231 matches
-
îmbogățit-o căutând toată viața prin anticariate și librării. - Vorbiți-ne vă rog și despre preocupările dvs. literare... - Ce să spun? Îmi place să scriu, vreau să scriu. Scriu. Proză, poeme, note filosofice, articole de dicționar, memorii, jurnale de călătorie, poezioare pentru copii, povești, studii lingvistice, traduceri din marii scriitori ai lumii, comentarii literare. Da, scriu. Am în lucru un nou volum de poezii, un altul de proză scurtă este aproape terminat si un al treilea, o cărțulie pentru copii, dulce
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
regulă, îi zise: -N-aș vrea, domnule Eminescu, să-ți fiu o povară tocmai acum în preajma examenelor! -O dulce povară, da, doamnă! - glumi el, privindu-i ochii adânci ca apele netulburate ale lacului Iozemitti, pe care-l cântase ea într-o poezioară. Privind prin cameră, femeia puse ochii pe un maldăr de cărți: -Dumneata trăiești aici în lumea cărților, nu mai ai timp și de lumea muritorilor de rând! - remarcă ea ironic, făcând aluzie la faptul că-i răpea timpul de studiu
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
Rodica Elena Lupu le-a dat celor mari, fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. Evenimentul s-a petrecut la serbarea organizată la sfârșitul primului trimestru din clasa întâia, înaintea vacanței de iarnă. Fiecare elev pregătise câte o poezioară, pe care să i-o spună lui Moș Gerilă, invitat și el la sindrofie. Atâta doar că versurile declamate cu această ocazie de Rodica Elena Lupu îi aparțineau lui Octavian Goga, poet interzis de autoritatea comunistă. În ele se vorbea
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
Însă tremurul ingenuu al sufletului de copil s-a preschimbat în poezie și mai târziu, pe când era elevă a Școlii Generale nr. 18 din Timișoara, atunci când a început să publice în diverse reviste, ba să și editeze și să tipărească poezioare adecvate vârstei celei neatinse de trufia vremurilor și-a oamenilor lor (cam pe la 10 ani...). Iat-o acum, tânără adolescentă, elevă în clasa a IX-a a Liceului Pedagogic „Carmen Sylva” din Timișoara, pășind cu sfiiciune și curățime pe drumul
MARTIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_noi_apariti_gheorghe_stroia_1394010083.html [Corola-blog/BlogPost/383459_a_384788]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Am ajuns la școală. Aveam șapte ani. Învățătoarea mea, neuitata doamnă Ana, s-a gândit să organizeze la sfârșitul primului trimestru, înaintea vacanței de iarnă, o serbare. Ne-a spus să pregătim fiecare câte o poezioară, pe care să o spunem în fața lui Moș Gerilă cum i se spunea pe atunci, invitat și el la sindrofie. Acasă i-am comunicat mamei indicațiile învățătoarei, iar ea, încântată de idee, a înțeles să mă ajute. A luat volumul
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_rodica_elena_lupu_1387775218.html [Corola-blog/BlogPost/363565_a_364894]
-
se nasc fără lumina ochilor... Avem însă o nepoată pe care am îndrăgit-o de mititică. Ține mult la noi, e ca și cum ar fi fetița noastră. La toamnă va fi școlăriță, e tare drăguță... Are voce frumoasă, cântă și spune poezioare, ca să ne bucure, măcar că eu n-o pot vedea. Și în vreme ce mâinile lui îmi împrăștie răul din încheieturile oaselor, continuă să vorbească așezat și calm, ca un ardelean autentic ce este. Degetele lui pricepute înaintează de-a lungul șirei spinării
LUMINIŢA DIN FLOAREA OCHIULUI de GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gentiana_groza_1421828737.html [Corola-blog/BlogPost/373039_a_374368]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am ajuns la școală. Aveam șapte ani. Învățătoarea mea, neuitata doamnă Ana, s-a gândit să organizeze la sfârșitul primului trimestru, înaintea vacanței de iarnă, o serbare. Ne-a spus să pregătim fiecare câte o poezioară, pe care să o spunem în fața lui Moș Gerilă cum i se spunea pe atunci, invitat și el la sindrofie. Acasă i-am comunicat mamei indicațiile învățătoarei, iar ea, încântată de idee, a înțeles să mă ajute. A luat volumul
