52 matches
-
în comete, în constelații, demofilii, spiritisme, mistificări, macină trupul și vigoarea unei națiuni, slăbindu-i sufletul comuniunii sale patriarhale, naționalist-religioase, a unității politice, sociale, a bunăstării economice, făcând-o astfel vulnerabilă, neputincioasă, orfană, frântă și înfrântă în fața tuturor năvălirilor și poftirilor barbare ale dușmanilor din casă și din afară. Tot ce a fost bun, curat și sfânt pe pământul nostru dac le-a luat Cerul ca moștenire. Așa s-a întâmplat și cu Neamul nostru străvechi și binecuvântat: descendent din prima
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1459141326.html [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
Galeot.” Postuma “ Când te-am văzut, Verena” este o mărturie directă a faptului că Eminescu a rămas împietrit în fața frumoasei ieșence: “Și îți aduci aminte cum mă feream în laturi/ De dulcele-ți cuvinte și lunecoase sfaturi,/ Știind cum biruiește poftirea frumuseții,/ Știind ce vierme pune în sâmburul vieții, // Știam că sunt copilul nefericitei secte/ Ce are sete adâncă de formele perfecte/ Și inima-mi trecut-au nmai rece ca oțelul/ Ca s-o împlânte chinul, ca să-mi iubesc modelul.” Eminescu
Veronica Micle- „Îngerul blond” al lui Eminescu (II). Studiu, de Ion Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/veronica-micle-ingerul-blond-al-lui-eminescu-ii-studiu-de-ion-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339372_a_340701]
-
a ceea ce suntem, ne poartă spre sinele nostru. Meditațiile sale devin subtile filtre prin care nu pot trece decât esențializări ale unor idei, trăiri, aspirații, poetul modelând realitatea în imagini literar-artistice „grele” de sensuri: „Atras în focul sacru, pe nevrute,/ Poftirile mă strâng, neomenești,/ Să uit de tânguire și virtute,/ Pe drumul rătăcirilor lumești.// Ci-ntemnițată-n umbrele trecute,/ Tăcerea doare... spre a ști că ești!..." (Neliniști) Poetul mânuiește cu măiestrie sugestia pentru a ne transmite gânduri și sentimente, zestrea unei cromatici sufletești
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_adrian_erbiceanu_prin_elena_buica_1340618634.html [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
Adus-a înspre mine un sărut. Te-ai așternut ca boarea de lumină Și m-ai cuprins cu dulcele-ți fior. Eu mă rugam în taină ca să țină, La nesfârșit secunda de amor. Sub calda mângâiere se ridică Dorințe și poftiri ademenite De vălul așternut. Și îl despică, Pornind spre adâncimi demult dorite. Când roua-i așternută și-mplinirea Mă-ntoarce din periplul prin abis, Aud un „te ador !”. E-nchipuirea Ce m-a purtat spre tine doar în vis. *** Vorbe
EPILOG de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1456380180.html [Corola-blog/BlogPost/373391_a_374720]
-
admirat până în zori Iubirea mea nu este lașe. Sărutul tău mă coplesește, Închid ochii și visez, Inima mă înebunește Și îmi cere să cedez. Încerc să pun ordine-n gânduri, Mă arde flacăra iubirii, Sufletul îmi oferă daruri Din excesele poftirii. Ne pasă și mai mult ca ieri, De mâine ne dorim mai mult, Prevăd senzuale asedieri Ce le așteptăm ca pe un exult. M-am ancorat în ape tulburi, Lansez iubirea pe un val, Îmi interzic visate amoruri Sărut sufletul
SĂRUT SUFLETUL TĂU SPECIAL de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1486742720.html [Corola-blog/BlogPost/375429_a_376758]
-
numele Teodot. Acesta era atât de bun, că ori de câte ori era zi de sărbătoare, chema la masa la el unii din clericii care slujiseră la biserică cu el. Unul din clerici n-a vrut să vină, nici n-a dat ascultare poftirii. Atunci arhiepiscopul a tăcut. Altădată însă s-a dus la el rugându-l să vină și să ia parte la masa obșteasca. * * * Se spunea iarăși despre același arhiepiscop Teodot, că era așa de blând și de smerit, încât odată fiind
LIVADA DUHOVNICEASCA (11) de ION UNTARU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1379899400.html [Corola-blog/BlogPost/365094_a_366423]
-
își întoarce, puterea, veșnicia, vor să-mbrace nadirul clipei în lumină-adâncă, sub cetina de foc rostesc poruncă, să fie acest cântec rugăciune pe fluturi, pe iubire și pe rune. Iar când durerea morții va străbate, să nu rămână-n noi poftiri uitate, nici lacrimi, nici durere, nici venin, doar încleștare mută în suspin. Uitarea, ușa vieții va închide și arunc cheia, cheia nu deschide!” Omul și dublul lui, iată o posibilă interpretare a subtextului cărții - motiv care depășește granița realului pentru
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
