16 matches
-
pentru preoți ) lela(a umbla ), a bujdi,(a năvăli ) buiguială(exprimare fără șir ), cărigă,(formație vegetală ) cricală,(un fel de tocană ), a dejghina( a separa, a despărți ,) găvălie,( capăt îngroșat ), năsâlnic, a se pune în poartă,(a ghici în cărți ), pogace,( turtă de mălai) și altele au circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovarii_limbii_literare_romane.html [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
MAL) TEODORA (n. 1978) Oradea Str. Traian Lalescu Nr. 16/A PB 62 Ap 10 țel: 0743013488 2883 S.C. MATELI CONT SRL 11952 PLEȘ LUMINIȚA (n. 1966) Oradea Str. Matei Corvin Nr. 167 țel: 464455 0428 S.C. LUMCONT SRL 1317 POGĂCI MARIOARA (n. 1967) Oradea Str. Nufărului Nr. 72 AN72 Ap. 33 țel: 422851 1317 S.C. POGACONT EXPERT SRL 20939 POP ELENĂ DORINA (n. 1961) Oradea Str. Ștefan cel Mare Nr. 81 C 30 Ap. 2 țel: 0259/255874 12/18
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
Oradea, str. H. Coandă nr. 4, bl. Pb46, ap.16 țel: 0743013488 29158 PODILA IOANA ADINA (n. 1979) 5467 SC PIA EXPERT SRL Oradea, str. Ovidiu Densusianu nr. 9, bl. P190, sc. B, ap. 10 țel: 0359/441392 0729904595 7877 POGĂCI MARIOARA (n. 1956) 1317 SC POGACONT EXPERT SRL Oradea, str. Nufărului nr. 72, bl. An 72, ap.33 țel: 0728021285 20939 POP ELENĂ DORINA (n. 1961) 3275 SC DORIRINA CONT SRL Oradea, str. Prof. dr. I Cantacuzino nr. 8, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
nr. 1 țel. 163560 11946 NEGRUȚ OLIMPIA ELEONORA n.1959 Oradea Bd. Dacia nr. 112 , bl. B2, ap. 4 țel. 140558 11952 PLEȘ LUMINIȚA DANA n.1966 Oradea, Str. Cantacuzino nr. 8/G, bl. Pb2, ap. 2 țel. 464935 7877 POGĂCI MARIOARA n.1956 Oradea, Str. Nufărului nr. 72, bl. AN72, ap. 33 țel. 122851 7878 POJOGA ELENĂ n.1948 Oradea, Bd. Dacia nr. 110, bl. B1, ap. 5 țel. 152070 7881 POPA ANGELA n.1961 Oradea, Str. Nufărului nr. 44
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu de argint cu împletitură albastră. În partea superioară, în câmp albastru, se află două capete de bovideu de aur. În vârful scutului, în câmp auriu, se află o turtă (pogace) roșie. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Capetele de bovideu reprezintă tradiția creșterii animalelor și a târgurilor de animale din cadrul comunei. Brâul de argint cu împletitură albastră reprezintă lacul piscicol
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254920_a_256249]
-
în România și în alte țări, aceste produse se găsesc adesea în cofetării. În lucrarea sa "Condica limbii românești" apărută pe la 1830-1840, boierul muntean Iordache Golescu făcea următoarea descriere a produselor de cofetărie: "Cofeturi" și "condite", "zaharicale", "dulcețuri", "zimaricale", "plăcinte", "pogace", "baclavale", "marțapale", "mezelicuri", "mezele", "poame" și alte asemenea se zic la acelea ce se pun la masă în urma bucatelor, însă "cofeturi" și "condite", "zaharicale" și "dulcețuri" se zic la acelea ce se fac din zahăr, din miere, din care conditele
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
care conditele se aseamănă ca și când ar avea zahăr înghețat asupra, ca și când ar fi de cristal; "zimaricale", "plăcinte", "baclavale" și "marțapale" se zic la acelea ce se fac cu făină, cu unt, cu lapte, cu brânză, cu carne și cu zahăr; "pogace" se zic acelea ce se fac numai cu unt și făină, fără carne, adică plăcintă fără carne; "mezelicuri" și "mezele" se zic uscăturile, sărăturile și altele asemenea, cum ghiudem, pastramă, cașcaval, migdale, năut și zaharicale ce se pun la masă
Cofetărie () [Corola-website/Science/323941_a_325270]
-
din faină alba, sau "cernuta", apoi cozonaci cu mac, nucă. În zilele de sărbători se mai fac și diverse fripturi din came de păsări, de vită sau de porc. Din ce în ce mai rar se fac gogoși, întorsuri, pancove, pogacele si altele. Ca băutură se folosește mai mult țuica de prune (vinarsul), simplă sau sub forma de "crampă", adică fiarta cu zahar si chimion, la începutul mesei in sezonul rece. Vinul se bea mai rar, la sărbători ori in alte
