134 matches
-
-mi chivot: cuvântul, cântarea, iubirea pâine, miresme și flăcări... Ce simple sunt acestea toate! Doar ele-mi dau eternitate.” ( Înveșnicind vremelnicia) Poezia religioasă a lui Ticu Leontescu nu se abate nicio clipă de la umbra lui Dumnezeu în om așa cum a poetizat neasemuit de frumos Fericitul Augustin: „Așadar, o, Dumnezeule al meu, eu n-aș putea să fiu, n-aș putea în nici un fel să exist, dacă Tu n-ai fi întru mine.” Credința în Dumnezeu este însuși sensul vieții și poetul
BEDUIN- TICU LEONTESCU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1430203815.html [Corola-blog/BlogPost/366214_a_367543]
-
toate formele ei, pacea domestică printre cei dragi, apropiați, printre flori și animale, iubirea și respectul față de ființa apropiată, față de prieteni, dulcile dar (și înverșunatele) clipe de filosofie, de căutare, revolta și visarea, distracția și relașul-iată câteva punctuații în care poetizează textul și cu care Dorina Stoica jalonează personalitatea de om și artist, aceasta conturându-se astfel într-un adevărat personaj principal al cărții în jurul căruia gravitează , o întreagă viață, purtând ampreta harului autoarei. Sunt cărți bune, cărți frumoase și cărți
DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
-
G. Bachelard (în „Poétique de la reverie”, Paris, PUF, 1974, p. 13), este „o stare, o stare de suflet”, una în care se instaurează poezia ca loc ce face vizibil visătorul și lumea sa: „pe scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reverie-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339672_a_341001]
-
călătorie. Dar oamenii, ființele, încetul cu încetul, dispar. De ce?? E bine? E Omenesc? Nu e omenesc, cu certitudine. Răpuși, uneori, de luxul din jur, uităm că adevărata bogăție, avere este ascunsă în sufletele oamenilor. Iar un om, care reușește să poetizeze, să farmece cu spiritul sau tot ce îl înconjoară, e un suflet cald, viu, nobil, generator de energie pozitivă, stabilitate, generozitate și simțiri profunde. Sunt tentata, să cred și să afirm, că timpul suntem noi. Oprind timpul, rupând sau deteriorând
LA MULȚI ANI, CIVILIZAȚIE! de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1451389875.html [Corola-blog/BlogPost/370826_a_372155]
-
spui ceva lumii, atunci te poți retrage în cea mai pustie gaură din cel mai pustiu deșert și tot ce ți-e scris e scris. Știu că gândești: da, vorbește poetul, da, vorbește visătorul, filosoful, sau nebunul care minte, exagerează, poetizează, idealizează, inventează, înfrumusețează, dar—efectiv— crede-mă, nu ai ce înfrumuseța, visa din ceea ce nu există în tine... Nu există decât ce gândim, ceea ce putem gândi, ceea ce putem simți... Ne compunem din senzații—alternanță între cald și frig. De aceea
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1427129647.html [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
d'argent./Mes mains leș effleurent/ D'un geste somnolent./ Leș rêves leș connaissent/Leș depassent en courant :/Voies cathedrales- Des rimes dans leș vents ( Rêver) Cu o fotografie din Cimitirul Săpânța pe prima coperta a cărții și cu datinile poetizate din interior (hora ielelor- Hora la ronde, nuntă cu nelipsita „tzuica” românească ținută în leș ploscaș- Eclats de noce) sau cu acele realități contemporane care au devenit mărci naționale: „tziganii”, femeile ușoare- Filles de l'Est), volumul „Celebratio. Mă Roumanie
ANGELA NACHE-MAMIER & „PRESQUE DEUX VIES EN UNE!” DE IOANA GEACĂR [IOANA DANA NICOLAE ] de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Angela_nache_mamier_presque_deux_vies_en_une_de_ioana_geacar_ioana_dana_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/351172_a_352501]
-
scrisă de Vavila Popovici, este un microroman. La fel ca și în “Cartea mamei”, stilul din « Ultima pirueta » este o împletire de epic și liric. Narațiunea nu are nimic banal, fiind presărată pe alocuri cu pasaje idilice, a căror naturalețe poetizează epicul cărții. Autoarea prezintă cu mult hâr și originalitate viața rurală din Basarabia de dinainte și de dupa 23 august 1939, dar și mediul rural și citadin din România comunistă și post-decembristă. Ar mai trebui remarcate naturalețea și frumusețea descrierilor, profunzimea