CRĂCIUNUL COPIILOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Craciunul_copiilor_0.html [Corola-blog/BlogPost/358900_a_360229]
-
-mă cu un râs zgomotos și rugându-mă să mă apropii. Mă aflam în brațele protectoare ale mamei, tremuram de teamă și auzeam cum Moșul mă ruga să-i spun o poezie. Printre lacrimi și sughițuri i-am spus o poezioară. Ce i-oi fi spus, nu știu. Mi s-a povestit mai târziu că m-am oprit din tremurat și din plâns, în momentul în care, de sub mantia lungă și roșie a Moșului, am zărit pantofii negri de lac ai
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
vadă ca la circ omul care „mâncă șopârle”. Tulai Doamne! Dar întâmplarea cu șopârlă nu se termină aici... Era să se termine mai rău, din cauza mamei soacre! Ajungând acasă cu vietatea în borcan și „cu ou-n buzunar...” ca în poezioara aceea de copii cu „cățelușul cu păru’ creț care fură rața din coteț...”. Am avut de gând să fac o mică diversiune și să o provoc pe șopârliță să mă cadorisească cu codița ei regenerabilă! După câteva încercări și o
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1425824153.html [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
și nu cerea odihnă deloc. Era destul să dorm câte 15 minute pe zi...!? Câtă plăcere apoi parcă nici că nu mi-ar face foițele partiturilor terminate!” fragment din interviul cu Maestro Eugen Doga. Prin comparație, câți nu fac o poezioară și se tot impun cu ea peste tot? Tind să cred că Eminescu cât e el de Mare Poet, dacă ar fi trait în aceste timpuri, n-ar fi avut nevoie să tot posteze pe colo și pe acolo...deoarece
GENIUL INCOMPARABIL ŞI INCOMPATIBIL... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1421367309.html [Corola-blog/BlogPost/359756_a_361085]
-
a familiei Curpaș în diverse ipostaze: de la seriozitate maximă, asemeni unei adevărate domnișoare „prinse cu treburi” importante cărora trebuie să le găsească rezolvarea, la cea contemplativă ce dă impresia că drăgălașa copilă meditează profund - poate la o povestioară sau o poezioară care a fascinat-o - sau într-o reală dezlănțuire de voie bună, în fotografii în care râde din tot suflețelul demostrând, neîndoielnic, că se bucură cu-adevărat de cea mai frumoasă perioadă din viața unui om, anii copilăriei. Cum de
“COPILA CU SUFLET DE FLOARE DE MAI” – JANICE CURPAŞ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/_copila_cu_suflet_de_floare_de_mai_georgeta_resteman_1337334332.html [Corola-blog/BlogPost/358838_a_360167]
-
Rodica Elena Lupu le-a dat celor mari, fără să știe, o lecție de rezistență și demnitate. Evenimentul s-a petrecut la serbarea organizată la sfârșitul primului trimestru din clasa întâia, înaintea vacanței de iarnă. Fiecare elev pregătise câte o poezioară, pe care să i-o spună lui Moș Gerilă, invitat și el la sindrofie. Atâta doar că versurile declamate cu această ocazie de Rodica Elena Lupu îi aparțineau lui Octavian Goga, poet interzis de autoritatea comunistă. În ele se vorbea
SCRIITOAREA RODICA ELENA LUPU DEŢINE UN CONT... DE AMINTIRI ÎN CARE ADUNĂ FERICIRE ŞI MULTĂ FRUMUSEŢE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitoarea_rodica_elena_lupu_detine_un_cont_de_amintiri_in_care_aduna_fericire_si_multa_frumusete_.html [Corola-blog/BlogPost/361516_a_362845]
-
