10 matches
-
DE SCRIITOR-TOMA G. ROCNEANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Toma G. ROCNEANU Născut 18 noiembrie 1943,în Rodna Veche, județul Bistrița - Năsăud, nume Tomas Gross. A absolvit Școala profesională, pofil lăcătuși de mină (1960) și Școala tehnică de maiștri (1967), ambele la Grupul Școlar Minier Baia Mare. A lucrat ca lăcătuș în mina Rodna, din 1962 la E. M. Săsar, Cianurație, anul stabiliriii în Baia Mare Armata a făcut-o în anii 1963-1965
FIȘE DE SCRIITOR-TOMA G. ROCNEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1474185719.html [Corola-blog/BlogPost/373930_a_375259]
-
de eventuale deficiențe din acest domeniu, și anume: a) laboratorul trebuie să aibă o structură juridică bine definită, acesta putând funcționa ca o entitate juridică sau în cadrul unei entități juridice. Laboratorul poate fi structurat în mai multe unități tehnice corespunzătoare pofilelor de încercări; ... b) relațiile de subordonare ale laboratorului în cadrul instituției sau operatorului economic în care funcționează trebuie să fie astfel stabilite încât să nu permită exercitarea de presiuni financiare sau de orice natură care să influențeze imparțialitatea, integritatea și credibilitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221065_a_222394]
-
oscilant dar cu regim de curgere permanent, format pe teritoriul satului Tarlișua din confluenta Văii Izvorului cu Valea Lunga sau a Molișetului, văi cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. Formate, mai ales în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
a eroului pierdut, alternînd cu reprezentări fioroase din lumea animalelor ucigașe. Așa se proceda în societatea veche a fratriilor războinice: Călușălul lui, Puiu zmeului; Șăulița lui, Țeasta zmeului; Chingulița lui, Două năpîrci negre, Din guri încleștate, Din coade-nnodate, La el pofil sunt date! Asemenea imagini se plasează într-o vreme eroică, de basme și balade fantastice, de lupte disperate împotriva unor năvălitori care pustiau totul în cale, ca năpîrcile, ca balaurii. Dunărea nu poate da lămuririle cerute, deși feciorul a fost
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
avea asupra acestei stări. Vom analiza în subcapitolul următor care sînt rezultatele unor cercetări realizate în România, atît în domeniul controlului intern/extern, cît și în ce privește valorile sociale și starea de bine psihologic a indivizilor. 9.15. Cercetări relevante asupra pofilelor valorice realizate în context românesc Deoarece evaluarea sistemului de valori, a stării de bine psihologic și a tendinței de internalitate/externalitate implică în mod evident referințe la trecutul societății românești din perioada comunistă, un asemenea demers nu a fost lesne
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
112 chestionare, toate fiind valide. Datele au fost introduse și prelucrate în programul SPSS. După prelucrarea lor avem următoarele rezultate, ținând cont și de ipotezele emise în cercetarea noastră: Ipoteza 1 (I1) Prin prelucrarea descriptivă a rezultatelor, se obțin următoarele pofile identitare în registrul celor trei dimensiuni majore vizate (implicare comunitară nonformală, orientare religioasă, suport social perceput), precum și a celorlalte variabile independente de status (vârstă, gen, vechime în organizație), redate în Tabel 3. Tabel 3. Portretul sociologic majoritar al subiecților participanți
by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
se fi născut Gorgona. Un funcționar al Curiei Îl Însoți de-a lungul unui scurt coridor, iar apoi dincolo de terasa deschisă, până la capătul construcției. Acolo era un bărbat, Întors cu spatele, care contempla orașul. Pentru o clipă, Dante Îi zări pofilul cu trăsături brutale. Un stăpân care Își contempla posesiunile. În timp ce călugărul care Îl anunțase se Îndepărta În tăcere, bărbatul se răsuci. Înalt și masiv, cu un nas lat care Îi ploua peste buza superioară, ar fi putut constitui magnificul portret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
a) Regăsiți tema-titlu a acestei descrieri. b) Observați organizarea secvenței (planul textului). c) Arătați că există în acest text mai multe izotopii. (p1) Mîrțoaga era lungă și deșirată, cu picioarele împleticite, cu coama rară, cu copitele roase, cu potcoavele clămpănind; pofilul îi rupea coada; pe crupă avea o rană care îi sîngera. (p 2) În șaua din care aproape că nu se zărea, tras în spate de o valiză și avînd în față o geantă mare de scrisori trecută pe după armătură
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
considera poșta d'Auray ca fiind adevărata temă-titlu a secvenței și mîrțoaga și cavalerul ca fiind PĂRȚI. b) La nivelul organizării secvenței, se vede că (p 1) descrie mîrțoaga atribuindu-i PROPRIETĂȚI ("lungă", "cu picioarele împleticite", "deși-rată" etc.) și PĂRȚI ("pofil", "potcoave", "coadă", "crupă" etc.); (p 2) arată poziția stăpînului și îl compară în general cu o maimuță; (p 3) descrie anumite PĂRȚI ale corpului cavalerului ("cap" și "gambe"), cît și îmbrăcăminte ("pălărie", "mantou", "pantaloni", "ciorapi", "papuci"). În final, (p 4
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de-al doilea. Ultima parte din (p 4) este încadrată de termenii "toate acestea" și "acest tot". Marcînd astfel fuziunea celor doi "actori", fuziune subliniată de utilizarea dominantă a adjectivului același. c) O primă izotopie referențială este focalizată pe mîrțoagă: pofil potcoave copite crupă coadă șa armătură. O a doua izotopie referențială este focalizată pe cavaler, cu termeni proprii chiar meseriei de cavaler și alți termeni proprii personajului ca ființă umană (inclusiv îmbrăcămintea): cavaler om îmbrăcăminte șa cap pălărie de pînză
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]