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 by http://confluente.ro/_ultima_pirueta_o_naratiune_despre_dragoste_credinta_si_valori_de_vavila_popovici.html [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
de poezie, dar și a unei întregi istorii a culturii (și a istoriei), din care răzbat deseori în ritmurile sale mituri și mitografii, integrate în propria existență - sau poate validate de ea -, reconstruite în datele viețuirii contemporane și, în sfârșit, poetizate cu sens. Unul dintre ele este, de altfel, spirit tutelar al acestor poezii, umbră de lumină aruncată dintr un trecut al marilor cuvinte și fapte înspre un prezent care îl necesită: Așur - zeul protector al uneia dintre lumile mari și
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404847457.html [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
G. Bachelard (în „Poétique de la reverie”, Paris, PUF, 1974, p. 13), este „o stare, o stare de suflet”, una în care se instaurează poezia ca loc ce face vizibil visătorul și lumea sa: „pe scurt, în toată puterea cuvântului, reveria poetizează visătorul”. Poetica implicită a volumului aduce la acreditare ideea de stare. În „Tendință”, visul este văzut ca „Imagine cu linii fabuloase/a ceva odată vizualizat/o stare după care să te iei”. În „Exteriorizare” se vorbește despre „starea casnică”, iar
DAN IONESCU: Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/dan-ionescu-noi-resurse-poetice-ale-reveriei-new-poetical-resources-of-the-reveriebook-review-de-stefan-vladutescu-sri-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339583_a_340912]
-
nu uităm că AVEM NEVOIE DE A IUBI, mai mult decât a fi iubiți. Nu iubim spre a lua în stăpânire, ci pentru a rodnici Dorința, Dorul! ROD-ul numit de Cezar Ivănescu așa...În acest caleidoscop, Oglindarium, Magic- World...poetizînd Realul a se recalibra FIINDUL- FIINȚA...Igitur, NOI- OMUL! Cât despre NOI, POETUL, chemați sau aleși, -parcă ne știm decând lumea, nu-i așa ? Să nu ne alienăm, să fim ce-am fost mereu: catharsici, de se poate sacerdotali, ci
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
să vorbești pe înțelesul tuturor. Pentru asta trebuie să elimini cuvintele, frazele, întortochelile care ar îngrădi sau ar îngreuna drumul tău către inima cititorului. Simplitatea devine o necesitate, dacă vrei să fii auzit, dar, mai ales, înțeles. 1 Lili BOBU: „Poetizând universul prin beatificare” (Adrian Dinu Rachieru), sperând că veți putea îndrepta prin cuvânt trivialitatea din jur, opera dumneavoastră are paliere pe care te așteaptă, te primește, oferind o vastă perspectivă asupra unor teme importante din literatura română și universală ... Nicolae
„POEZIA E UN GEST DE PROTEST CONTRA DEZORDINII LUMII” de LILI BOBU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1403279195.html [Corola-blog/BlogPost/349035_a_350364]
-
La Fontaine cu „greierele și furnica”, sau nu mai puțin cunoscuta povestire a scriitorului Ernest Hemingway din „Bătrânul și marea”. Este remarcabila mișcarea personajelor, cu adevărat autentice, câtă vreme Gyuri a inclus în rășină elemente reale, naturale, îmbogățindu-le și poetizându-le. Cu ani în urmă i-am putut admira multe din lucrările originale lui George Goldhammer (în traducere din germană „Ciocan de aur”) într-o carte întitulată „Fumuseți neobservate". Într-devăr, cei mai mulți dintre noi, prinși în activitățile cotidiene și citadine, trecem
FRUMUSEŢI NEOBSERVATE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1486023032.html [Corola-blog/BlogPost/362857_a_364186]
-
