47 matches
-
fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică”. Cine era noul protagonist al propagandei, acceptat și încurajat de clanul tiranului? „Instrumentul ales pentru orchestrarea acestei uriașe diversiuni care s-a numit Cenaclul Flacăra era el însuși un personaj poftitor de putere, o putere mai mică, de slugă ce se poate folosi de anumite privilegii în numele stăpînului. Nu era (...) un scriitor oarecare, ci unul care își începuse mai mult decît promițător cariera artistică, numărîndu-se printre cei cîțiva tineri bătăioși ale
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
află în slujba unor nemernici, însă nici n-apuci să termini fraza că replica vine ca o secure: „Ei și, care e problema?”. Prin ministere, la cabinetul premierului, la președinție, formula a devenit cheie universală. Până și-un Păunescu, mare poftitor de doctorate, n-ar ezita să ți-o trântească între ochi dac-ai avea proasta inspirație să-i spui că un doctorat e o lucrare științifică, adică altceva decât însăilarea de palavre gazetărești pe care-a avut nesimțirea s-o
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
începând cu cel mai des numit în Jurnal, V., adică Virgil, soțul și companionul de idei și de campanii. Rotirea de nume pe parapetul a o mie de zile este fantastică, propune amatorului de mică istorie vii satisfacții, iar sinelui poftitor de sinteze un tablou complet atât al structurii și evoluției exilului românesc în Occident, cât și al vieții din țară, în succesivele întreprinderi ale călătorilor ce nu lipseau a trece pe la cei mai reprezentativi români de la Paris. Dramatică prima revenire
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
fata morgana ale unei rîvnite libertăți. S-au acordat, în vreme, pe individualități ce s-au antrenat în această activitate, fragmente de libertăți, în a căror lipsă cetitorul nici n-ar mai fi luat cartea în mînă. O Putere bastardă, poftitoare de legitimizare întru a cărei dobîndire nu s-a dat în lături de la crime și genocid, a dus în raporturile cu scriitorii jocul de-a șoarecele cu pisica, avantajîndu-i pe cei la care relația vicioasă cu Puterea acționa organic". }inînd
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
avva Evagrie Ponticul, desfrânarea este: dorința după felurite trupuri 13, iar în viziunea Sfântului Nil Ascetul, este cea mai de pe urmă rușine 14. Sfântul Grigorie Sinaitul, vorbind despre această patimă, o consideră ca ceva ce crește mai mult în partea poftitoare a sufletului și a trupului, deoarece plăcerea ei este amestecată întreagă în toate mădularele. Patima curviei este începătura, împărăteasa, stăpâna și plăcerea, care cuprinde toate plăcerile, având ca soață trândăvia, care poartă ca o căruță greu de biruit pe căpeteniile
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
7-8, p. 382. 3 zburat, pentru cei dintâi oameni și s-au făcut nevrednici de măreția unui atât de mare bun și a intrat deci, în lume legea unirii trupești 24. Omul a fost creat în vederea unirii cu Dumnezeu, facultatea poftitoare (pofta sau dorința) fiindu-i sădită în inima sa pentru a putea să-L cunoască pe Dumnezeu, să tindă spre înălțarea la El, spre unirea cu El și să o canalizeze spre tot ceea ce împiedică această firească lucrare. Adam în
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
găsesc în suflet iubirea și înfrânarea, fie că se află trupul în stare de veghe, fie în stare de somn91. Unele viclenii de-ale dracului curviei ni le descoperă Evagrie Ponticul când spune că, atunci când cineva a dobândit nepătimirea părții poftitoare și gândurile de rușine s-au răcit, atunci arată bărbați și femei jucând împreună și-l face pe pustnic să privească lucruri și forme de rușine, uneori atingându-se și de trupuri, stârnind într-însele fierbințeala dobitocească 92. 87 Sf.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și se practică numai pentru desfătarea simțurilor, inevitabil ea îl mutilează pe om, pervertind profund ordinea firească a raportului său cu Dumnezeu, cu sine însuși și cu aproapele. Dorința exclusivă de plăcere sexuală ce caracterizează desfrânarea, pune în mișcare puterea poftitoare a omului și o îndepărtează de Dumnezeu, Care ar trebui să fie scopul ei esențial. Orbit de desfătarea simțurilor pe care i-o produce această patimă, omul se lipsește astfel de desfătarea spirituală cu bunurile cerești. Plăcerea privită ca scop
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
