907 matches
-
Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
acolo, a treia parte și să i să facă și pimniță de piatră. Den viile cele mari de la Săteni și cu pimnița de piatră și cu casele deasupra, jumătate. Den viile de la Pitești, de la Leșcioară, iar a patra parte. 18 pogoane de viie la Scăiani, care s'au cumpărat de la Jupâneasa Preda a lui Statie Vistierul și de la Radul Stolnicul Izvorarul. Moșia Miclăușanilor și cu morile, după cum arată zapisele cele de cumpărătoare. Moșia de la Drăgoești, după cum arată zapisul lui Mihaiu Postelnicul
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
același tip de bunuri, diferența stînd în valoarea și în bogăția acestora, tipologia rămîne mereu aceeași, iar funcția este și ea neschimbată. Fie el bogat sau sărac, tînărul primește același pămînt, chiar dacă unul înseamnă moșii vaste, iar altul doar cîteva pogoane, după cum primește și aceeași haină, indiferent că una este de samur, iar alta din piele de oaie. Ceea ce diferă în aceste cazuri nu este esența și valoarea de întrebuințare, ci doar stricta valoare intrinsecă. Acest fapt dovedește un lucru esențial
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
7. Vitejie, în urma căreia a urmat împroprietărirea de la 23 august 1925 după cum rezultă din ordonanța primăriei Urziceni: ... S-a destinat D-lui Toma S. Țoiu parcela No. 236, compusă din 960 metri pătrați etc. (mai puțin de un sfert de pogon). Actul este intact purtând iscăliturile... președinte, agronomul regional, delegatul garnizoanei, delegații locuitorilor ș.a. Deseori, duminicile, în copilărie, tata mă lua cu căruța și mă ducea mândru la petecul de pământ... Acolo îmi povestea iar și iar de atacul de la Negroponte
Livretul de completași by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15355_a_16680]
-
de personalități, nu cu mult peste ce s-ar putea număra pe degetele ambelor mîini, a acaparat cam toate teritoriile spiritului, în timp ce o masă amorfă, o foșgăială de nume și de chipuri la limita nonexistenței, abia dacă acoperă vreo cîteva pogoane. Clasa de mijloc a culturii, cea care asigură vigoarea, continuitatea și dinamica unui organism sănătos, dacă nu lipsește cu totul este suferindă, costelivă și somnambulă. Pus alături de Vlahuță, fără îndoială un profesionist al scrisului, Eminescu este la o asemenea distanță
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
am mai ieșit până astăzi Ferestre înguste în somn se dezlănțuie furiile aspirațiilor neonorate iau chipuri ursitele în oglinda apei din cristelnița botezului voiam să ajung ca bunicul plugar să leg cu o brazdă prispa de pragul orizontului ar însă pogoane de hârtie opacă tot aștept să rodească spicul din vârful suliței de stuf mă plec cu năduf peste boabele litere transportate spre moară în carele frazelor nu-ți mai spun nimic ție semănătorului de smsuri de linkuri de mailuri tu
Poezie by Toma Grigorie () [Corola-journal/Imaginative/3553_a_4878]
-
libertatea asta e o floare la ureche ș...ț dar tare mi-e teamă că deocamdată o să trebuie să trăim cu eliberatorii sovietici și că peste câțiva ani n-o să se mai poată nimeni lăuda că are, acolo, măcar un pogon de pământ... Din păcate...") și se opun așteptărilor mesianice ale țăranilor în americanii omnipotenți. Profeția bătrânului nu pare a fi decât o umbră a viitorului apropiat care alimentează suspiciunile țăranilor fără a le întuneca însă. Tensiunea explodează în finalul romanului
Un Moromete împuținat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12258_a_13583]
-
terenurile alea care ar face miliarde astăzi, mii de miliarde, mă rog. Și a cumpărat o moșie în Dobrogea, îndată după dobîndirea Dobrogei, în 1878. O fi crezut că și-a asigurat copiii. Avea 5 copii. A cumpărat 5000 de pogoane, adică 2500 de hectare, ceea ce făcea totuși 500 ha de fiecare. Dar cum el nu s-a ocupat personal de chestia asta, la marea expropriere din 1918-1922 s-a luat 90% din ea. Mama s-a regăsit cu 50 de
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