vedeam!) mai mândră ca oricând. Eeei, zic... Mai bine-mi dau a mea silință S-o gust din nou cu prețul vrând-nevrând! De-acuma goliciunea-i pictată-n flori crescânde Îmi iritase forma cu mirosuri savante. Ce românească-i, Doamne, poftirile-mi flămânde Mă-mpinse să-nțeleg de-i fată sau e tante!... Gemând sub sărutarea-mi nebună dar sfioasă, Mă mușcă cu privirea colac pe după gât, Mă mângâie c-o geană ca pe-un copil de casă Și-mi dă
N E D U M E R I R E... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1440001325.html [Corola-blog/BlogPost/373525_a_374854]
-
rugăm pentru cei răi - ca și pentru cei buni: trec ciori printre pruni - desțelenind mireasma unor tot mai simandicoase nesuferinde lumi DEMONSTRATIV - TOT BATE VÂNT-VESTIREA demonstrativ - tot bate vânt-vestirea de parcă nu am ști și singuri să plecăm: el - vântul - simulează-afar' poftirea din casa noastră-n care deranjăm și bate - bate vântul de dispreț: atâtea veri omise și ratate... duhoarea sfântă-a porcului mistreț - stindard alunecării: prost - în frate din lumea pălmuitului pe față spre lumea lirică a umilirii spre o metaforă
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1475634190.html [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
ne topim în râncede păcate lăsăm în urmă eternele semne incizii înrămate în poem sărutul tău năprasnic le ignoră penitențe ne înconjoară iubire tu și eu pe lemn de cruce îi dorul iubim tăcere și suflete pereche priviri ce dezgolesc poftirile trăirii forme de trup flăcări în nevăzut aprind un rug. Referință Bibliografică: Suntem condamnați în agoră / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 619, Anul II, 10 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate
SUNTEM CONDAMNAŢI ÎN AGORĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_suntem_condamnati_in_agora_gheorghe_serbanescu_1347296713.html [Corola-blog/BlogPost/343733_a_345062]
-
văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire aspră ispitește zorii perdele dăruirii stau doar norii și-adormi sfârșită-n pat de nelumine *** de-mi
DORUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424325352.html [Corola-blog/BlogPost/353200_a_354529]
-
că și-n repriza viitoare, Când mai mor, nu am să mor de râs. E ziua ta! Docicăi ("Noli me tangere"), oarecând. - E ziua ta, exact la uvertură! Vezi, mi-o încep cu cronometru-n mână, Deși nu am niscai poftire până La prăznuirea-și belă și azură. Dar nici mai lăs nădejdea să-mi rămână Unde pricep că sorții nu mă-ndură; Printre serafi cu flori de măr în gură, În vreun tărâm de miere și smântână. Tu, ciripind, fă
Poezie by Gheorghe Azap [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
trepte care duc la recunoașterea posturii umane, de creatură ce a primit totul de la Dumnezeu, dar care, prin înseși da �rurile primite, are capacitatea de a discerne între cele de folos naturii lui - ce subzistă ca filiațiune tinzând către divinitate (poftirea înfie �rii) - și cele dimpotrivă. Către acest înțeles ne conduce Sfântul Maxim Mărturisitorul, comentând locuri din Vechiul Testament: Ezechia nu a răsplătit binefacerea pe care i-a faăcut-o lui, Dumnezeu, " Căci nu a măsurat recunoscător mulțumirea cu mă �rimea izbânzilor primite
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_virtutea_recunostintei_.html [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
văd și trece norul dorul liniști liniștind. *** mai rabd un dor pe coapsa ta voi ninge mângâiere de ghiocei cernuți pe iarba udă stârni-voi dans nebun de paparudă torcând în negrul nopții mlădiere adie voaluri dezvelindu-ți nurii ademenind poftiri de trup măiastru înveșmântată-n astre și albastru vârtej pierdut în freamătul pădurii mai rabd un dor si mă strivesc sub tine nuntire aspră ispitește zorii perdele dăruirii stau doar norii și-adormi sfârșită-n pat de nelumine *** de-mi
DORUL [PARTEA I] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1455692068.html [Corola-blog/BlogPost/384027_a_385356]
-
protocoli sumele, zapisele, actiile, si chartiele, si a face, de va fi trebuința, o catagrafia suplementara. - Voru alcătui unu bilantu suplementaru. - Voru cere a se trece îndată în Buletinu împreună cu estractu după hotărîrea prin care se oranduescu ei sindici, si poftire către creditorii cei noi de voru fi, a arăta în sorocu de doue-deci dile, documentele loru spre a se adeveri: acesta poftire se va face și din partea tribunalului, potrivitu cu articolile 236 și 237 Articolul 267 Se va urma fără
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
cere a se trece îndată în Buletinu împreună cu estractu după hotărîrea prin care se oranduescu ei sindici, si poftire către creditorii cei noi de voru fi, a arăta în sorocu de doue-deci dile, documentele loru spre a se adeveri: acesta poftire se va face și din partea tribunalului, potrivitu cu articolile 236 și 237 Articolul 267 Se va urma fără zăbava adeverirea documenteloru și a zapiseloru de datorie ce se voru arată pe temeiulu articolului de mai susu. - Nu se voru mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