tihnit, cine a vrut să mă citească a făcut-o. Ce să citească? gândesc, Bisericuța din Răzoare? Teza despre Sfântul Pavel? Eu unul nu le-am atins. Nu citesc popii și răspopiții din literatura română. Nici pe ăilalți, de altfel, poftitori și ei de tămâie. Îl las pe cucernic, pornesc în promenadă către Cișmigiu, să văd înflorit liliacul de Persia. Închid ochii pe o bancă și sunt cel de acum un sfert de veac, tânărul prince Bassaraba-Apaffy, cu mănuși gris-clair, cravată
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
slăbit, reaua întrebuințare a ideilor căreia îi urmează reaua întrebuințare a lucrurilor, la toate acestea contribuind și diavolul cu ispita lui. Sfântul Maxim Mărturisitorul menționează că păcatele ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ne vin prin reaua întrebuințare a puterilor sau a facultăților sufletului, a celei poftitoare, irascibile și raționale. Astfel, neștiința și nechibzuința vin din reaua întrebuințare a puterii raționale, iar ura și necumpătarea, din reaua întrebuințare a puterii irascibile (iuțimea) și poftitoare<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, „Capete despre dragoste”, suta a treia, cap. 3, traducere din grecește, introduceri și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți, care arată cum se poate omul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
a II-a, recent descoperită, cuv. 31, studiu introductiv și traducere diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 2003, p. 432. footnote>. Sfântul Ioan Damaschin în scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
fîntînă a gurii și cu buzele, rouă a cuvîntului, cu toate trupeștile-i comori reprezintă o trecere cu arme și bagaje de la dumnezeiesc la farmecele Evei: „Ție, Iisuso mîntuitoare a stirpei/ Ție, ispititoare Fiică a Omului,/ Ție, Răstignito în brațele/ poftitoare ale crucii/ întru naștere și înviere,/ Ție, îți robesc vecia mea trecătoare” (închinare). „Vinovata dragoste” a poetului schimbă așadar placa adorației. Nu fără a reveni însă de la convertirea venerică la stihurile unei cogitații asupra condiției umane critice, în care conceptul
Lirică meditativă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3924_a_5249]
-
rău, nu vrea să mai vadă lume multă și nici treabă nu mai poate face, nu mai merge la pădure sau la târg”, spunea Maria celor care se arătau curioși. Fa, Marii, da Victor ci faci, fa?, Întreba câte un poftitor la vinul ghiorghiliu al olarului. Maria lua o figură Îndurerată și răspundea: Îi boalnav tari, badi Mitrițî!, sau Moș Sava, di trii zâli, Victor varsî numai venin verdi, crecî fărî cuțât nu scapî, of, of, of! Altă dată când era
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
temperatura spirituală a unei epoci", această specie a spontaneității, dar și a examenului dublu pe care-l trece opera ca și criticul, e încă supusă unei suspiciuni ce semnifică în largă parte un reziduu al epocii dirijismului ideologic. Grandomania oficială, poftitoare de "sinteze", ca și, bineînțeles, iritarea în raport cu "rolul formativ" al cronicarului l-au hărțuit pe acesta și nu fără urmări. Văzut ca o rudă săracă, foiletonistului i-a fost pusă în chestiune autoritatea deranjantă, sub pretextul unor cerințe cînd de
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
E un nostalgic cu recidive dese de furie pedepsitoare, dar un nostalgic căruia neputința de a se elibera de constrîngerile tagmei îi strecoară în vine resemnarea. În rest, în spatele lamentațiilor ghicești un spirit focos și senzual, irascibil din fire și poftitor de bucurii lumești. Sub unghi estetic, Poteca nu are conștiința scrisului frumos, așternîndu-și memoriile cu placiditatea cu care își redactează cursurile, cu vorbe uscate și seci, precum un cronicar ce este preocupat numai de redarea fidelă a întîmplărilor. Scrie simplu
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
dacă a intrat în grevă doar ca să atragă atenția asupra lui ? Dacă are o problemă cu nebăgarea în seamă, ca mulți dintre cei care și-au pierdut rostul după căderea lui Ceaușescu? Oliviu Vlădulescu nu e un complexat și nici un poftitor neinvitat la funcții înalte. De aceea spuneam la început că el nu e un profesor tipic. Oliviu a intrat în greva foamei din același mesianism personal care l-a împins pe vremuri să răspîndească fluturași împotriva regimului Ceaușescu. Nu l-
Un adevărat lider sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11083_a_12408]