Dej, vănzănd lucruri pe care le aveam și despre care știam că nu le voi putea deține mult timp - de pildă aveam o moșie redusă la 50 de hectare după ultima reformă agrară, din care am văndut cu hectarul, cu pogonul, transformănd totul în cocoșei, în aur am trăit foarte luxos. În anii 1948-1949 mi-am permis fel de fel de nebunii pentru că nu conta. Și nu regret, pentru că acele agremente le-am avut, am gustat eu și prietenii mei din
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
a emoționa: "Beau lapte din șiștar și mă cuprind fiori,/ Că prea-i bun laptele proaspăt - cum să spun/ Parcă beau soare amestecat cu nori,/ Sunt zeul tinereții ce-n lapte mă răzbun." (Beau lapte); Cimitirul la noi e un pogon comun/ înconjurat cu gard de piatră,/ să nu se molipsească pământul rămas viu/ în libertate." (Ca în Paradis). Dan Iacob, Lasă-te locuit!, Iași, Ed. Timpul, 2004 (reflecții). 214 pag. Reflecțiile unui bărbat sensibil și evlavios, care, având pregătire de
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
Ilie niște lucruri la care să se gândească în mod deosebit. Principalul era că viața cea veche era lovită acum chiar în temelia ei. De-aici înainte oamenii se vor băga în seamă și se vor împrieteni nu după câte pogoane are fiecare, după câți cai, boi sau porci au în bătătură, ci după cum au să muncească și să se poarte în viața nouă care începea." (s.n.) Ce se va întâmpla mâine, iată întrebarea fundamentală a operei sale de tinerețe. În
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
vâscozitatea, bezna, otrava, cariile bântuind lemnul, mișcările inverse în natură” etc. Modul favorit de expresie al poetului rămâne, în mare, un fel de povestire liniștită, neliniară și liberă, trecând de la un element semnificativ la altul: ,,Cimitirul la noi e un pogon comun/ Înconjurat cu gard de piatră,/ Să nu se molipsească pământul rămas viu/ În libertate./ Crucile de lemn după câțiva ani/ Se lasă într-o parte și mor apoi și ele (...)/ Locul mormântului se șterge -// O iarbă sârmoasă se îndeasă
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
plus, Tudor Călărașu nu vede în copilul acela, cu pasiunea lui ciudată pentru citit, un sprijin viitor pentru frați lui, ca, altădată, Ștefan a Petrei Ciubotariul. Viitorul copiilor săi, Tudor Călărașu îl vedea în Siliștea-Gumești, arând și semănând cele paisprezece pogoane de pământ pe care se străduise din greu, luptându-se cu impozitele, să le păstreze intacte. Cu toate dificultățile prin care trecuse pentru a urma școala, în interiorul său copilul Marin Preda rămăsese neclintit, colțuros și încăpățânat căci înțelesese, poate, că
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
pizme și de dușmănii omenești și tâlhărești, i-au folosit să le adune, să le cuprindă sub o singură seceră a brațului, ca pe un snop dolofan de grâu copt. Năsturel își ținea cu dinții cele treizeci și șase de pogoane pe care le făcuse, le adunase, din noaptea care o făcea zi și din ziua care o făcea noapte, aplecat peste roțile lui, peste loitrele, obezile și spițele carelor. Și avea o iscălitură frumoasă Năsturel, înfocat om și al dracului
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
-s toate-n gând, nod după nod, cu rost, Muiate în păcate, smerite-n zi de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda, cât veacul, pe
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
poemul lui Radu Gyr, ca o strigare către orice român, oriunde s-ar afla rătăcit pe planetă, parcă mai actuală ca oricând: Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu pentru-o lopată de rumenă pâine, nu pentru pătule, nu pentru pogoane, ci pentru văzduhul tău liber de mâine, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri, pentru cântecul tău țintuit În piroane, pentru lacrima soarelui tău pus În lanțuri, ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! Nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
