2,275 matches
-
Valentina Sandu Dediu (Universitatea Națională de Muzică) și Laura Manolache (coordonatoarea ediției actuale; în fine și o altă generație preia unele frâne în familie!). Trebuie citită, pentru a o defini în întreaga subtilitate savantă, comunicarea profesorului estetician Alexandru Leahu despre Poetica enesciană. Aurel Stroe are, firesc, un punct de vedere subiectiv: înțelegerea muzicii enesciene se articulează în coordonate specifice. Printre acestea ,sentimentul timpului continuu și care se dilată mereu odată cu experiența", așa cum este descris de Bergson în primele lui cărți, cele
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
a întregii poezii a lui Goga și caracterizează tipul de lirism nou pe care-l aduce în evoluția poeziei românești. Volumul cuprinde un număr de 47 de poeme, în cele 126 de pagini. Se deschide cu poezia Rugăciune, socotită ars poetica pentru creația poetului și se închide cu poemul Așteptare, specific creației intime. Vorbeam de caracterul reprezentativ al debutului în volum raportat la întreaga creație poetică a lui Goga. Acesta se recunoaște la cel puțin două nivele de discuție: unul tematic
Octavian Goga la Budapesta by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/11255_a_12580]
-
vers cu cât autorul o respinge în principiu. Dacă în Fundătura Homer (cea mai bună carte a lui Nicolae Coande) vizionarismul era dezlegat și puternic, omogenizator, ireductibil la o schemă rațională, acum el este îngustat și încadrat de o ars poetica, obligat să se conformeze și să se explice. Logica internă a poeziei nu mai e suficientă; aceasta își descoperă (în ambele sensuri ale cuvântului) principiul de organizare, expunându-se pe măsură ce se desfășoară în pagină: ,Nu-mi acoperiți fața cu vorbe
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
aplauzele a zece mii de fani români, într-un concert special, desfășurat cu casa închisă. “Știm din mesajele fanilor că o mare parte din ei vor vedea concertul pentru a doua oară. Ei știu că muzica lui Cohen, romantică, întunecată și poetica, chiar cu boxele date la maxim, nu poate coexista cu un eveniment la care principiile fundamentale sunt reprezentate de show-urile live explozive, berea de calitate și atitudinea nonconformista. Ne pare rău că berea bate de data asta poezia!”, mai
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
Aștepta să plece el din țară și începea: Adună obiecte din gunoaie, de pe stradă, chema pe toată lumea - veniți, veniți, acum e momentul! - se făcea, se termină și venea . Și el se uită și zicea: Irina a profesat întreaga viață o poetica a prieteniei și a intervenit cu grație salvatoare în destinul mai multor tineri pe care i-a învățat să fie «trebnici», adică «să nu băltească». Îi plăcea să-și spună «scriitoare», nu etnolog, si, cănd scria, o făcea cu dragoste
Ciorapel by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83014_a_84339]
-
de lumină/ nimbindu-i trupul într-un roi de albine -/ aceeași imagine contemplata/ după ani și ani într-un tablou" (Vizuina din tablou). Dumitru Chioaru e un sceptic grațios, un anxios amabil, un decepționat caligrafic. Deși "în surdina", existentă d-sale poetica e îndrituita că oricare alta.
