110 matches
-
împodobită cu găurele ogur, colțuri. Fusta era țesută din lână, lungă până la călcâie, încrețită sau cu falduri pe bată, pe Valea Tutovei numindu se și androc. Mireasa purta fusta de lână țigaie, având pe poale ogur, mărgele și fluturi. La Pogonești și Ivești s-au purtat fuste din țesături învrâstate cu roșu, verde, galben și negru, numite local „fuste pe-un picior”. Această denumire este legată de tehnica de țesut folosită, prin care la țesutul în patru ițe, vrâsta colorată în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul mare), fie prin cusături în cruciulițe cu ață colorată. Ca structură morfologică, ornamentică și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cu găurele sau cu cusături în zig-zag, numite șătrăncuțe, țârâieli, pășituri sau fliștoneală prezintă deseori dantelă de mână sau franjuri. Aceleași tehnici le vom întâlni la fețele de masă, fețele de pernă, prostrile de pat, de perete, de culme. La Pogonești și Ivești pe pânză este reprezentat frecvent ghiveciul cu picior și garoafe la fel ca în Câmpia Munteniei. Tot aici, prin învrâstarea pânzei de cânepă cu bumbac se obținea un material original, încrețit, „pielea găinii”. Lăicere de lână cu numele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
afirma de viitoarea mireasă, care îmbrăca o anume costumație cu prilejul căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
V. Spinei la Bârlad (punctele Prodana și Moara lui Chicoș). D. Gh. Teodor a făcut cercetări, în anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului). O semnalăm și pe N. Ciucă (1964) la Simila-Zorleni (punctul Grădinărie), anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și D. Gh. Teodor. În anul 1966 I. Mitrea la Rădeni-Dragomirești (punctul Părul Gane), iar, în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Idrici-Roșiești, Drăgești-Todirești, Rateșul Cuzei-Rebricea, Valea Mare-Dumești, Dănești, Tanacu, Bârlad-Prodana, Dodești - județul Vaslui) și necropolelor (Vinețești-Oltenești, Bârlad-Prodana, județul Vaslui). La acestea se adaugă mormintele și celelalte descoperiri singulare izolate (monede, obiecte vestimentare, unelte și arme) de la Dănești, C.F.R. Dodești-Viișoara, Dumeștii Vechi-Dumești, Pogonești, Bârlad-Parc (Vaslui), Umbrărești și Drăgănești (Galați). Din diferite motive, din 1990 și până în prezent nu s-au mai descoperit la fel de multe situri arheologice ca în perioada anterioară, în arealul geografic dominat de bazinul hidrografic al Bârladului, specifice secolelor VI-XI
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
veacurile VIII-IX, în acest areal geografic. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul etapelor), doar cinci (din județul Vaslui), reprezentate de un brăzdar de plug de la Pogonești (punctul La Vernescu), un amnar de la Tăcuta (punctul La Saivane), un cuțit, găsit la Codreni-Roșiești (punctul Vatra satului), un topor de la Bălteni (punctul Teritoriul localității) și un cosor, de la Vutcani (punctul Vladnic), toate din fier (pl. XLIV). Raritatea acestor obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
20 de morminte izolate/cimitire, dintre care peste jumătate în spațiul bazinului amintit: Banca (punctul Șapte case), Bârlad (punctele Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu au existat preferințe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și mormântul dublu de la Dumeștii Vechi se aflau situate pe terasa Bârladului. În privința mormintelor nomade, membrii grupurilor respective au ales de regulă movile de pământ sau zone ușor înălțate, (Grivița, Matca, Drăgănești și Bârlad-Dealul Țuguieta), uneori situate pe văile râurilor (Pogonești, pe valea Tutovei și Umbrărești, pe valea Chineja), în lunca inundabilă a Bârladului (Banca) ori pe valea Bârladului (Bârlad-Parc și Bârlad-Moara lui Chicoș). Numărul mare al descoperirile funerare, din această etapă, față de perioadele anterioare și implicit al obiectelor din inventare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creștine și morminte păgâne. În prima categorie se încadrează doar mormântul dublu de la Dumeștii Vechi, iar celei de-a doua îi corespund mai multe vestigii, precum cele de la Banca (două morminte), Bârlad-Parc, Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta (mormânt dublu), Grivița, Pogonești (Vaslui), Matca, Drăgănești și Umbrărești (Galați). Despre mormântul dublu de înhumație de la Dumeștii Vechi (descoperit întâmplător în 1961 sau 1965), informațiile sunt puține, însă orientarea (NV-SE) și componența inventarului (un cosor-cuțit din fier, cu un dinte, folosit la viticultură
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Iași). Cât privește poziționarea defuncților din mormintele cu caracter păgân, aceasta este cea întâlnită în majoritatea cazurilor, morții fiind așezați pe spate, uneori întinși pe împletituri vegetale, de nuiele (Bârlad-Parc), cu mâinile pe lângă corp. Excepție de la regulă face mormântul de la Pogonești, unde resturi osteologice umane s-au găsit depuse într-un cazan de aramă (deformat de presiunea pământului), lucrat prin batere și nituire (pl. LXXVI/1a, b), împreună cu alte obiecte (o zăbală din fier și două aplice din foițe de aur
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
parte vechea populație românească, iar de cealaltă migratorii turanici, de regulă pecenegi, potrivit obiectelor de inventar. Unele precizări, din punct de vedere etnic, au fost furnizate de acele piese mai intens folosite, precum zăbalele de la Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Pogonești și Umbrărești, ce au indicat prezența pecenegilor în mormintele nomazilor din bazinul amintit; ele nu au fost atribuite uzilor, întrucât aceștia au stat prea puțin pe teritoriul românesc. Posibil ca și celelalte morminte turanice de la Banca, Bârlad-Parc, Matca, Drăgănești și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
