286 matches
-
dă o cursivitate poemelor. Poeta, în întreg volumul prozaizează programatic, într-o îmbrățișare a calofiliei și a metaforei motivate, redescoperă filonul epic și fraza coerentă, explicită, lirismul eului țâșnind din substrat, neostentativ. Această poezie aparține reflexiei existențiale și mai puțin poeticității intenționate. Câștigul acestei poezii stă în talentul autoarei, în trăirile globmoderniste, prin părăsirea poeziei postmodernă, deja depășită, poeta mizând pe rezonanța simbolică a dublului raport : el-ea, margine centru, și dintr-o ambiguitate semantică și imagistică originală. Relația cu sacru, așa cum
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tatiana_scurtu_munteanu_1445093735.html [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
al recunoașterii, însoțind cititorul avizat la tot pasul. Mai mult de o duzină de poeme sunt dedicate acestei alchimii a cuvântului, autorul plimbându-ne prin Platon ori Kant pentru a re- citi, împreună cu filosofia, nu poezia clasică - ci starea de poeticitate a lumii și capacitatea individului de a intra în această stare. Citez din poemul Cum se naște cântecul, aceste glosse la umbrele lui Platon: „Umbre înghețate-n dansul lunii, fantomele.../ păsări cu cerul smuls din aripi, / femeia departe cu miros
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Frigul_insingurarii_volum_llelu_nicolae_valareanu_1381527977.html [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
cuvântul civic. Crezul estetic al Renatei Verejanu îl descoperim, permanentizând starea cuvintelor ei: Cuvintele mele... un manifest poetic, aproape de cel descris și în poemul " La vânătoare". Amalgamul de tematici este uluitor de vast, acesta e sufletul plin de splendoare și poeticitate al scriitoarei. Eforturile poetei Renata Verejanu nu sunt de natură estetică, întru a se afirma într-un curent literar, ca atare, ci sunt niște tendințe clare, de afirmare a omului Renata Verejanu, la nivel universal, atât în literatură, cât și
POETA RENATA VEREJANU, ÎN CONTEXTUL VIEȚII ȘCOLARE ȘI LITERARE. LA BIBLIOTECA TRANSILVANIA , O ÎNTÂLNIRE MEMORABILĂ CU POETA UNIVERSULUI, RENATA VEREJANU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1727 din 23 sept by http://confluente.ro/lilia_manole_1443036732.html [Corola-blog/BlogPost/374719_a_376048]
-
am năclăit în mocirla materiei. Spiritul nu mai este în noi. Suntem numai o poftă a trupului ... Sau a banului ... ” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga) Iar lipsa acestei verticale a spiritului se poate cu ușurință observa privind de pe axa Oz fotografia săracă în poeticitate a lumii postmoderne de la început de veac XXI, o secvență de istorie profund amurgită dintru începutul ei, unde cumplita realitate a oricărei zile parcurse de umanitate se oglindește ca un demon excentric și anti-anacreonic în apele tulburi ale fluviului multimilenar
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
cum sunt ei pomeniți de Diogene Laertios. Distanța, ca și implicarea, în raport cu propriile personaje, precum și proba limitei lor, prin afișarea ostentativă a ‘'gândiri producătoare'' a fiecăruia dintre ele, face ca acest poet să aibă constant controlul într-un turbion de poeticitate adesea asumat rebarbativ, care își arată rodul în fiecare cânt al poemelor sale, amplu orchestrate. Remarc pasiunea pentru rostit, proprie unor gânditori pe cont propriu, excedați de cunoaștere, pasionați de grația, ca și de abjecția, propriului rol, cuplate la tensiunea
VASILE BURLUI ESTE, CA TOŢI POEŢII MARI ŞI ADEVĂRAŢI, UN VECHI CARE STĂ PRINTRE NOI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_este_ca_toti_poetii_mar_pompiliu_comsa_1334422618.html [Corola-blog/BlogPost/348325_a_349654]
-
nu (mai) fi, pe urmele lăsate de acel cândva pas în doi, devenit o cale întoarsă spre sine, dincolo de noi ... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Inger_rastignit_poeme_soptite_de_vasil_pompiliu_comsa_1343827820.html [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
