75 matches
-
povești cu finaluri imprevizibile și unul de creație și distracție. Sâmbătă, 4 iunie, Editura Paralela 45 va organiza la ora 11.00 evenimentul Joc și Joacă: cele mai frumoase cărți pentru copii, avându-i ca invitați pe Daniela Mișcov, Mihaela Pogonici și Viorel Zaicu. Duminică, în ultima zi a Bookfest, la 11.30, editura le propune vizitatorilor o incursiune prin Lumea imaginată de..., o carte scrisă de Keri Smith (autoarea bestseller-ului Jurnalul meu trăsnit) dar și să participe la concursul
Copiii serbează 1 Iunie la Bookfest by http://www.zilesinopti.ro/articole/12533/copiii-serbeaza-1-iunie-la-bookfest [Corola-blog/BlogPost/100657_a_101949]
-
le propune vizitatorilor o incursiune prin Lumea imaginată de..., o carte scrisă de Keri Smith (autoarea bestseller-ului Jurnalul meu trăsnit) dar și să participe la concursul Dă imaginația la maxim!. Îi vor însoți invitații Simona Popescu, Bogdan Teodorescu, Mihaela Pogonici și Viorel Zaicu. Lansări de poveste și reduceri spectaculoase Copiii și părinții își vor putea trece în agendă și propunerea Curtea Veche Publishing, care pregătește două lansări de poveste: volumul De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?... și alte 10
Copiii serbează 1 Iunie la Bookfest by http://www.zilesinopti.ro/articole/12533/copiii-serbeaza-1-iunie-la-bookfest [Corola-blog/BlogPost/100657_a_101949]
-
figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. Referință Bibliografică: MOTOCELUL - GRUPAJ POETIC PENTRU COPII / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2284, Anul VII, 02 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
GRUPAJ POETIC PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1491141864.html [Corola-blog/BlogPost/375705_a_377034]
-
figură caraghiosă. M-a văzut, s-a speriat, A fugit într-un tufiș Și de-acolo aciuat Mă privea, cam, pe furiș. Mai tarziu mi-am amintit Că în filmul cu pitici El, țeposul, s-a numit: ,,Rici, Arici și Pogonici’’. STRĂBUNICA Ce bună-i străbunica mea Și cât de mult mă mai răsfață... Îmi place să merg pe la ea, Că totdeauna-i șugubeață. Suntem prietene pe viață Și totul pare-a ne lega, Dar când e vorba de dulceață, Eu
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1497238178.html [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
inima pentru tine, așa mi se pare, Dar nici o flacără nu ajunge la stele, Am văzut morminte care umblau pe stradă, Aud un râs pe scări, o fi râsul iubitei? O fată suavă se făcu otravă, ca-n basmele cu pogonici, Pentru cei mici, erai bună, te-ai făcut mătrăgună, Altfel e umbletul, portul, Îmi duc în mine și mortul. ******************************, Floarea de lotus și-a deschis petalele De un alb orbitor, La fel ca femeile care știu să iubească, știu să
FLOARE DE LOTUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Floare_de_lotus_boris_mehr_1364379000.html [Corola-blog/BlogPost/345451_a_346780]
-
județul Brașov. 74. Vidican Daniela, născută la 24 august 1971 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Cretu Ion și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 930551 Regensburg, Klenzestr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Pogonici nr. 2, sc. A, ap. 14, județul Timiș. 75. Maximiuc Adriana, născută la 2 octombrie 1973 în localitatea Suceava, județul Suceava, România, fiica lui Solcanu Dumitru și Cicilia, cu domiciliul actual în Germania, 63067 Offenbach am Main, Rodernstr. 11, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
14, județul Dolj. 373. Ianovici Visarion, născut la 12 septembrie 1964 în localitatea Vatra Dornei, județul Suceava, România, fiul lui Ilie și Ștefania, cu domiciliul actual în Austria, 8072 Fernitz, Grazerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Pogonici nr. 6, sc. A, ap. 19, județul Timiș. 374. Gehler Stela-Gabriela, născută la 2 mai 1958 în localitatea Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui Airoaie Vasile și Gabriela, cu domiciliul actual în Germania, 65760 Eschborn, Amselweg 38, cu ultimul domiciliu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
28, județul Cluj. 375. Ianovici Ilinca, născută la 24 martie 1966 în localitatea Pechea, județul Galați, România, fiica lui Paraschiv Mihai și Niculina, cu domiciliul actual în Austria, 8072 Fernitz, Grazerstr. 20, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Timișoara, str. Pogonici nr. 6, sc. A, ap. 19, județul Timiș. 376. Ciurariu Bircuta-Maria, născută la 3 noiembrie 1965 în localitatea Sacu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Ciurariu Nicolae și Cirpaci Margareta, cu domiciliul actual în Austria, 8160 Weiz, Bismarckgasse 11/2, cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