Încântarea Însăși, rostesc: e rodnică viața, Îmi place să cânt! Mai Încolo de mine Îmi trec senectutea cu Îndurare: doar lumină și bucurie, senină Împăcare! În aramaică suspină mânzul, spăl mortul cu zăpadă neîncepută, intimitatea unui vers mă doare, dinții poftirilor mă-nving! Deatunci Îmi beau absintul cu temei, femeia poartă numele de femeie, azi dimineață mi-a sosit la ușă poștașul, nu știa cine sunt, răsucisem În broască de frică o cheie. La adresa aceea demult nu mai sunt, În slavonă
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”18. Epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul Părinte menționează că ei „nu se săturau niciodată în poftirea lor, ci din tot ce le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”19. Natura umană se referă, în esența ei, la un „deasupra” și de aceea „fiecare
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul Părinte menționează că ei „nu se săturau niciodată în poftirea lor, ci din tot ce le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”19. Natura umană se referă, în esența ei, la un „deasupra” și de aceea „fiecare pas ce-l face în înălțimi duce totdeauna către unul de deasupra”20. Este vorba de scara pe care se urcă continuu, această idee furnizându
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nu mai e viforoasă. Ar trebui să mă spovedesc petuniilor, poate frunzei de nacru, păunilor. Senzual și noptatic, noctambul heruvim mă ascund sub privirea ta și aștept primăvara... DILEMĂ Mai aproape de cântec, mai departe de tine, glodul vederii Îmi slăbește poftirea. Între cuvânt și tăcere, Între zbor și fantasmă rămân, neiertate, păcatele mele... Cum s-ascund primăvara, cum s-ascund bătrânețea, când paharul rostirii mi-l golește tristețea?... LA FINAL Ca mâine voi muri din Întâmplare. Faptele inimii mele se vor
Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
În combaterea păcatelor capitale, Sfinții Părinți nu omit niciodată să înfiereze desfrânarea, care este împărăteasa, stăpâna și plăcerea care cuprinde toate plăcerile [...] ea poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile lui Satana 1. Desfrânarea este poftirea, satisfacerea fără rânduială și nepermisă de legea morală a plăcerilor sexuale. Este o poftă fără rânduială a trupului împotriva poruncii lui Dumnezeu 2, lăsarea cu totul în voia poftelor trupului, care se ațâță în noi prin simțurile noastre 3. Patima
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Mare, hotare pe care Măritul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt le-a întărit și mai mult, lăsându-le urmașilor săi, așa cum le primise moștenire de la bunicul Măriei Sale, Alexandru Voievod cel Bun. Ruptă în două de vitregiile sorții și de poftirile nesățioase ale celor care nu mai încăpeau pe pământurile lor, Țării Moldovei i s-a răpit jumătate din teritoriul său, Basarabia și Bucovina de Nord, pământ cuprins între Prut, Nistru, Ceremuș, Colacin, Dunăre și Mare, de cei care puneau mai
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și cel scund nu continuase, ca să nu-l jignească, arătând din vorbe că Îi văzuse bine singurătatea. „Hai să vin”, răspunsese Lică. Avea În glas, pe lângă bucurie și ușurare, și ceva care spunea că se lăsase rugat până să primească poftirea la masă. De atunci se Împrieteniseră și fuseseră nedespărțiți cât durase tabăra. Întorși acasă, aflaseră că mama lui Lică murise. Deși nu vorbiseră niciodată despre asta, verii se gândiseră multă vreme cum femeia, cu dureri de moarte În pântece, izbutise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Într-adevăr vrea să-l oprească la masă pe nepoftit, trebuie să-i spună de trei ori invitația. Nea Mitu Păcătosul, bântuit Încă de foamea neostoită de pe când era mic, n-o aștepta nici măcar pe a doua, iar a treia poftire nicidecum. Mulți i-au prins meteahna și nu-l mai Îmbie; unii se păcălesc În continuare. Într-o zi cu ploaie mocănească, după un mutat de stupi din pădurea de salcâmi de pe deal În lanurile de floarea-soarelui din Balta secată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
o săgeată, de-abia s-a strecurat pe poteci ascunse și a ieșit în Ardeal, de ai ci mergâ nd în țara sa. Cunoscând cât de mult bine aduce țării pacea cu vecin ii, cu mare bucurie a primit Ștefan poftirea ce i s-a făc ut. Înainte de a porni spre Alba-Iulia, s-a dus mai întâi la grajdurile de la Hârlău și a ales din vestita sa herghelie un frumos t rétin, ca să i l ducă în dar lui Matei Corvin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]