în afară de sentiment, mai există și defecte și răutăți, m-am încercat în epigrame. Dar abia ajungând student la Litere, în București, am avut posibilitatea să cuceresc un public mai larg decât cel al colegilor de clasă. Astfel, am publicat o poezioară într-o revistă (gazetă) de perete de pe holul facultății, bucuros că voi fi remarcat de colegi, în special de colege și poate de profesori. În ultimul an de studenție, am debutat în „România literară”, cu un articol (notă) despre tirajele
MODELE, ASPIRAŢIE, ÎNCLINAŢII de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_vasile_taina_scrisului_37_corneliu_vasile_1350931191.html [Corola-blog/BlogPost/346353_a_347682]
-
le-ajut, Mă ofer să îi traduc. Cum rățuștele-s istețe Carnețelu-i plin de zece. Cărticica cea isteața Cărticica am, isteața! Să citesc, să scriu, mă-nvață. Literele, ia aminte! Se adună în cuvinte. Cu ele până deseară Mamei scriu poezioara, Să îi spun că o iubesc Si cand mare am să cresc, Vrednic om voi fi de bine, Să fie mândră de mine. Am crezut că e ușor, Dar văd că n-am deloc spor. Of ,of of, încă sunt
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” Autor: Ilie Popescu Publicat în: Ediția nr. 2164 din 03 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o zi oarecare, doctorul Ilie o puse de o plimbare, Pe la un grup de faimă mare, pentru a posta poezioare, Ce aveau un conținut de dragoste, selectate cu rigoare, Pe care le dedica cu ardoare, la doamne și domnișoare. Și uite așa, zi de zi, luând amploare acest tip de poezioare, Doamnele și domnișoarele l-au supus spre examinare, Pe
DOCTORUL ILIE ȘI.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1480774313.html [Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729]
-
Pe la un grup de faimă mare, pentru a posta poezioare, Ce aveau un conținut de dragoste, selectate cu rigoare, Pe care le dedica cu ardoare, la doamne și domnișoare. Și uite așa, zi de zi, luând amploare acest tip de poezioare, Doamnele și domnișoarele l-au supus spre examinare, Pe acest tip, care nu-i unul oarecare, ci din lumea mare, Un domn doctor tare frumușel, elegant și fără asemănare. Cei din grup o puseră de o adunare, pe doctor să
DOCTORUL ILIE ȘI.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1480774313.html [Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729]
-
doamnele, cu ardoare, Și să-l aruncăm de pe pod, făcându-i vânt (sub pod) în apa mare. Adminul interimar a executat imediat ordinul, cu abnegare, I-a intentat pe loc, că a adăugat, în plus, un „ i ”la ale lui poezioare, Și cu surle și trâmbițe a strigat, că acesta nu ne face cinste și onoare, Jos cu el, aruncați-l imediat, de pe podul de onoare, fără amânare. Să trăiți „șefu” raportez: ordinul de executare a fost pus în aplicare, Doctorul
DOCTORUL ILIE ȘI.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1480774313.html [Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729]
-
mai au răbdare, Și vor da buzna la noi, să le îmbrățișăm din nou, fără nici-o floare. Uite că nu trecu nici măcar o zi, că doctorul de sub pod apare, Elegant, frumos, așa cum îl știm noi din ale lui poeme și poezioare, Fără să aibă pe față și chiar pe corp,nici-un fel de pată de supărare, Și cu eleganța ce-l caracterizează, ne oferă zilnic, câte o floare, Nouă, doamnelor și domnișoarelor și la domnii care au onoare! Popescu Ilie Autor
DOCTORUL ILIE ȘI.... „GRUPUL POEZII ROMÂNEȘTI PODURI PESTE SUFLETE ” de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1480774313.html [Corola-blog/BlogPost/382400_a_383729]
-
mai degrabă ca o misiune, o chemare de dincolo de fire, dar în care pulsa, organic, Poezia, creația literară. Astfel, creațiile ei s-au născut atât ca reflex al „stării de poezie”, cât și ad-hoc, cerute de nevoile imediate ale clasei (poezioare, scenete, piese de teatru în română sau în engleză etc.), ori de alte situații de viață cu ecou în sufletul ei...: „Am mai sculptat o poezie,/ dar, ca un puf de păpădie,/ s-a-mprăștiat în patru zări.../ Îi simt și-acum