copil ce murit plângănd Iar zeii fix să mă privească Înmărmuriți de-același gând. # Miresele stafii alături Mergeau ținându-se de mână Când tu îmbrățișai în friguri Un palid claroscur de lună. # Îngenuncheat între petale Căzute-n ancestrale timpuri, Tot poetizam despre iubire Tu tot plângeai în vagi răstimpuri. # Transformasem totul în petale, Când sufletul cu totu-n gând Se petaliza în triste osanale; Un înger răstignând un sfânt... # Târziu de secole, eu tot plăngeam, Tu toot mai clipoceai îngrea lumină
ODISEEA METAFIZICĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_maier_1458491631.html [Corola-blog/BlogPost/384164_a_385493]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1629 din 17 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Nevârstnici oameni sunt melozii iviți în lume ca să îndumnezeiască omul cu tihnă, lumină, înveselire și visare! Între ei e Naidin, un artist ce cântă cântecul și poetizează poezia, reîntorcându-le de două ori prin inima sa care e o distilărie de emoții! Trei fructe are cântecul său: poezia care e vulturul gândului, vocea care e gura sufletului, violoncelul care e meșterul inimii. Aceste trei lumini din care
NAIDIN SAFIRELE ALBASTRE ALE CÂNTECELOR SALE, DESCOPERITE DE BENONE SINULESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434557469.html [Corola-blog/BlogPost/352854_a_354183]
-
remarca aici degajarea, ușurința cu care argumentează ipotezele, contradicțiile, decelările, subiectelor filozofice în convorbirile cu Borges, în fapt, o eseistică excepțională, critică, la multe din scrierile sale. O critică pavoazată de dialog, o critică la rîndul ei literatură și filozofie, poetizată prin metaforă metafizică, epicizată prin fascinanta întâlnire, scriitor-critic. Este o carte complexă, caleidoscopică, multi artistică, în același timp, didactică reușită, un experiment de succes, premieră care poate schimba mentalitatea asupra criticii literare și o va recomanda pe viitor accesibilă lectorilor
CONVORBIRI IMAGINARE CU JORGE LUIS BORGES- PROF. PETRE ISACHI de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1455431760.html [Corola-blog/BlogPost/373715_a_375044]
-
mai scriu nimic,/dorm mai bine când știu că totul este doar în mintea mea.// (Undeva se știe tot). Nu întâmplător, DS, prin întreaga sa creație lirică, se străduiește să consemneze atât datarea momentului și a locului, cât și să poetizeze mediul înconjurător. Grija cea mai mare este de a se dezvălui cititorului pentru a fi înțeleasă. Continuăm să credem în forța, tenacitatea și mai cu seamă în inepuizabilul talent al autoarei. Personalitatea ei lirică, prin al optulea volum „Ochiul curat
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1455909509.html [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
de ecouri. Reincarnarea eului liric se abandonează, cititorul, modest deodată, caută un alt cititor: dualitatea cheamă o unitate superioară a doi cititori și doi autori ce trec unul în locul altuia, care nu e nimeni, n-a fost și s-a poetizat. Gândul la poet schimbat pe cel la poezie dă sentimentul unui păcat. O lectură paralelă: Correspondences / Veneția. Un sonet doctrina, unul-trenos. O geneză secundă, o stingere trecută. Substantivul afirmației estetice - La Nature, verbul sepulcral absolut: “S-a stins”, dar și
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
de poezie, dar și a unei întregi istorii a culturii (și a istoriei), din care răzbat deseori în ritmurile sale mituri și mitografii, integrate în propria existență-sau poate validate de ea-, reconstruite în datele viețuirii contemporane și, în sfârșit, poetizate cu sens''. Sub raportul spectacolului liric avem a face cu lupta dintre trup (soma) și suflet (psihe), nu cu cea între carne (sarks) și duh (pneuma), de care vorbește magistral Apostolul Pavel. Otrăvit de fluviile angoasei, crezându-se pe marginea
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Semn_de_admiratie_pentru_vasil_pompiliu_comsa_1386345705.html [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
