98 matches
-
coborând de la viziunea cosmică la procedeele de-o ingeniozitate tehnică înspăimântătoare, de la mister ruperile de vers și repetițiile crâncene... Fragmentul, varianta, se află tot timpul pe masa mea de lucru, mă însoțește în căutările mele. Îți mulțumesc pentru acest festin poeticesc, care mă apără de-atâtea universale, zilnice plictiseli. Poate că amân aceste mărturisiri cine știe cât, până la altă călătorie cu autobuzul 2 Mai - Mangalia, dacă n-aș fi aflat că Nicu Iancu-Vale te va vedea mai curând. Acest talentat și foarte „ trăit
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
când ești tristă, tu tot frumoasă ești Iar lacrima ți-nnobilează fața; S-au scris, în vreme, poeme și povești, Cum te-ai luptat, zeiță, tu cu viața. Nu mă pricep mai aprig să te laud... Ce vorbe alese să poeticesc, Ca să înțeleagă toți, care mă áud, ... Citește mai mult AZI, DE ZIUA TAde Nicolaie Tony DINCĂAzi mi-am propus s-amestec, cu răbdare,Parfum de fân, de cer, de orhideeCu nimb de dor, cu străluciri de soare,Să-nmiresmeze ziua
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Și când ești tristă, tu tot frumoasă eștiIar lacrima ți-nnobilează fața;S-au scris, în vreme, poeme și povești, Cum te-ai luptat, zeiță, tu cu viața.Nu mă pricep mai aprig să te laud...Ce vorbe alese să poeticesc,Ca să înțeleagă toți, care mă áud,... IX. SINISTRA, de Nicolaie Dincă , publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. SINISTRĂ de Nicolaie DINCĂ Poate noaptea n-ar fi sumbră, Și nici teamă nu ți-ar face, Chiar de fulgeră
NICOLAIE DINCĂ by http://confluente.ro/articole/nicolaie_dinc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
când ești tristă, tu tot frumoasă ești Iar lacrima ți-nnobilează fața; S-au scris, în vreme, poeme și povești, Cum te-ai luptat, zeiță, tu cu viața. Nu mă pricep mai aprig să te laud... Ce vorbe alese să poeticesc, Ca să înțeleagă toți, care mă áud, Cu cât respect, FEMEIE, te iubesc?!.. Referință Bibliografică: AZI, DE ZIUA TA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate
AZI, DE ZIUA TA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1488915304.html [Corola-blog/BlogPost/375851_a_377180]
-
găti/cu alte aripi/tinerețea speriată” („În raza sufletului”). Dl. N.N.Negulescu ne dăruiește - implicând conotații ezoteric-filosofice dar și dincolo de care - sublime versuri de iubire ce au darul să scalde căușul interior al firii omenești într-o mare de răsfăț poeticesc și aici aș exemplifica prin poeziile „Lupta cu visul”: „Parcă aș fi desprins o flacără/din steaua sub care visez;/parcă aș fi schimbat în cuvânt/firul infinit al ierbii,/așa de adânc mă doare/Universul” sau „Chiar și din
POET AL NEMĂRGINIRII ÎN VIZIUNEA DOAMNEI ELIZA ROHA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Poet_al_nemarginirii_in_vizi_marian_malciu_1383079025.html [Corola-blog/BlogPost/342048_a_343377]
-
română, o limbă frumoasă ca o duminică, după spusa lui Nichita Stănescu, este un motiv de mare cinste și bucurie. Nu oricine poate face acest lucru și nici nu are acces, ci doar cei aleși. Să deschidem, așadar, poarta Raiului poeticesc, unde trăiesc laolaltă, în iarba înaltă până la inimă, cuvintele îmbrățișându-se și mângâindu-se unul pe celălalt, cele blânde și cele arzătoare pe rugul tăcerii, cuvintele patimă și cuvintele domoale, provocatoare, pudice dar și cele patetice, sfâșietoare. Poetul ne avertizează
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Porti_deschise_catre_edenul_launtric_cezarina_adamescu_1355300880.html [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