se toarce în tâmple. NU VĂ-NTRISTAȚI Măicuța, -n vara asta arsă De griji, de ploi, de dorul meu, E timpul să mă fac mireasă Și să mă-ntorc la Dumnezeu. Tăicuța, ori îmi pare mie? Se strânse-n sac pogon de ani De când nu mai plătiși simbrie Nici la boieri, nici sorții bani. Voi așteptați-mă la poarta Cu calul alb ce-a-mbătrânit. Mă-ntorc din patru vânturi, iată: Îmi este greu și-am obosit. Tocmiți mulți lăutari din sat Și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la o cronică atribuită lui Nicolae Costin, în care se scrie, negru pe alb, că în zilelel lui Duca Vodă (1693-1695), în Moldova „s-au mai scornit și alt obicei, de plată a câte doi orți (66 de bani) de pogon de pre păpușoi”, pentru că „sărăcimea câtă era în țară, se învățase deși făcea ogoarele cu sapa, de semăna păpușoi și cu aceea hrană se ținea”; de aceea, relatează mai departe cronicarul, „darea aiasta repede s-a luat”. Textul reprezintă, însă
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
pipă și tutun“. Cu siguranță în a doua jumătate a secolului XVII-lea, tutunul și negustoria cu tutun erau bine cunoscute în Moldova; în anul 1694, Duca Vodă impunea „darea tutunăritului“, care consta dintr-o taxă de 4 lei pentru pogonul cultivat cu tutun. În aceeași perioadă, mănăstirea Cotroceni era scutită prin hrisov domnesc de „haraciul tutunăritului“. În veacul al XVIII-lea, societatea românească se înscrie pe făgașul unor mutații economice care se vor regăsi și în „modernizarea“ comportamentului de zi
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
pensie care, în condițiile inflației, nu însemnă nimic și trăia, de fapt, din veniturile moșioarei din Butoiesti (moștenita), acum redusă, prin reforma agrara din 1945, la jumatate (vreo 50 ha). Dar nici așa nu o putea scoate la capăt, vînzînd pogoane din moșie pentru a se putea întreține. Norocul lui era că a doua sa soție (prima îi murise demult), mai tînără decît el, era întreprinzătoare, ocupîndu-se de tot ceea ce privea gospodăria. Trăia mai mult în Butoiestii natali (unde avea acea
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
și e destul de greu de înțeles cum a putut deveni el parte din montajul cu pricina. În 1987 sau 1988, după revolta brașovenilor, versurile lui Gyr sunau teribil: Nu pentru o lopată de rumenă pîine/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mîine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane!// Pentru sîngele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cîntecul țării, țintuit în piroane,/ Pentru lacrima soarelui tău pus în lanțuri,/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te Ioane!" Apelul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
dimineața aia, batoza lui Costescu era instalată în curtea conacului, la boierul Matei, cel care avea pretenția că-și administrează singur cealaltă jumătate a moșiei Cocoanelor, adică partea stăpânită în acte de Marica, nevastă-sa. Moșia toată, cam patru sute de pogoane, îi aparținuse lui Sion, boierul bătrân, de care doar Moș Velicu putea să-și mai aducă aminte. După moartea lui, proprietărese deveniseră cele două fiice ale lui Sion, Marica și Florica." ș.a.m.d. Câteva momente de grație Mircea Nedelciu
Scriitorul și funcționara de la poștă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16534_a_17859]
-
și greutăți avea drept sarcină informarea tuturor primăriilor din țară în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor legale în vigoare. În „Explicațiuni asupra transformării măsurilor și greutăților noi în vechi și viceversa“, comitetul arată că pentru a preface un număr de pogoane în hectare, se înmulțește acel număr cu 5,012 și apoi se împarte cu 10,000. Spre exemplu, 158 pogoane se transformă în hectare înmulțind cu 5,012, ceea ce dă 791,896 și împărțind cu 10,000, rezultă 79 hectare
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Explicațiuni asupra transformării măsurilor și greutăților noi în vechi și viceversa“, comitetul arată că pentru a preface un număr de pogoane în hectare, se înmulțește acel număr cu 5,012 și apoi se împarte cu 10,000. Spre exemplu, 158 pogoane se transformă în hectare înmulțind cu 5,012, ceea ce dă 791,896 și împărțind cu 10,000, rezultă 79 hectare și 18,96 ari. Fălcile se transformă în hectare înmulțind cu 143 și împărțind apoi la 100. Astfel, 158 de
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]