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
exemplu? Că există din toate timpurile și la un nivel acceptabil o legătură între business și poezie, așa cum probează biografiile și creațiile multora dintre modernii americani? Că poezia este, până la urmă, o commodity? Gabriel Stănescu scrie în engleză o artă poetica autodistructivă, blazata și lucida: "People write nowadays/ (According to Montale, poetry is technically speaking/ An art within anyone"s capability range)/ A kind of self employment/ with no comments no employees/ And no customers/ A useless activity / overlooked by everybody
Poezia mondială de azi by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14843_a_16168]
-
cel puțin pentru români, o comparație mulțumitoare - o comparație elocventă mai ales atunci când luăm în considerare postumele lui Eminescu. Este un ecran mult mai mare - un ecran pe care se poate proiecta gândirea, creația și sensibilitatea eminesciană. Sensibilitatea ,,secretă". Dacă poetica profunzimilor pe care o naște nebunia își poate găsi un larg câmp de referință, aceasta este viața lui Hölderlin. Și creativitatea hölderliniană. Cum spune Jaspers: înaintea căderii în nebunie, toate gândurile presimt căderea și încearcă să o împiedice. Presimțirea căderii
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
poetic de transfigurare prin destructurare aluzivă, cum ar spune Eugen Negrici. Poetul recurge la reprezentări disparate, enunțuri eliptice, fragmente descriptive trunchiate, frânturi de frază dar, mai ales, intercalări de secvențe diverse. De multe ori poemele devin criptice, aproape ilizibile. Astfel, poetica lui Răzvan Țupa dă senzația deseori (mai ales în ciclul Mijloace de transport în comun) că este prea elaborată și că poemele i-ar reuși și fără atâta preocupare pentru bricolaj și discontinuu. , discontinuitatea versurilor provine din grija pentru ca relațiile
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
două eseuri de mai mici dimensiuni, dar nu mai puțin incitante, Uvertura metacritică și Arta în cauză. Temele sunt variate, critica imanentă, genul și opera, comicul și aprecierea subiectivă pe care i-o face receptorul, ficțiunea și dicțiunea la Chateaubriand, Poetica lui Aristotel, Estetica lui Hegel, catedrala ideală a lui Viollet-le-Duc, dar și westernul, jazzul, filmul serial, Vermeer, arta modernă. Digresiunile și bifurcațiile sunt numeroase, ironia și autoironia, ca de obicei, fine, subtile. Deschiderea poeticii către estetică începută cu Opera artei
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
după cum bine ați observat, în Figuri V la acest tip de carte mai capricioasă, acest gen, dacă vreți, capricios care este culegerea de eseuri. Opoziția între critică și poetică este mai fragilă decît se credea... Critica, la fel ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență. M.C.: Lărgirea poeticii de la literar către artistic este vizibilă în FiguriV, mai ales în eseul, secvența cum ați spus, Arta în cauză. Faptul acesta vine poate dintr-o nevoie de precizare, de
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
fără să vreau să fiu critic față de ea. Dacă lăsăm la o parte opoziția între istoria literară și critica literară, opoziția între critica singulară, numită și noua critică, sau critică tematică, degajată de orice presupoziții de istorie literară, și între poetica, sau teorie literară, cu caracterul ei general, mi se pare că această opoziție este mai fragilă decât se credea și că, într-un anume fel, critica la fel, ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență, în
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
degajată de orice presupoziții de istorie literară, și între poetica, sau teorie literară, cu caracterul ei general, mi se pare că această opoziție este mai fragilă decât se credea și că, într-un anume fel, critica la fel, ca și poetica, are de a face cu o anumită transcendență, în sensul tehnic pe care îl dau acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
că această viziune a poeticii din secolul al XX-lea, de la sfîrșitul secolului al XX-lea, poate ceda locul unei alte viziuni care va veni să reia sub un alt unghi ansamblul tabloului mai mult sau mai puțin explorat de poetica noastră. Cred oricum că poetica, teoria literaturii este o disciplină literară printre altele. Cred că orice disciplină e animată de un anumit tip de curiozitate care se modifică cu timpul, dar nu cred că aș putea să prevăd (și mă
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
din secolul al XX-lea, de la sfîrșitul secolului al XX-lea, poate ceda locul unei alte viziuni care va veni să reia sub un alt unghi ansamblul tabloului mai mult sau mai puțin explorat de poetica noastră. Cred oricum că poetica, teoria literaturii este o disciplină literară printre altele. Cred că orice disciplină e animată de un anumit tip de curiozitate care se modifică cu timpul, dar nu cred că aș putea să prevăd (și mă feresc să o fac) ce
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
la Cartea Românească, a doua, în două tiraje, la ALL), ușor modificată și amendată, prin grija redactorului de carte, cu cîteva bănățenisme, nu foarte multe, căzute la prima apariție. Despre carte, copil improbabil al întîlnirii dintre un americanist preocupat de poetica jurnalului intim, o comparatistă specializată în Roland Barthes și reorientată apoi spre chestiunile central-europenității și un prozator cu apetit teoretic, practicant constant de experimente textuale, s-a scris mult în cei 12 ani de la intrarea ei sub ochiul critic. În