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
țel. 140558 09253971 16929 ONITA RODICA (n. 1968) Oradea, str. D. Cantemir nr. 88 bl. C 9 ap. 39 țel. 123447 11952 PLEȘ LUMINIȚA DANA (n. 1966) Oradea, Str. Cantacuzino nr. 8/G, bl. Pb2, ap. 2 țel. 464935 7877 POGĂCI MARIOARA (n. 1956) Oradea, Str. Nufărului, nr. 72, bl. AN72, ap. 33 țel. 122851 16802 POINAR MARIANA (n. 1958) Oradea, str. S. Bărnuțiu nr. 21 B bl. PB85 ap. 2 țel. 479602 7878 POJOGA ELENĂ (n. 1948) Oradea, Bd. Dacia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne Încărcată până În zorii zilei următoare; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (În plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care Închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
apă în care au fost fierte hămei, căpușnic* și floare de romaniță. Dacă vreo femeie n-are prunci și vrea să aibă, atunci, la Bobotează, cînd sfințește preotul apa, ea să ieie mai întîi apă sfințită; acasă să și facă pogace* cu apă sfințită și să o mă nînce cu bărbatul. Femeia îngreunată trebuie să guste din tot ce vede, să-și aducă aminte că-i îngreunată la vederea tuturor lucrurilor urîte și să nu ție mînile în cruciș pe pîntece
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rubiniu și cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui soare lasciv, femei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa pentru ursitori care rămâne încărcată până în zorii zilei următoare"; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (în plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care "închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
juneea L. Czerm et Coss. Ssp. Juneea văr. Iutea Batalin ──────────────────────────────────── Brasica juneea L. Czerm et Coss. Ssp. Integritolia (West) Thell ──────────────────────────────────── Brasica juneea L.Czerm et Coss. Ssp. Juneea ──────────────────────────────────── Brasica nigra (L.) W.D.J. Koch ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ulei de muștar Tarate de rapiță, pogăci de rapiță 4000 calculat la ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── izotiocianat de allil Alte materii prime furajere 100 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amestecuri furajere pentru vitei, miei și vieri 150 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amestecuri furajere pentru bovine, ovine, caprine 1000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Concentrate și amestecuri furajere pentru purcei 150 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Concentrate și amestecuri furajere pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154468_a_155797]
-
juneea L. Czerm et Coss. Ssp. Juneea văr. Iutea Batalin ──────────────────────────────────── Brasica juneea L. Czerm et Coss. Ssp. Integritolia (West) Thell ──────────────────────────────────── Brasica juneea L.Czerm et Coss. Ssp. Juneea ──────────────────────────────────── Brasica nigra (L.) W.D.J. Koch ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Ulei de muștar Tarate de rapiță, pogăci de rapiță 4000 calculat la ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── izotiocianat de allil Alte materii prime furajere 100 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amestecuri furajere pentru vitei, miei și vieri 150 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Amestecuri furajere pentru bovine, ovine, caprine 1000 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Concentrate și amestecuri furajere pentru purcei 150 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────── Concentrate și amestecuri furajere pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154467_a_155796]