dat capodopere. Îi regăsesc versuri blagiene, de pildă, în comuniunea cu cerul dar și de, mai aproape de noi, Ștefan Ioanid, cel care a dematerializat ființe angelice până la stilizare, până la un nume, în spații imaginare. Iată, un fragment demn de înaltă poeticitate: “invariantul care mă face să sărut buza prăpastiei, doar el îmi mai plimbă privirea în căutare peste reliefuri, de parcă dumnezeu ar fi scris natura în braille pentru un orb neputincios.” (Braille) Între Eros și Thanatos, poetul vede poezia iubirii din
POEME MAI LUNGI DECÂT NUMELE TĂU- SIMION COZMESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1476702261.html [Corola-blog/BlogPost/373818_a_375147]
-
Platon, cultivarea mitemelor păgâne (mai rar), sau creștin-biblice - de la „Geneză“ / „Facere“ până la cele mesianice (frecvent), pe „adâncul calmei creste“ barbiene, ori conjugarea acestor miteme, fie în spațiile lirice dintre elementele (cele cinci) dominate de foc, fie în spațiile (tot ale poeticității) dintre simbolurile / figurile oculte ale muntelui / piramidei, peșterii / nestematei (smarald) etc. - se amplifică, se iluminează, ba chiar „cad în amurg“, desigur, și în „corola“ poemelor din al șaselea volum, «Nunta Cuvintelor», de N. N. Negulescu. Eroul liric negulescian se încearcă - ori
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nunta_cuvintelor_les_noces_des_paroles_in_curs_de_aparitie_marian_malciu_1326995243.html [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
Ioan Nistor spunea: „Corina Petrescu ne supune acum atenției un nou volum, pe care și-l intitulează arghezian „Creion”, în care autoarea în cea mai mare parte își ia răgazul de a zăbovi grațios lângă imagini, spre a le surprinde poeticitatea.” Un exemplu elocvent de poetică în imagini este și „Trecere”. „Numai nuferi albi/ mișcându-se/ ireversibil/ în oglinda timpului.” Cadrul este feeric, senin, paradisiac, de basm, iar detaliile sunt precise. În „Primăvară” - „vânt/ zburând/ printre păpădii” - sau în „Melc” - „rouă
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
de versul alexandrin. Rar câte un pastel, dar un pastel reinventat, preferința evidentă, armonizată cu tonul volumului, fiind toamna (,,Te uită, iubito, în toamna ruginită/ Își scutură iar plopii coroana lor cernită”. - Catren de toamnă), cu o notă specială de poeticitate când aceasta îmbracă străzile Iașului (Compoziție de toamnă), orașul de unde trimite spre lume versurile sale. Scrie chiar și o inedită Doină, o doină șoptită - nu acel strigăt eminescian de salvare a rotundului țării -, pe care simte nevoia s-o așeze
VASILE BURLUI-UN POET REMARCABIL de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Vasile_burlui_un_poet_remarcabil.html [Corola-blog/BlogPost/350981_a_352310]
-
răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în canoane, pentru că la ei găsești autenticitatea poeziei, netrucată, neînvățată din cărți, ea ține de acuratețea exprimării nefiind insuflată, imitată, influențată. Versurile Letiției Vladislav relevă o poeticitate autentică, venind din legarea iubirii de veșnicie, prin pierderea pământească a persoanei dragi, este o revelație, care ... Citește mai mult Letiția Vladislav- Viața într-un pumn de lacrimi, Grinta 2016Viața într-un pumn de lacrimi, volum 2016 primit de la Letiția
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
răscolitor, o meditație dureroasă...” Eu cred că poeții adevărați sunt cei neîncadrați și neîncadrabili în canoane, pentru că la ei găsești autenticitatea poeziei, netrucată, neînvățată din cărți, ea ține de acuratețea exprimării nefiind insuflată, imitată, influențată. Versurile Letiției Vladislav relevă o poeticitate autentică, venind din legarea iubirii de veșnicie, prin pierderea pământească a persoanei dragi, este o revelație, care ... IV. NICOLAI TĂICUȚU- “PESEMNE CĂ NU DESPRE MINE E VORBA”, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017. Nicolai
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