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
de Chardin, gînditorul foarte actual, fiu al aceleiași eclezii, care vedea și el în materie elementul vital de care «nu putem suferi să fim despuiați»!". Un anume umanism agreabil "forurilor" ideologiei totalitare e de asemenea pus în scenă cu abilitate. Poetica lui Claudel e nu numai "dominată de ideea ordinii", ci și "puternic antropocentrică" (în consonanță, cum ar veni, cu argheziana Cîntare a omului!). Nu mai puțin apare combătută izolarea individualistă, prin lauda virtuților colectivismului, introduse ca un ou de cuc
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
istorică (enciclopedismul fiind prin natura sa antiistorist). În locul gol lăsat de respingerea transcendenței și, în fond, a creației majore care posedă totdeauna un sîmbure transcendent (în altă parte, glosînd opera abatelui Henri Brémond, eseistul nostru ne reamintește adevărul intuit de poetica medieval-scolastică, după care "în tot ce e frumos se manifestă chemarea unei transcenderi"), se lărgește exclusivist zona praxisului, se impune trufia tehnicii nemăsurat proliferante. Oficiază sacerdoții utilului pentru care valoarea lucrurilor e determinată de eficiență. Reținem îndeosebi următoarea considerație cu
Pornind de la literatura franceză(III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14223_a_15548]
-
poetul își este sieși mai indiferent, neputincios a se vedea pe sine, dar mai capabil de a revela ordinea universală". Pe calea unei asemenea interpretări putem ajunge la descoperirea unor similitudini între doi poeți foarte deosebiți precum Claudel și Mallarmé. Poetica claudeliană, stăpînită de chemarea ordinii supreme, era normal să fie o poetică a aflării cheilor, a descifrării lumii, a dibuirii misterului în materia cognoscibilului. O atitudine ce pare la antipodul încifrării mallarméene, cu atît mai mult cu cît însuși autorul
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
fie o poetică a aflării cheilor, a descifrării lumii, a dibuirii misterului în materia cognoscibilului. O atitudine ce pare la antipodul încifrării mallarméene, cu atît mai mult cu cît însuși autorul Marilor Ode a relevat, în repetate rînduri, incompatibilitățile dintre poetica sa și aceea a autorului Herodiadei: "Dar alături de evidentele deosebiri sînt și multiple apropieri. Nu recunoaște Claudel că Mallarmé a fost, înaintea lui, poetul care s-a așezat în fața lumii ca în fața unui text de interpretat? Nu amintește descifrarea «umilă
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
al dezordinii primordiale: "Orgiasticul în care se complace privirea poetului cuprins de beția divină, e sete după aorgicul nocturn". Însă cu precădere el se vădește a fi un om al ordinei instaurate prin mijlocirea verbului creator: " Ideea ordinii, esențială în poetica lui Claudel, chiar dacă e rareori formulată, își are originea în conceptul de ordo care a dominat gîndirea medievală. Ordine cosmologică, ontologică și morală, deopotrivă.
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
caută ceea ce n-a văzut niciodată", cum spune Eluard, în Donner a voir. Țintă să o constituie insolitul. Acesta se activeaza prin sine, amalgamînd referințele cele mai diverse cu o ușurință, cu o fluiditate care constituie ele însele o virtute poetica (funcționalitatea, "fiziologia" formei fiind o componentă a substanței): "îți mai aduci aminte minodora/ cum ciocăneai dimineață la cocoașă mea/ și dinăuntru se-auzea nilul susurînd/ și palmierii și viperele mici și galbene/ ca niște jartiere de damă/ și glasul lui
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
legile prin care, în orice inteligență științifică, un semn dă naștere altuia și mai ales un gând produce alt gând". Ad infinitum. Aș muta astfel discuția de la chestiunea incompletitudinii adevărului, care nu duce nicăieri pentru că e nespecifică, înspre reprezentările, configurațiile, poeticile prin care literatura postbelică și-a asumat, de una singură și cu mari riscuri, sarcina de a rosti acel adevăr, rămânând totuși literatură, rămânând ea însăși (celelalte genuri ale conștiinței publice - publicistica, comentariul politic și social, istoria - au cam dormit
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
Trebăluiește prin parc/ un copac cu șorț/ un trecător se urcă-n ceruri/ contemplă acolo o singură clipă/ după care o uită/ în zare peste Jiu/ o coamă de lebede” (Trebăluiește prin parc). Ecouri pencilinsoniene răzbat din poeme precum Ars poetica, unde abstractul capătă concretețe și inefabilul devine o bucurie tactilă: „A locui în propria ta imagine/ a o deretica a o îngriji a o face vie/ cum o casă care altminteri se părăginește/ care altminteri se stinge cum o lumânare
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
reprezintă un model dinamic prin excelență. De unde jocul formelor pe care-l cultivă, atît în sensul mobilității ce alcătuiește mecanismul intern al avangardei, cît și în cel al reflectării paradigmei universale. Prin ea însăși, ca și prin spectrul său filosofic, poetica sa e heracliteană. Între libertate, formă, om și Dumnezeu funcționează o relație astfel aproximată: „Musulmanii afirmă că omul e o formă fără libertate, iar Dumnezeu o libertate fără formă. Ei bine, pentru o clipă sau pentru o seară, Poezia oferă
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]