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
maiestru. Am mai văzut un panou mare, tot cu o doamnă di onoare. Ea, Ariadna se numea șî desigur, aceeași Achihae era, șî multă lume o admira, pentru corpul ce-l avea. Eu mai aflai că Ariadna mai scrie și poezioare, șî nu din așelea oarecare, ci din așelea cu iubire mare, cu dragoste șî îmbrățișare, di toată lumea se uimește, șî pi tot șentrul se vorbește, cu mult drag șî cu temei, despre mândrețea, armonia șî frumusețea ei. Șî despre dânsa
TOP MODELA DI PI ȘENTRU de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1450450407.html [Corola-blog/BlogPost/368485_a_369814]
-
o comportare normală. Dar seara, în timpul celor 10 minute de control, o pildă, o povestire evident cu tendință, lămurește efectele întotdeauna incriminate ale atitudinii tocmai avute de copil în timpul zilei. Spre deosebire de vestul Europei, în raport cu lanțul carpatic, cutume române amintesc în poezioare fapte reprobabile fără rezolvarea lor prin pedepsire. L-am „prins cu rața-n gură” dar accept jurământul lui. Ce să înțeleagă copilul? Doar că jurând „pe mama care m-a făcut” minciuna este acceptată. Tocmai monstrul întâlnit frecvent pe stradă
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413472585.html [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
și-a răcorit fața cu apă proaspătă de la fântână și ne-a oferit darurile pregătite cu grijă de la București. Cele mai multe erau jucăriile pentru surioara mea mai mică, Teodora. I le oferea pe rând, ținând-o pe genunchi în timp ce improviza diferite poezioare. Mama i-a pregătit repede ceva de mâncare, dar el a gustat doar, și peste puțin timp a plecat călărind în goană pe malul pârâului Suha Mare. Împrumutase un cal frumos de la un vecin pădurar. În dreptul bisericii din Poiana Mărului
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407004272.html [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
cuvine, pe a noastră mamă și soție, ce ne-a adus dintotdeauna bucurie, speranță și comportament în viață, iubire și dragoste maternă, pentru o aducere aminte eternă. Ca semn de prețuire și pentru supraviețuire, am răspândit în zare poeme și poezioare, despre dragoste și iubire, pe care le-am dedicat la întâmplare, unor doamne senioare, ce mi-au ieșit în cale, pe contul de socializare. Ele exprimă speranță, un îndemn la o nouă viață, cu demnitate și bunăcuviință, alături, care vrea
OMAGIU SOȚIEI MELE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1451747717.html [Corola-blog/BlogPost/349931_a_351260]
-
bunăcuviință, alături, care vrea, de o nouă ființă, căci viața este sfântă și trebuie trăită, de fiecare, după dorință. Vă mulțumesc celor care ați poposit pe al meu cont de socializare și ați citit cu răbdare ale mele poeme și poezioare. Referință Bibliografică: OMAGIU SOȚIEI MELE / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1828, Anul VI, 02 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
OMAGIU SOȚIEI MELE de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1451747717.html [Corola-blog/BlogPost/349931_a_351260]
-
pe care o lăsa în tindă,simplu, dar frumos împodobită, și intenționat făcea zgomot ca să fie auzit, iar eu săream din pat și dădeam năvală pe ușă. Când știam a îngâna bine cuvintele, încercam să-i spun și câte o poezioară! Și cum vă spuneam, venea bietul Moș Gerilă, în fiecare an ,indiferent de vreme, că doar nu venea de departe, venea de peste pârleaz,căci nu era altul decât bunicul pe care îl recunoșteam, dar nu ziceam niciodată nimic. Însă...într-
AMINTIRI IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1495138648.html [Corola-blog/BlogPost/376854_a_378183]