30 matches
-
El ar da un articol. I-aș evoca și eu Calcutta, Rishikesh, plus eminescian-brâncușiana mea de toate zilele. Șora și Noica ar reuși să-mi trimită ce și ce. India nu dacă are azi - cred că nu - un Komaraswami, dar poeticieni în sanscrită, da. Joshi ar colabora. Poate chiar Sahytia ar tipări numărul. Nu străin de un anume vag aer testamentar. Cum începutul revistei va fi fost profetic spre istoria religiilor, ori poetică? Mihai Eminescu: Revedere (recită Kashyap Manica); Vasile Alecsandri
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Sărăcia (5000 lei) din București, servitor o dată pe săptămână (și nu 24 ore), greutăți de transport, boala de rinichi a doamnei (infirmată în India de cel mai bun radiologist). Poeții, proști poeticieni (T. S. Eliot?). Poeții - supremii. Cel mai bun poetician sanscrit este S. Dasgupta. Fiecare suntem Dumnezeu. Nu e nimic misterios. Toată poetica, prin raționamentul cauză-efect. Aici s-a născut Dumnezeu, aici i-a plăcut. La noi i-a fost frică de Ceaușescu. Indranath citește „Shakespeare” de Sorescu. Nu te
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/george_anca_1494229667.html [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
Platon și nici la Aristotel) vreo referire la poemele care, mai târziu, vor fi catalogate drept lirice (ale lui Sapho sau Pindar, să spunem). Dacă Aristotel se ocupa, așadar, doar de domeniul riguros circumscris al poeziei reprezentative, în schimb un poetician neoclasicist ca Batteux va face tot posibilul pentru a include în sistem poezia lirică, arătând, printr-un sofism magistral, că aceasta ține și ea de sfera mimesis-ului, în măsura în care imită niște sentimente 174. Ceva mai târziu, în romantism, criteriul pur tehnic
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
meu cuvântul trup/ căci diabolica imaginerie/ ar deveni extrem de/ plângăreață”. Mai mult un exemplu de ofertă sumară și de verbiaj decât de eficiență, poezia lui V. nu reușește - de-a lungul drumului ei circular - să capete dimensiunea ideatică. Intenții de poetician apar în Poezie și psihic (2003), o adunare de încercări teoretice fără mare consistență. SCRIERI: Laborator spațial, București, 1984; Întoarcerea în viitor, București, 1990; Un timp de vis, București, 1993; Acțiunea interioară, postfață Gheorghe Crăciun, Pitești, 1999; Literatura română postbelică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290609_a_291938]
-
fel de model organic al realității, pentru ca, la un moment dat, să fie vorba de descoperirea unei logici a imaginației. Revenind la vechea teză a imitației, nu știu În ce măsură ficționalizarea pe care o propui se desprinde efectiv de modelul implicit. Poeticieni italieni, precum Castelvetro, Luca del Robbio, Scaliger, Îl criticau pe Aristotel, Într-o lecție de ficționalizare - mimetică, am spune azi -, introducând noutatea personajului numit cititor, a plăcerii lecturii etc. Închei, Întrebându-mă cum poate ficționalizarea reprezenta și critica În același
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nicio contribuție. Nu înseamnă însă că "poezia îcarnată" cade în spațiul inefabilului, că identificarea ei ține de capriciul subiectiv - și în niciun caz că e lipsită de tehnică. Mi se pare utilă în acest context o reflecție recentă a unui poetician, Laurent Jenny, asupra "momentului poetic". Eseul său recent asupra "vieții estetice"108 propune o reflecție asupra felului în care poezia modelează experiențele noastre de viață. Laurent Jenny numește prin "momente poetice" tot ceea ce s-a sedimentat în noi prin lecturile
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Armand Colin, Paris, 1978; (în colab. cu Gagnon, Gilberte) Dictionnaire des anglicismes, Le Robert, Paris, 1991; La Linguistique du signe. Une approche sémiotique du langage et le Robert du français, Armand Colin, Paris, 1998. Paul RICOEUR (1913-2005), teoretician al literaturii, poetician și filozof al limbajului, un clasic al hermeneuticii franceze. Lucrări de referință: De l'interprétation. Essai sur Sigmund Freud, Le Seuil, Paris, 1965 (trad. rom. Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București, 1998; Le conflit des interprétations. Essais
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
pierdute, abandonate, uitate, ale unui timp important pentru cultură, fără să solicite restaurările aberante ale utopiilor respective”. N-am spus încă totul despre modul de caracterizare al lui Cornel Ungureanu. El nu este deloc tehnic, formalist. Criticul nu este și poetician (ceea ce bineînțeles nu este deloc obligatoriu). Preocuparea și competența sunt doar de ordin tematic și ideologic. Poate defini foarte bine substratul socio-moral al unui scriitor sau erou literar, mai puțin (sau chiar deloc) tehnici narative ori portretistice. Deloc impresionist, deloc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