nr. 2000 din 22 iunie 2016. Dumitru Pană- Lakonika Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
tematică: I. coincidentia propositorum Citește mai mult Dumitru Pană- LakonikaAm citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână.Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika
CRISTINA ŞTEFAN by http://confluente.ro/articole/cristina_%C5%9Etefan/canal [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
preotul din sat, învățătorul Theodor Gh.Mândroceanu, cu tonul eseistic al analizei.Prozatoarea pune stările sufletești și întâmplările vieții sub lupa analizei, împingând percepția până la granița istoriei. În astfel de relatări irizate de amintiri colorate cu nostalgie, proza capătă o poeticitate plăcută și savuroasă, un halou ce te îndeamnă să citești mai departe. Elena Buică are un ton propriu, fără să abdice de la înclinația către cercetarea interiorității. Depoziția, mărturia, amintirea sunt forme de recuperare a realității prin retorică.Paginile sunt presărate
ELENA BUICÂ-ÎNTOARCEREA SPRE OBÂRŞII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 649 din 10 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_intoarcerea_spre_obarsii_al_florin_tene_1349855874.html [Corola-blog/BlogPost/343593_a_344922]
-
deasupra scândurii vechi a spațiului scenic, ca și cum numai acolo, în aerul tare al înălțimii, avea puterea să reprezinte diafan, cu ajutorul corporalității, incorporabila metafizică a lumilor visate de compozitor. Zborul Mayei a fost mereu unul tăcut și sincer, construit cu delicatețe, poeticitate, inteligență și chiar fast princiar. A fost întotdeauna atâta feerie în dimensiunea mai mult ca perfectă a baletului rus, indiferent de numele interpretului respectiv, că nu ți se poate naște în suflet decât o percepție complet atipică în raport cu arta ca
IA LIUBLIU MAIA! (Я ЛЮБЛЮ MAЙЯ) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1430911706.html [Corola-blog/BlogPost/344049_a_345378]
-
dormitorul cu mobilă din lemn de brad, unde atârnă oglinda, busuiocul. Lingura de lemn reușește să-mi redea și gustul bunătăților gătite de mama. Bucățica de pământ, locul de veci a celor dragi, care continuă să trăiască în inima mea.” Poeticitatea creațiilor lui George Goldhammer prezintă o singularitate, care se confundă, practic, cu sfera intimă a planetei Pământ. Trăindu-i sensurile și pătrunzând în mecanismul lor decodificat de către autor prin explicații voite la subsolul fiecărei lucrări în parte, ai șansa de
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1484385526.html [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
filozofi care în viață nu se conformează cîtuși de puțin crezurilor proclamate în operă. În acest caz Heidegger este la fel de vizat ca Cioran... Dar cred că este mai bine să-i lăsăm sfîrșitului cărții un anumit grad de imponderabilitate, de poeticitate și melancolie. Așadar nu este vorba de un reproș dar cine dorește să vadă lucrurile altfel, este liber să o facă. În ceea ce-l privește pe Cioran el a avut un comportament care a contravenit propriilor sale precepte. Apologetul singurătății
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
său de-o viață, prin Cuvânt, poetul face pururi dovada propriei sale identități. Dobândind această proprietate, se regăsește pe sine însuși, dăruindu-ni-se! Theodor Răpan este unul dintre ei! El face parte din categoria atipică de poeți, pentru care poeticitatea este un mod de a trăi, iar singura transcendență supraviețuitoare se identifică cu Poezia. Îmi vine în minte o reflexie a lui Novalis: „Locul sufletului se află acolo unde lumea dinăuntru și lumea din afară se ating.” Nu-i greu
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
gând/ sublim zbor din umilul pământ.../ niciun silf nu ne desparte,/ zeul ne scrie-n marea carte/ citind recitindu-ne iar/ hieroglifa din chihlimbar,/ ne trece sublim în netimp/ prin inelul purului nimb” (Sublimare ÎI). Lumea este contemplata sub zodia poeticității, căci ea îi favorizează autorului autoreflexivitatea, meditația, rememorarea: „Fulger în beznă - / hieroglifa/ singurătății tale...” (Hieroglifa) sau: „Umbră-n lumină omul este.../ aceasta e demult poveste;/ tu, poete, caută în lume/ să-nflorești luminii nume. (Menirea poetului). Ciclul al treilea încheie