C. Costin: “Adie-n eter un “vânt de mare farsă”- veche, încâlcită, mohorâtă poveste; “dați-mi un dram de țărână și voi crea o altă lume”- asta s-o crezi tu, bătrâne Immanuel Kant; dar ca dorință și deșartă visare poeticească de filozof cu geniu merge ( a voi să fii tu un nou Dumnezeu e un lăudabil viciu omenesc aproape nepedepsit!);” (La poarta neantului) - Omenesc, prea omenesc, Nietzsche, dar nici el cu superlativele sale filozofice, supraomul, dincolo de bine și rău, eterna
CALISTRAT COSTIN- SOLUȚII LA ‘NEANT’ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454064928.html [Corola-blog/BlogPost/366114_a_367443]
-
ochi / cu noduri de teamă” (într-un chenar strâmb de singurătăți). Și poezia în stil clasic îi este proprie autoarei. Exersând-o poeta-și desăvârșește un stil inconfundabil, atotcuprinzător, bazat pe imagistică, pe frumusețea metaforică și pe simbolurile specifice artei poeticești. Unele imagini din aceste poeme cu rimă, sunt de o frumusețe aproape dureroasă, ca în poemele: “carul de pe cer”, “ți-e teamă, inimă!”; “noiembrie tot”; “tu ești un vis”; “până nu ne vom urî”; “te duci”; “Să nu te superi
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
total interiorizată. Privea mereu înspre trecut, dar sondând prezentul, conștient, se pare, de trecerea sa (existențială), precum „mânjii din povești”. Și-ntr-această trecere, tronează simbioza unor sonante care s-au numit ne glasnice - la origine, dar care, în viziune poeticească pot dărui acel melos care ne-ar putea aminti chiar de-acel divinatoriu τεριρεμ, „cuvânt necuvânt”, „te-ri-rem, te-ri-re-rem”, trăire care coboară în interiorul ființei, înțelegând - în ceea ce-l privește pe poet - dorință arzătoare a ființei de a se armoniza cu propriul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/candva-un-nume/ [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
furată. Cei doi autori doresc să-și amuze cititorii, dar nu în același fel: unul, neplăcut de ironic, solicită hohote rele de râs. Intențiile celui de-al doilea ( istoric vorbind) sunt mai complexe, chiar dacă, în Prologul poemationului, el își tratează poeticeasca alcătuire de "jucăreauă"... Pe lângă episoadele net burlești, povestea din Țiganiada are un fir grav, ia în serios viața. Leonachi îl previne, de altfel, pe Mitru Perea ( Petru Maior) că: "toată povestea mi se pare că-i numa o alegorie în
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
Nu așa cum ar putea presupune anticipat cei ce îmbrățișează o anume prejudecată didacticistă, o „emanație” neapărat de rang secundar a criticului. Să recunoaștem că Dan Culcer posedă și un condei liric perfect valid. Biografia d-sale e transpusă pe portativul poeticesc ce reflectă, așa cum ne mărturisește, „o violență suferită și o revoltă stîrcită, dincolo de pretexte și subtexte”, dînd glas totodată unei terifiante îndoieli: „Este o coborîre în abis... Rămîne de știut dacă acolo, în abisul meu, se află ceva, și dacă
„Intoarcerea” unui poet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5971_a_7296]
-
îndoială ar fi putut rivaliza cu ai dvs. și v-ar fi răcorit, măcar pentru o vreme. Poate că le-ați și văzut, acele emisiuni TV. Tot așa, niște metafore, niște epitete, niște extrapolări la "argintii lui Iuda" și alte poeticești pamflete, revărsate, ca toate pamfletele românești, mai mult pentru frumusețea stilului decât de dragul adevărului. Nu insist. Tot ce vreau să spun e că "documentele" în baza cărora a avut loc acea execuție publică, în toată regula, sunt de fapt note