7, 8. Aceste exemplare sunt des întâlnite în mormintele turanicilor din Europa răsăriteană și centrală. Dintre elementele de harnașament cele mai numeroase sunt zăbalele, prezente atât în așezări (Simila-Zorleni), dar mai ales în morminte (Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Pogonești, Matca și Umbrărești). Cea de la Zorleni (pl. LXX/5) pusă pe seama legăturilor dintre membrii comunității locale și pecenegi, apare ca tip în estul Europei, încă din perioada posthunică, fiind originară din Siberia, iar din secolele X-XI s-a generalizat în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
avut ulterior o circulație foarte largă, în Siberia, Europa răsăriteană și centrală (Orăștie - Hunedoara, Moscu - Galați, Grozești - Iași, Seliște - Orhei și Hansca, ultimele două situri din Basarabia), pentru intervalul cuprins între secolele IX-XIV. Apropiat acestui tip este exemplarul găsit la Pogonești, cu deosebirea că acesta are la extremități două verigi, sub forma literei D, utilizate la fixarea frâului, iar tija este îmbinată din două vergele (pl. LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
LXXIII/2a, 2b). Asemănări cu acest exemplar, îndeosebi în privința tijei, găsim la Șabalat - Sadovoe (Bălți, Basarabia), Subbotița (Serbia), Przemyśl (Polonia), Babič (Croația), Kamenka (Ucraina) și Tiszabezdéd (Ungaria). Foarte rare, în inventarele mormintelor turanice, sunt vasele de aramă, precum cel de la Pogonești (pl. LXXVI/1a, b), care reprezintă un unicat. Diferit de căldările din lut și specific secolelor IX-XIII, acesta prezintă similarități cu un cazan din tezaurul de la Plopu - Prahova. Dintre piesele de podoabă se remarcă pandantivele-clopoței, piriforme, cu tăietură cruciformă în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și aveau o capacitate de înmagazinare ce varia între 60 și 150 kg, puține dovezi s-au păstrat. Printre uneltele agricole semnalăm o săpăligă (Cociu-Motoșeni), otice (Dodești, Gara-Banca), seceri (Dodești, Gura Idrici, Negrești, Gârbovăț-Ghidigeni, Drăgești) și un brăzdar de plug (Pogonești). Cuptoarele de copt pâine sau de uscat/prăjit semințe, de la Chircești-Miclești, Gura Idrici, Dodești, Dănești sunt tot argumente în sprijinul acestei vechi activități. Măcinarea semințelor se făcea cu ajutorul râșnițelor sau cu bolovani din piatră (Oncești, Valea Mare-Dumești, Dodești). Numărul mare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni, Galați); arme: vârfuri de săgeți, cu tub de înmănușare sau peduncul (Cociu-Motoșeni, Bacău; Dodești, Banca - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Galați) și topoare (Bălteni - Vaslui; Gârbovăț-Ghidigeni, Țepu - Galați; Tăvădărești și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
periodice și revenirile satelor în vechile vetre, dovedite de cercetările arheologice, evidențiază o continuitate de locuire mobilă. În acest sens, menționăm situația înregistrată în siturile bazinului, de la Albești, Alexandru Vlahuță, Armășeni, Bârlad, Chircești, Costești, Dodești, Gara Roșiești, Gura Idrici, Negrești, Pogonești, Tanacu, Zăpodeni, Zorleni (jud. Vaslui), unde s-a confirmat o continuitate neîntreruptă pentru veacurile VI-XI. Stăruința acestor băștinași, de a rămâne în locațiile dintr-o anumită microregiune, a fost cauzată, în primul rând, de rațiuni de ordin economic. Satul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Valea Popii-Todirești, pe valea Șacovățului; Buda-Oșești și Oșești, pe valea Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unei locuințe cu fragmente de vase caracteristice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75, 86 (fig. 7/8); Coman 1980c, p. 209; Teodor 1997c, p. 130. 92. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) Grajduri C.A.P: la 500m nord-vest de sat, în jurul fostelor grajduri de C.A.P., s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VI-VII și VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1958; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu fragmente de vase caracteristice secolelor X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1963. Materialul este la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 75, 86 (fig. 7/8); Coman 1980c, p. 209; Teodor 1997c, p. 130. 92. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) Grajduri C.A.P: la 500m nord-vest de sat, în jurul fostelor grajduri de C.A.P., s-au descoperit fragmente ceramice din secolele VI-VII și VIII-IX. Cercetare V. Palade, 1958; verificare Gh. Coman, 1975. Materialul se află
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
află în colecția Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1998, p. 66-72 (la p. 72-fig. 3 are trecut în plus un obiect, nr. 7, la care nu face referire în articol și implicit nu există trimitere la planșă). 145. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) Marginea de nord-est a satului: în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
colecția Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Brudiu 1998, p. 66-72 (la p. 72-fig. 3 are trecut în plus un obiect, nr. 7, la care nu face referire în articol și implicit nu există trimitere la planșă). 145. Pogonești (comuna Pogonești), județul Vaslui a) Marginea de nord-est a satului: în 1970, cu prilejul unor lucrări agricole, pe panta cu vie a cetățeanului V. Nistor, s-a descoperit întâmplător un cazan din aramă, obținut prin batere și nituire, însă deformat datorită presiunii
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]