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1424807920.html [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
unui spectacol de teatru societar lipsit de orice urmă de vibrație pozitivă și însemnătate... Sunetul puternic al simfoniei macabre a timpului postmodern se simte mișcându-și trupul greoi și lipsit de expresivitate în universul lăuntric al unui tablou fără o poeticitate anume, dar descompus în mii de bucăți de către rațiunea unui artist al zilei complet anonim... Pe acordurile acestei muzici dizarmonice atât de nelalocul ei, mare parte dintre veteranii nonagenari ai celei de-a doua conflagrații mondiale și-au aflat sfârșitul
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_paralela_45_1_magdalena_albu_1377340782.html [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
22 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dumitru Pană- Lakonika Am citit volumul de poezii Lakonika, scris de Dumitru Pană, cu prejudecata că un filozof scrie livresc și uzeză de prețiozitate. El poate pierde la impactul cu cititorul prin neîncredere în poeticitatea sa: ori face poezie, ori logica gândirii, ori estetizează sentimente, imagini, portrete, ori interpretează pe bătrâna Sophie limpezind căile cugetării - abtractizarea, ambiguizarea nu i-ar fi la îndemână. Și totuși Dumitru Pană este și filozof și poet în volumul Lakonika
DUMITRU PANĂ- LAKONIKA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1466610731.html [Corola-blog/BlogPost/379123_a_380452]
-
necondiționat, să satisfacă cerințele unei lecturi estetice. Nu putem stărui îndeajuns asupra acestui imperativ. Altfel, mesajul poate fi onorabil ca idee și pledoarie, dar, artisticește, a eșuat, întrucât nu recurge, spre a comunica, la mijloacele, la mecanismele, la convențiile subsumabile poeticității. Potrivit dihotomiei pe care am propus-o în amintitul eseu, “poezia religioasă (religio, - onis ‘credința în forțe supranaturale și adorarea lor’) este legată de o formă determinată a unei religii (ca instituție) și-i exprimă scesteia simbolurile, ritualurile, manifestările exterioare
EUGEN DORCESCU, POEZIA LUI TICU LEONTESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_poezia_lui_tic_eugen_dorcescu_1368550543.html [Corola-blog/BlogPost/354872_a_356201]
-
Ioan Nistor spunea: „Corina Petrescu ne supune acum atenției un nou volum, pe care și-l intitulează arghezian „Creion”, în care autoarea în cea mai mare parte își ia răgazul de a zăbovi grațios lângă imagini, spre a le surprinde poeticitatea.” Un exemplu elocvent de poetică în imagini este și „Trecere”. „Numai nuferi albi/ mișcându-se/ ireversibil/ în oglinda timpului.” Cadrul este feeric, senin, paradisiac, de basm, iar detaliile sunt precise. În „Primăvară” - „vânt/ zburând/ printre păpădii” - sau în „Melc” - „rouă
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_meditatii_lirice_in_stil_modern.html [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
nu (mai) fi, pe urmele lăsate de acel cândva pas în doi, devenit o cale întoarsă spre sine, « dincolo de noi »... Dialogul quasi-hamletian, departe de a fi mut, convoacă instanțele Poeziei la un remember cu valoare de introspecție, în veșmintele unei poeticități de o delicată sensibilitate. E poezia aproapelui îndepărtat, a fiindului auto-surghiunit dincolo de fruntariile nefiindului, a eului stingher și îndurerat, plecat în căutarea perechii sale nepereche. Așa cum e și poezia îndepărtării aproapelui, deznădejdea clocotind la poalele unui vulcan stins de lacrimile
CE SPUN CRITICII DESPRE POEZIA LUI VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 by http://confluente.ro/Ce_spun_criticii_despre_poezia_pompiliu_comsa_1369628390.html [Corola-blog/BlogPost/354929_a_356258]