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Dumas-fiul (Kean) și Kistemaeckers (Neguțătorul de fericire), un roman de Balzac (Amorul mascat sau Nesocotință și fericire, 1911) și un volum de nuvele de Prosper Mérimée (Amantul Venerei, 1921). Prozele, năclăite în melodramatism, reprezintă zona de eșec a însuflețirilor sale poeticești. O sentimentală încropire, Idila din Venezzia. Amorul lui Alfred de Musset cu George Sand (1914), cantonează cam în aceeași zonă. Despre viața și minunile „Sărăcuțului” din Assisi, K. scrie un op masiv, încărcat de emoție și pietate, după o prelungită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
trebuie să vrei să știi, ca să trebuiască să poți ucide tot, ca să poți sufoca o particulă a universului. Am rămas la gândirea despre persoana d-voastră, știți, și sper și eu, dinspre partea mea, să fiu gândit, până când întregul rahat poeticesc trebuie să se întărească, și în sfârșit să se multiplice, ca o încăpere care trebuie să devină mai densă prin vorbire. EA: Și în urma unei ocazii să crăpi întâmplător? EL: Tocmai d-voastră uitați clipa..? EA: În clipa prezentă din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Otiliei Cazimir și ale Luciei Mantu, precum și proza lui I. I. Mironescu; doar răsfățatului Ionel Teodoreanu îi reproșează „imagismul prețios”. Nu gustă „rodomontadele” lui I. Minulescu și nici „poemele cu îngeri” ale lui V. Voiculescu sau „dadaismul autohton” al jocurilor poeticești ale lui Ion Barbu. Se lasă însă câștigat de forța eruptivă a poeziilor lui O. Goga și de poemele, de un serafism tulburător sau de o titanică vigoare, ale lui T. Arghezi. Având antene mai bune pentru poezia prozei, îl
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Cronos. În noul context semantic, incipitul fixează motivul schimbării. Aflat pe drumul simbolic al despărțirii de inocență, traversând râultimp ireversibil, poetul pierde inelul - simbol al formei perfecte, al valorii absolute, al nuntirii cu zânapoezie sau cu muza inspiratoare, cu „limba poeticească“, cu ficțiunea înaltă. Basmul însuși coboară în vale, în lume, „în stradă“ și devine oarecare poveste. Motivul singurătății devine simbol al condiției umane și, implicit, al existenței creatorului. Metafora cu valoare simbolică aduce în context o undă difuză de neliniște
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui Iancu Văcărescu, Eufrosin Poteca, Pavel Vasici. Un poem mai dezvoltat, alcătuit în februarie 1821, în bejenie, este un panegiric pentru Tudor Vladimirescu: Jălire a necuviincioasei morți a heroului României. De la P. a rămas, multă vreme în manuscris, poemul Desmierdare poeticească, editat în 1981. Autorul descrie cu minuție, în canon clasic, anotimpurile, toate formele de relief și îndeletnicirile omenești. Câteva accente sincere în elogiul exuberanței naturii și mai multe detalii de atmosferă autohtonă dovedesc darul observației spontane, contrastând cu pesimismul artificios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
însoțindu-le cu o, personală, „laudă a apusului”), și, din grecește, „romanțuri” morale și filosofice. SCRIERI: [Versuri], în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și Ioan Șerb, pref. Al. Piru, București, 1970, 137-138; Desmierdare poeticească, DML, IV, 229-258. Repere bibliografice: M. Fănescu, Gheorghian Peșacov. Contribuții la cunoașterea vieții și activității sale, în Arhivele Statului. 125 de ani de activitate, București, 1957, 287-301; Piru, Ist. lit., II, 206-207; Ist. lit., II, 139-141; C.Velichi, Un poète
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
sterilitatea, rod al legământului de castitate făcut în calitate de cleric. Fiul său natural Giovanni, făcut cu o gitană din Provența, acceptat în casa sa după câțiva ani și în cele din urmă înfiat, deși de-a dreptul ostil preocupărilor intelectuale și poeticești ale tatălui, va fi secerat de aceeași ciumă care i-o răpise cu ani în urmă, pe Laura, blonda de la Avignon; îi va muri și nepoțelul Francesco, după care va primi lovitura de grație: va fi părăsit pe neașteptate de