Dumnezeu pentru a ne învăța o lecție. Această carte a lui I.N.O ne arată că modalitățile de exprimare ale unui scriitor sunt diverse, nelimitate iar nonconformismul nu are vârstă. Domnia sa și-a descoperit o adevărată vocație pentru stilul modern, poetizat din care nu lipsesc metaforele, comparțiile, lirismul și sensibilitatea. Este un fel de jurnal intim, făcut public din dorința de a prezenta un mod frumos de a trăi cu fruntea sus, cu Nadejde, Credință și Dragoste de Dumnezeu și de
FRAGILITATEA UNEI VIEȚI TRĂITĂ PE VERTICALĂ ION N. OPREA – „FRAGILITATE -CUVINTE PE VERTICALĂ” Editura Pim 2016 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1457724414.html [Corola-blog/BlogPost/380572_a_381901]
-
dinții pielițele din jurul unghiilor/ țac-țac-țac" (Fals tratat de netezire a nervilor, 6). Într-o parte avem naturalism și naturalețe, o sintaxă a simplității, imagini mai puțin elaborate dar mai vii, cu impact puternic; în cealaltă, eforturi ale autoarei de a poetiza în manieră avangardistă, soldate cu rezultate înduioșătoare. ,Intră bărbatul și mă regulează/ ziua prinde vulpi iar noaptea îmi toarnă/ pe corp urină și spermă de vulpe": iată versuri de un ,suprarealism" comic, cu succesive încărcări și descărcări fiziologice. Între regulatul
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
dramă mai veche, Scaunul, ne-a rămas în memorie ca una dintre cele mai adânci meditații asupra timpului care dizolvă pasiunile politice și umanizează istoria. De altfel, chiar comediile lui Tudor Popescu sunt, adesea, scuturate de un fior elegiac ce poetizează satira și îi adâncește semnificațiile. De data aceasta ar părea că pășește pe drumul bătătorit al dramelor cu ilegaliști, tipografii conspirative și damnați ai cauzei politice, dar toată această schemă devenită, prin exces, convențională, este la autorul nostru înșelătoare, este
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
să i se caute posibilități de expresie plastică care să facă din luciul uniform al registrului de reflexe un element capabil să înglobeze semnificații și sensuri poetice, să dea unei funcțiuni lirismul necesar, să facă din construcție arhitectură. Pentru a poetiza reflexul, arhitectura românească a liniat registrul de ferestre cu multiple și complicate forme geometrice. O rețea în care reflexul norilor, al vegetației, al caselor înconjurătoare se supune unui control numeric capabil să singularizeze și să fărâmițeze imaginile venite din exterior
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
că recunoaște inconștient o oarecare umanitate a acesteia, chiar și în ceea ce percepe ca influența ridiculizată a științei. Pe de altă parte, personificarea sa poate evidenția incompatibilitatea sa fundamentală cu știința, deoarece el nu o poate ajuta, ci poate doar poetiza lumescul. În plus, utilizarea unei forme rigide de sonet poate, de asemenea, indica faptul că poezia nu are o formă liberă așa cum poetul o caracterizează sau, alternativ, ar putea sugera că unele constrângeri nu indică neapărat distrugerea imaginației. Poemul a
Sonet — Către știință () [Corola-website/Science/334224_a_335553]
-
monografia sa că Lecca a fost mai vibrant și mai realist în opera lui, decât Dimitrie Bolintineanu în poezia pe care acesta a creat-o cu aceeași factură, tematică și inspirație. Cum amândoi au aparținut curentului romantic,au căutat să poetizeze momentele istorice ale poporului român, unul prin rime și imagini poetice, altul prin culoare. Opera lor s-a bucurat de mare succes în rândul maselor și au ajuns cei mai importanți romantici ai României. Din păcate, prin lipsa lor de
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
în monografia sa că Lecca este mai vibrant și mai realist în opera lui, decât Dimitrie Bolintineanu în poezia pe care acesta a creat-o cu aceeași factură, tematică și inspirație. Cum amândoi aparțin curentului romantic, ei au căutat să poetizeze momentele istorice ale poporului român, unul prin rime și imagini poetice, altul prin culoare. Opera lor s-a bucurat de mare succes în rândul maselor și au ajuns cei mai importanți romantici ai României. Din păcate, prin lipsa lor de
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]