Nr.4 țel: 0722317934 19160 BELEAN ILIE CRISTIAN (n.1971) 2205 SC CBC EXPERT SRL Timișoara Bd.Cetatii Nr.48 Sc.B Et.3 Ap.13 țel: 243273 20092 BIORA ALINĂ (n.1973) 2908 SC LIALI CONSULT SRL Timișoara Str.Pogonici Nr.3 Ap.14 țel: 0356425673 18744 BIRNETIU CLAUDIA (n.1971) 2851 SC EURO BILANȚ DV SRL Timișoara Str.Siret Nr.15 țel: 221578 12357 BLAJ MIHAELA (n.1962) 4251 SC MILYDMI ACOUNTING SRL Lugoj Str.Oituzului Nr.54 Jud.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Ispirescu Str. Petre Olariu blocurile B119, B120, B121, B132, B133, B134, B126, B128, B129 Int. Petre Pușchiță Str. Petuniei Str. Petru Cermena Pța. Petru Maior Pța. Petru Rareș Str. Petru Sfetca (fosta Vidra) Str. Pindului Str. Pisa Str. Plopului Int. Pogonici Str. Poiana Mărului Ale. Poiana Ruscai Ale. Poieniței Str. Pomiculturii inclusiv blocurile B31, B36, B37 Int. Pop Tiberiu Timișan Str. Popa Șapcă Str. Popa Șapcă*(D) Str. Prahova Str. Prieteniei Str. Primăverii Str. Prof. Gheorghe Longinescu Str. Prof. dr. Gheorghe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
de grâu, de aur. În vârful scutului, în câmp verde, se află un cap de cerb, văzut din față. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Brâul undat simbolizează albia râului Pogonici și vecinătatea cu râul Timiș. Cununa cu spicele de grâu simbolizează activitatea de bază a locuitorilor zonei, agricultura. Capul de cerb reprezintă bogăția cinegetică a zonei. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169687_a_171016]
-
copii din perioada socialistă. Debutează în 1957, în revista "Cravata Roșie", cu prima sa bandă desenată, "Comoara lui Montezuma", după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, "O întâmplare cu o minge", apare în 1958, în Arici Pogonici. Ulterior, a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic: în 1961 "Nic și Pic la săniuș"; "Spitalul păpușilor"; "La noi în colectivă", iar în 1962, artistul explică în benzi desenate "De ce plouă?", "De ce tună?" "De ce
Puiu Manu () [Corola-website/Science/323979_a_325308]
-
în revista "Cravata Roșie", cu prima sa bandă desenată, "Comoara lui Montezuma", după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. Prima sa bandă desenată comică, "O întâmplare cu o minge", apare în 1958, în Arici Pogonici. Ulterior, a publicat în revista Arici Pogonici câteva BD desenate într-un stil comic: în 1961 "Nic și Pic la săniuș"; "Spitalul păpușilor"; "La noi în colectivă", iar în 1962, artistul explică în benzi desenate "De ce plouă?", "De ce tună?" "De ce fulgeră?", "Apa", "Puterea apei", etc.
Puiu Manu () [Corola-website/Science/323979_a_325308]
-
va fi vocea Glindei, Vrăjitoarea cea Bună din Vest, cea care încearcă să mențină pacea în Oz, infomează OK!. Au dublat în limbă română: Alte voci: Studio dublaj: Empire Film Regia artistică: Laurean Gherman Regia muzicală: Ariadna Mihai Traducere: Mihaela Pogonici
Legendele din Oz: Întoarcerea lui Dorothy () [Corola-website/Science/331635_a_332964]
-
apei", etc. Serios îmbunătățită la sfârșitul anilor '60 și începutul anilor ’70, punctul mondial de apogeu al presei ilustrate pentru copii, inspirată de publicațiile comuniste franceze, singurele producții de gen occidentale aflate la cea vreme pe piața românească, revista "Arici pogonici" a găzduit câteva capodopere ale benzii desenate autohtone. În ședința Secretariatului CC al PCR din ziua de 18 octombrie 1977, Nicolae Ceaușescu spunea: "Și revista "Arici Pogonici", care este o revistă foarte ușoară, necesită măsuri serioase de îmbunătățire, mai ales
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
producții de gen occidentale aflate la cea vreme pe piața românească, revista "Arici pogonici" a găzduit câteva capodopere ale benzii desenate autohtone. În ședința Secretariatului CC al PCR din ziua de 18 octombrie 1977, Nicolae Ceaușescu spunea: "Și revista "Arici Pogonici", care este o revistă foarte ușoară, necesită măsuri serioase de îmbunătățire, mai ales că am stabilit s-o transformăm în "Șoimii patriei". ... Am stabilit ca să păstrăm revista "Luminița", cu caracter general, și în loc de revista "Arici Pogonici" să facem o revistă
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
spunea: "Și revista "Arici Pogonici", care este o revistă foarte ușoară, necesită măsuri serioase de îmbunătățire, mai ales că am stabilit s-o transformăm în "Șoimii patriei". ... Am stabilit ca să păstrăm revista "Luminița", cu caracter general, și în loc de revista "Arici Pogonici" să facem o revistă cu un conținut nou." În anul 1980, revista "Șoimii Patriei" înlocuiește Arici Pogonici.