-
deja blazon. Prin '60 -'70 era, precum Minerva, ori Eminescu, umbra listelor de ,apariții". În '80, dimpreună cu ,magazinul" ei de cărți, se cam făcuse legendă, de-acum. Friguroasa casă cu odoare. Cartea Romînească încleie azi, vechilor ei mușterii și poftitorilor mai noi, coperte lăcuite și tinere. Relansată de Polirom, a publicat de curînd primele șase romane de, să zic așa, serie nouă: Tainele inimei, de Cristian Teodorescu, Un an în Paradis, de Liliana Corobca, Cruciada copiilor de Florina Ilis, Aș
Bătrîna-ntinerește by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11206_a_12531]
-
În ce măsură mai poate lupta să-și despătimească mintea, atât timp cât, uitându-se la televizor, aceasta este permanent intoxicată cu imagini pătimașe? Efectul vizionării nu poate fi altul decât o întunecare gradată a vederii minții, deoarece toate gândurile pătimașe ce întunecă partea poftitoare a sufletului, ce o tulbură pe cea irascibilă, întunecă rațiunea și în final orbesc mintea. Adică omul poate ajunge să nu mai găsească nici un alt sens al existenței afară de acela de a experimenta fiorii plăcerii trupești, de a poseda lucruri
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
cu adevărat veșnică” (Sf. Grigorie Palama, op. cit. , cap. 39, p.449). Calea către Dumnezeu, trebuie să treacă întotdeauna prin inimă, și apoi prin minte. Spre urcușul minții ne întinde mâna Sf. Maxim Mărturisitorul: „Înfrânează iuțimea sufletului cu dragostea, veștejește partea poftitoare a lui cu înfrânarea, înaripează partea rațională a lui cu rugăciunea. Și lumina minții nu se va întuneca niciodată” (Sf. Maxim, op. cit., IV, cap.80, p.139). Mitropolitul Hierotheos Vlachos, face un pas radical și spune că și trupul, nu
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
spun toate puterile sufletului. - Dumneavoastră aveți imaginație? - Da. - Ați văzut-o vreodată? Nu! Dumneavoastră aveți mânie? Ați văzut-o vreodată? Dumneavoastră aveți cugetare, gândire? Ați văzut-o vreodată? Aveți poftă? Aveți, pentru că acestea sunt puterile sufletului - cea mânioasă și cea poftitoare. Dumneavoastră aveți partea sadică, adică cea crescătoare. Ați văzut-o vreodată? Știi dumneata cum crești? Sau te-ai văzut vreodată cum crești? Afară de asta. Dumneavoastră aveți puterile sufletului, cum este cugetarea, alegerea, hotărârea, mâhnirea, întristarea, bucuria; le-ați văzut vreodată
Dialog în tren dintre Părintele Ilie Cleopa şi un grup de ofiţeri () [Corola-blog/BlogPost/340036_a_341365]
-
Tensiunea lirica se concretizează în tablouri de idei și sentimente, de trăiri, neliniști și interogații. Spiritul creator figurează existența poetica precum o cățărare oximoronică: „În fiecare zi, un pas etern/ M-apropie, mă duce spre infern./(...)/ Urcăm, urcăm spre hăuri, poftitori/Visându-ne o clipă, dezertori” („Cățărătorii”). Escaladarea are loc în tăcere, se derulează în sforțare și sub amenințarea unui bolovan, precum cel al lui Sisif: „Azi vine o tăcere ce n-o vom ține minte/ E mai de preț o
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
și ar fi fost bun bucuros să nu sufere din partea lor altele, și mai multe și mai dureroase. Deci față cu ei se mărgini de acuma-nainte mai mult în defensivă, prin care însă ei deveniră mai îndrăzneți și mai poftitori. Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
glorioase, împăratul putui să se-ntoarcă-n capitală c-o mare sumețire de sine, de vreme ce de un timp încoace trecuse în ochii tuturor de inactiv și nerăzboinic. Ioannițiu primește de la papa uniunea și coroana regală. Papa Innocențiu III, om ambițios, poftitor de domnie și harnic, își aruncă mrejele sale după statul bulgaro-romîn, care se renăscuse dintr-un nou amestec, și papa o făcu aceasta cu atât mai fără teamă și mai cu succes, cu cât era dispensat de orice considerații pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
bizantine, se țineau cu tărie de biserica greco-orientală, sufereau însă cumplit sub apăsarea invaziei barbare {EminescuOpXIV 155} și începură a răsufla mai liber abia atunci când cumanii, cu toată alianța rușilor, fură bătuți pe deplin de cătră mongoli, un popor tot atât de poftitor de cuceriri, dar cu mult mai puternic, și anume în bătălia de lângă Kalka (1224) precum și în ciocnirile care-i urmară, încît erau aduși aproape de pieirea deplină, de care s-au mântuit numai câteva părți mai mari prin primirea și așezarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]