categorii, "discursul repetat" se situează în aria intertextualității, dar și în aceea a hipertextualității, pe care Genette le disociază în mod pertinent de metatextualitate, contribuind astfel la înlăturarea prejudecății care i-a împiedicat pentru o bună perioadă de timp pe poeticieni să se preocupe de explorarea textemelor. Mai mult, aparatul conceptual avansat de teoreticianul francez e extrem de util pentru investigarea "discursului repetat", după cum a dovedit-o chiar ampla analiză pe care Genette i-a consacrat-o romanului Ulysses de James Joyce
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deschis un drum în investigarea operei lui Mihai Eminescu, ca profesor a creat, la Cluj, o școală de tineri și meritorii exegeți ai poetului. Pentru aceasta a trebuit să pună de acord și să mobilizeze sincronic vocații eclectice - eminescolog prestigios, poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la revistele „Tribuna”, „Echinox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Vezi D. Cohn, op. cit., p. 24. 54 Vezi R. Barthes, Littérature et réalité, Seuil, Paris, 1982, p. 87. 55 Vezi D. Cohn, op. cit., p. 33. 56 G. Genette, op. cit., p. 147. 57 Cunoscuta distincție este exprimată în termeni diferiți de poeticieni: formaliștii ruși disting fabula vs. siujet, G. Genette utilizează termenii histoire vs. récit + narration, iar termenii folosiți de Gerald Prince sunt narrated vs. narrating. 58 D. Cohn, op. cit., p. 173. 59 Ibidem, p. 183. 60 Vezi Käte Hamburger, Logique des
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
repere de aspect structuralist. L-au pasionat nexurile morfologice, funcțiile expresive ale limbajului, structurile profunde - motive, toate acestea, de cercetare combinatorie. Vorbind de organizarea structurală a semnelor, de reguli generale, de un estetism „integral”, el explora teritorii în care retoricieni, poeticieni și semioticieni de după al doilea război mondial - Roman Jakobson, Gérard Genette, Michel Foucault, Roland Barthes, Tzvetan Todorov și ceilalți - urmau să vină cu instrumente noi. Esteticianul, adept al ideii de clasicism peren, a publicat fabule (1928, sub pseudonimul Radu Bucov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
de-a lungul desenelor neobosite ale pereților igrasioși, printre formațiuni geologice stranii și miraculoase întocmiri infantile. Nu este exclus ca tocmai din cauza acestei «lașități» să se fi ivit și consolidat cea mai puternică școală interpretativă modernă, cu cei mai serioși poeticieni, structuraliști, hermeneuți, textualiști din această parte a Europei, unde «critica», împovărată cu sarcini noi, s-a simțit obligată să se deschidă și filozofiei, și esteticii, care nu aveau cum să se dezvolte la vedere și la locul potrivit” (pp. 130
Pagini și pagini by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4998_a_6323]
-
din eseurile și cronicile adunate în volumul Ipostaze ale actului critic (Ed. Universitaria, Craiova, 2005). Înclin să cred că nu va persevera în această direcție publicistică, unde adesea pare stânjenit. Cătălin Ghiță e un teoretician, cu înzestrare de filosof și poetician, după cum o dovedește foarte clar gândirea speculativă din Lumile lui Argus. Elementele morfologice ale viziunii sunt analizate în funcție de trei coordonate: eul creator (vizionar sau instaurator), factorii inductivi (ideali sau empirici) și viziunea propriu-zisă ca produs final (care înglobează un timp
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
Muguraș Constantinescu Cunoscutul poetician Gérard Genette, supranumit și un "Aristotel al zilelor noastre" pentru conceptele și categoriile pe care le-a lansat, a publicat cu cîtva timp în urmă o interesantă lucrare, Operă artei, care analiza deschiderea poeticii către estetică, în viziune genettiană. Despre
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
multe sau mai puține. Prefer cuvîntul "artă" tocmai pentru a exprima faptul că se poate pune artă în orice. M.C.: Opera artei este a zecea carte pe care o publicați; ați putea să rezumați marile momente ale demersului dumneavoastră de poetician pînă la acest volum? G.G.: Oh...! Pentru a sintetiză foarte repede voi spune că de la inceput demersul meu a fost unul de lărgire progresivă. Primele mele două volume sînt în esență cărți de eseuri critice, apoi am trecut treptat de la
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
una de estetică generală, poate cincizeci la suta teorie literară, cincizeci la suta estetică, așa intenționez, dar vom vedea și ce anume ne propun autorii. M.C.: Începînd cu anii ^70, operă dumneavoastră a marcat mai multe generații de cercetători, de poeticieni, de studenți. Deja în 1973, la Iași, ca studentă, urmăm un curs de poetica, în care referințele la dumneavoastră erau numeroase. Aș dori să știu dacă aveți discipoli, dacă ați făcut școală? G.G.: Oh, n-aș spune că am discipoli