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
la ocazii, funebre sau „veselitoare”, pe care le dedică unor personalități ecleziastice sau laice (Ioan Bob, T. Meheși, D. Vaida, S. Vulcan), tânărul autor e ispitit să-și încerce „măiestria”, spre a gusta din „rodul plăcut” al unor ample alcătuiri „poeticești”. Deschide șirul în 1805, cu Der Messias de Fr. G. Klopstock, transpusă monocord, dar accesibil, în metru popular, în Patimile și moartea a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, o Mesiadă, unde tânguirile Mariei evocă bocetul ritual, larg receptată în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
nelimitat credit tinerilor dar, de regulă, a mizat corect. A urmat directoratul Teatrului Național (el mi-a jucat prima piesă, "Tango la Nisa"), cea mai fastă perioadă a omului de cultură Corneliu Sturzu, ce i-a oferit inclusiv fertile sugestii poeticești (a se vedea împlinitul poem "Camera de recuzită"). Atunci și acolo a început lupta poetului cu sine, întru abandonarea compromisului ocazional festivist căruia îi mai plătise tribut din când în când; versul a câștigat evident în substanță și-n altitudine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de cer și lumină; cine știe dacă sufletul nostru nu-i mușchiul verzui de pe cruce." Și-a imaginat și propriul epitaf: "Aici odihnesc eu, robul lui Dumnezeu, care nu am tras foloase de pe urma vieții, nici de pe urma morții." Fiindcă "foloasele" rodului poeticesc ni le-a dăruit nouă, tuturor, dimpreună cu întreaga sa operă, în care strălucește poate cea mai plină de miez poezie românească a ultimelor decenii: "... doar în limba ta / Poți râde singur / Și doar în limba ta / Te poți opri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Heliade, aflat în transă lingvistică anti-slavă, propune astfel de versuri ridicole: "Quând va resbumba ultima trumbă / quare quele mai ynchise morminte înveste și desferră / Și fie-quare sbura-va, și corbu și columba / Primi audi-vor quel sutteram resunetu..." Și astfel de isprăvi poeticești erau semnate de Heliade, adică tocmai de cel care, în 1832, publica o gramatică românească ce părea a respinge etimologismul delirant: Fiecare vor fi fost strămoșii noștri, și silească-se lumea a își bate capul să dovedească că noi ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
putem decât să aplaudăm rarele ocazii când, la televiziu nile noastre, oamenii încetează să fie o simplă statistică și sunt luați în considerare pur și simplu, ca ființe umane. (Nu asta ar trebui să facă presa tot timpul?) (2009) Ohtatul poeticesc Ohtatul poeticesc - duios și lăcrămos sau grav și plin de importanța proprie - este încă foarte drag realizatorilor de emisiuni din TVR. Ar mai fi el drag și altora, de la alte posturi, dar acolo spiritul comercial și insensibilitatea patronilor (sensibili doar
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
să aplaudăm rarele ocazii când, la televiziu nile noastre, oamenii încetează să fie o simplă statistică și sunt luați în considerare pur și simplu, ca ființe umane. (Nu asta ar trebui să facă presa tot timpul?) (2009) Ohtatul poeticesc Ohtatul poeticesc - duios și lăcrămos sau grav și plin de importanța proprie - este încă foarte drag realizatorilor de emisiuni din TVR. Ar mai fi el drag și altora, de la alte posturi, dar acolo spiritul comercial și insensibilitatea patronilor (sensibili doar la audiențe
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]