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
ales că am stabilit s-o transformăm în "Șoimii patriei". ... Am stabilit ca să păstrăm revista "Luminița", cu caracter general, și în loc de revista "Arici Pogonici" să facem o revistă cu un conținut nou." În anul 1980, revista "Șoimii Patriei" înlocuiește Arici Pogonici.
Arici Pogonici () [Corola-website/Science/308667_a_309996]
-
gură-ntrebà-re... Semn distinctiv: Maica îi întîmpină pe cetași cu daruri, potrivit momentului și datinei, amănunt care nu apare în niciuna dintre variantele propriu-zis mioritice. Apoi: Cam pe drumul mare, Domnului nostru, Cam pe lîngă cale, Ciată de voinici Cu cai pogonici. 'Nainte le iasă Cea Sfîntă Mărie C-un colac de grîu, C-o ploscă de vin. Din colac tăià-re, Din ploscă-nchinà-re, Din gură-ntrebà-re... De observat și aici: colindătorii au luat locul unei cete de călăreți, probabil oșteni aflați în campanie
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Mama își caută înlăcrimată Fiul și în seria de variante mariologice de mai sus, și în textele păstorești. Acestea din urmă se învecinează cu bocetele. Colindele mariologice se mențin mai sobre. Maica Domnului nu apare înaintea cetașilor mîndri, “pe cai pogonici”, cu daruri de ceremonial sărbătoresc și în același timp cuprinsă de hohote de plîns, fără stăpînire de sine. Dar starea emotivă se resimte în gesturi și în cuvinte. În textele descoperite de Sabin Drăgoi, își păstrează arhaitatea articolul personal de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
de adolescenți postbelici, a continuat să fie editat (1946, 1947 ș.u.), s-a bucurat și de o tălmăcire maghiară etc. Fără dimensiunea unei autentice „rupturi”, B. e atras, în următoarele decenii, de noile colecții și antologii pentru copii („Licurici”, „Pogonici”, Almanahul „Roza vânturilor”) și de literatura cu substrat educativ. Scrie laborios și publică, la Editura Tineretului, apoi, constant, la editurile Ion Creangă și Sport-Turism, culegeri de povești, legende, basme, intitulate sugestiv: Orologiul împăratului (1957), Vârful cu dor (1973), Grădina înțelepților
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285555_a_286884]
-
Tribuna poporului”. Din 1947, se află în redacția noii serii a „Contemporanului”, unde semnează cu pseudonimul Mioara Cremene reportaje despre Delta Dunării. În 1950, după un diferend cu Horia Liman, este transferată ca redactor-șef adjunct la revista pentru copii „Pogonici”. Debutează editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina și cei trei ursuleți. Din 1954 este secretara Secției de literatură pentru copii și tineret a Uniunii Scriitorilor. Mai bine de un deceniu, C. se dedică literaturii pentru copii, realizând peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
1971; Dragoste supremă, cu ilustrații de Mihai Mănescu, București, 1972; Hai, încetul cu încetul, să-nvățăm tot alfabetul!, cu ilustrații de Zaharia Buzea, Iași, 1972; Hora orelor, cu ilustrații de Stela Crețu, București, 1972; Moș Arici, București, 1972; Aritmetica lui Pogonici, cu desene de Stela Crețu, București, 1974; Basme pentru toată săptămâna, cu ilustrații de Nicu Russu, București, 1974; Zeciada, Iași, 1974; În lume nu-s mai multe Românii, București, 1976; În vatra comună, București, 1984. Antologii: Cântare României, pref. Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
viața, Chișinău, 1981; De-a mijatca. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983 (în colaborare); Comoara fiecăruia, Chișinău, 1984; Să trăiți, să-nfloriți! Din poezia obiceiurilor calendaristice, Chișinău, 1984; Huța, huța cu căruța, Chișinău, 1985; Arici pogonici. Din folclorul copiilor, Chișinău, 1990; Să trăiți, să înfloriți! Colinde, hăuituri, teatru folcloric, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: I. Vatamanu, A vedea cu inima, Chișinău, 1984, 152-156; G. Botezatu, A. Hâncu, Nicolae Băieșu, la 60 de ani, RLSL, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285547_a_286876]
-
Urmează liceul la București, susținând examenul de bacalaureat în 1946. Se înscrie la Facultatea de Psihologie și Pedagogie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1951. Redactor, încă din perioada studenției (1948-1951), la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul”, „Pogonici”, între 1963 și 1967 este angajat la „Gazeta literară” și „Luceafărul”. Ulterior devine liber profesionist. Mai colaborează la „România literară” și „Tribuna”. Debutează în 1946 în paginile ziarului „Victoria”, condus de N. D. Cocea, cu Scenariu pentru un film care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]