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
de școală, nu am acest sentiment. Aș vorbi doar de cititori: am cititori și unii dintre ei prelungesc munca mea. M.C.: O ultimă întrebare. Fiindcă mă aflu aici în calitatea mea de traducător, ea se va referi la traducere. Că poetician ați vorbit de mai multe ori despre traducere: în Palimpseste, considerînd-o că o scriitura de gradul doi, în Opera artei, ca o formă de transcendență. În ceea ce mă privește, în traducerea pe care o fac acestei lucrări, important este să
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
E un pic din toate astea. Veți vedea." De altfel textul (auto)ficțional "Capriccio", precum și unele eseuri din Figuri IV și Figuri V, lăsau deja să se întrevadă interesul lui Genette pentru o altfel de scriitură decît cea "tehnică", de poetician naratolog, iar Bardadrac, capricios și personal dicționar, o confirmă din plin. Consistentul volum de 450 de pagini are, așadar, aparența unui dicționar special, intim, individual, în care dezordinea amintirilor, reveriilor, reflecțiilor, digresiunilor, maximelor și butadelor, capătă o ordine alfabetică ce
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
de intelectual ce înțelege să rămînă lucid-interogativ în față provocărilor istoriei. (I.P.) - Aș dori să începem dialogul nostru cu o întrebare privind evoluția scrisului Dv. din ultimii vreo douăzeci de ani. Aveți un trecut prestigios de teoretician al literaturii, de poetician, - dar, începînd cu un anumit moment, spuneți că "literatura nu e făcută numai din structuri, ci și din idei și din istorie", - și aceasta implică, desigur, o judecată privind marea epoca a structuralismului triumfator, la care ați participat în prima
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
de conceput: "poezia este, prin definiție, un limbaj mai mult sau mai puțin Ťesopicť, ea vorbind în Ťpildeť și Ťcu tâlcť, solicitând adică polisemia, evantaiul conotativ extins, chiar și atunci când procedează la aparenta notație a concretelor. Căci așa cum au observat poeticieni recenți, cu totul creditabili, referințele în poezie devin, în fond, niște pseudo-referințe, trec într-un registru mai larg-metaforic și simbolic. Desigur, impresia de autenticitate e mai puternică în numitul discurs Ťtranzitivť, însă avem de-a face, în fond, tot cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9622_a_10947]
-
epidictice, i-a succedat, în modernitatea secolului al XX-lea, o poetică minuțioasă care consimte să demonteze cu acribie, într-un pe-cale-de-a-se-face (facerea căii), poematica poeticului la nivelul prim al acelei technę a sa. [...] Poetul contemporan este de bunăvoie și poetician. Îi place să se rotească în (și cu) cercul care rostogolește gândirea-poeticii și poetica-gândirii." Michel Deguy, Réouverture aprčs travaux, Întreaga operă a lui Michel Deguy stă sub semnul poeticului - lucru care nu are, într-o primă instanță, nimic neobișnuit, tulburător
Michel Deguy:"Rațiunea care guvernează poemul este o rațiune pe care o numesc impură" by Luiza Palanciuc () [Corola-journal/Journalistic/9034_a_10359]
-
a decupa subiecte, micile eseuri sunt comparabile cu Temele manolesciene. Multe dintre articolele publicate în România literară acum aproape două decenii par apendice la problematici consacrate de Negrici - ipoteze care n-au mai încăput în arealul construcțiilor geometrice ale fostului poetician. Unele cât se poate de teoretice, însă extrem de incitante. De reținut aici analogia dintre „expresivitatea involuntară” și retorica avangardei („Căci, privită retrospectiv, avangarda se arată a fi - în cvasitotalitatea manifestărilor ei cu adevărat interesante - o miș- care antiintențională care a
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
profesor, personaj central al unui imens folclor studențesc (el e cel care rostea an de an la cursul lui celebra frază „Bolinti neanu a debutat cu o fată tânără pe patul morții“), a fost curând înlocuit la decanat de un poetician, dovadă a atotpu terniciei modelor culturale. O.K., o dată sau de două ori pe săptămână ne adunam, deci, vreo zece studenți, crema cremei din facultate, într-o sală mică și nenorocită de pe la etajul patru, cu o tablă dotată cu bucățele
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
cooperare. S. se situează înăuntrul unei vârste anumite a culturii occidentale, iar cărțile sale sunt produsul unui drum à rebours, citind trecutul cu ochii prezentului și căutând la sursă determinările genetice ale modernității. De altfel, în tot ce scrie, ca poetician, comparatist, istoric al spiritului european, el se știe circumscris de o anume mentalitate, a cărei protoistorie o caută, asumându-și această condiție și evaluându-i cu obiectivitate urmările. SCRIERI: Panciatantra (povestită de ...), București, 1970; Literature, Mimesis, and Play, Tübingen, 1982
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]