeți basarabeni prezenți în aproape toate revistele culturale de la noi sau cei care obișnuiesc să citească Contrafortul știu foarte bine că în Basarabia se scrie acum altfel și că această generație are toate șansele să schimbe, în sensul bun, fața unei
Livrescul la optzeciștii basarabeni by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14488_a_15813]
-
Roxana Racaru Istoric de artă, critic, poet, traducător, Ion Frunzetti a scris în ziarele vremii, în perioada 1938-1985, articole, eseuri și analize, reflecții pe marginea artei, literaturii sau a temelor filosofiei și moralei. Volumul Disparate, apărut la Editura Meridiane, al patrulea din seria restituirii scrierilor publicate în
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
cum mărturisea, în 1982, Ștefan Baciu. Aparent colocvial când sancționează prejudecăți sau când scrie despre condiția umană fără nici un eufemism, stăruitor asupra termenilor exacți, portretizând și distingând tensiunea conflictelor, Pamfil Șeicaru se dezvăluie în multe pagini ca un autentic gazetar poet. P.S. Dintr-o regretabilă greșeală, în cronica Fără eufemisme a fost omis un rând. Se va citi: Dă viață, în 1924, ziarului "Cuvântul", împreună cu Titus Enacovici, în 1928, fondează "Curentul", păstrându-i-se director până la plecarea din țară...
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
Gheorghe Ceaușescu Într-un imn medieval care se mai intona în secolul XV, Apostolul Pavel plânge la mormântul lui Vergilius; când Dante coboară în infern, călăuza pentru aflarea secretelor acestei lumi îi este același Vergilius, "l^altissimo poeta" Copernic pretinde a fi descoperit sistemul heliocentric citind Academicele lui Cicero; pentru Roger Bacon, anticii sunt niște uriași; Du Bellay îi fericea pe cei care, asemenea lui Ulise, au făcut o lungă călătorie; Karl Mohr, eroul din Intrigă și iubire
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]
-
auzit de cântecul sirenelor, fidelitatea Penelopei, calul troian, mânia lui Ahile, profețiile Casandrei etc. Dar aceste motive le întâlnim nu numai în literatură, ci în toate artele, astfel încât Homer se află la originea întregii culturi europene. Pe urmele legendarului aed poeții greci îmbogățesc spațiul cultural dezvoltând noi motive vârsta de aur a omenirii, cutia Pandorei, muza inspiratoare care, cu timpul, se fixează definitiv în universul artistic. Iar mai târziu, grecii pornind de la începuturi epice au dezvoltat toate genurile literare pe care
Antichitatea greco-romană, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14029_a_15354]