1,569 matches
-
seducătoare era ,sentimentul dezastrului" îi oferise ideea, ci constatarea rece că, în acea epocă, România trecea printr-o nenorocire fără precedent. În anul 1944, 38% din teritoriul țării se afla la vecini, iar perspectiva invaziei rusești împrumuta viitorului tenta unui pogrom previzibil. În sufletul tuturor se așezase deznădejdea. Ca tonus psihic, românii se aflau într-un punct dincolo de care ceva mai jos nu se putea închipui. Ei bine, în acest context dramatic, Noica începe să scrie despre dezastru ca despre condiția
Nuanțele deznădejdii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11259_a_12584]
-
rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 evrei locali au fost lichidați (în special la Odessa și în districtele Golta și Berezovka). Cel putin 15.000 evrei din Regat au fost uciși în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportați de unguri la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria care stăpânea atunci nordul Transilvaniei.“ Iar toate acestea s-au petrecut când conducător al
Iasi x 2 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82992_a_84317]
-
din care te-ai informat. Eu știu de 7-10000. Dar ca sa il contrazicem pe Lenin, un mort o crimă, un milion o statistică aș spune că numărul total nu este esențial aici. Esențiale sunt condițiile în care a avut loc pogromul de la Iași. Prezenta armatei germane în Iași, în drum spre frontul sovietic a fost hotărâtoare. Nu este vorba aici de a găsi scuze, circumstanțe atenuante sau pretexte pentru autoritățile române care au participat la operațiune. Este vorba însă de o
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
rezultat al expulzărilor în Transnistria. În regiunea Transnistriei, între 115.000 și 180.000 evrei locali au fost lichidați (în special la Odesa și în districtele Golta și Berezovka). Cel putin 15.000 evrei din Regat au fost uciși în pogromul de la Iași și ca urmare a altor măsuri anti-evreiesti. Aproximativ 132.000 evrei au fost deportați la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944 din Ungaria, care stăpânea și Nordul Transilvaniei”. Că și pe dl. Bucurenci, si pe mine, român neaoș, mă
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
premisele pt că ea să devină posibilă! Salut reapariția “exemplarului intelectual de stingă”, d-l N. Răducanu și-l rog că data viitoare, să facă uz de minuțiozitatea ultrascrupuloasa de care a dat dovadă, punindu-ne la dispoziție datele oficiale ale pogromului antievreiesc, pt a ne oferi niște statistici ale crimelor comunismului. De asemenea mă întreb dacă-l cuprinde rușinea gindindu-se și la crimele comise de conaționalii săi în numele marxismului și îi atrag atenția că e destul de greu să cunoști holocaustul din
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
de undă cu dl Buzatu, care e membru PRM. Dar, într-un show t.v., asta dă bine. N-am înțeles subtilitățile literare ale dlui Dorian (dramaturg, cîndva): că n-ar fi fost holocaust în România, ci doar genocid ori pogrom. Contează oare cu ce mijloace au fost uciși cei cîteva zeci de mii de evrei în timpul războiului, din ordinul Mareșalului? Contează că n-au fost gazați, ci lăsați să moară de frig și de foame în Transnistria? Dl Buzatu (istoric
Mareșalul și evreii by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15334_a_16659]
-
tăcut. Nu era o idee rea ca dl Miroiu să fi procedat ca un filosof adevărat. S-ar fi compromis mai puțin cu acuzația, bunăoară, de "aberantă" adusă criticii pe care H.R.P. o face votului universal capabil a produce și pogromuri. Există limite ale votului, date de existența drepturilor individuale", ne învață dl Miroiu. Să zicem și noi ca eroul caragialian: dar la 1933 în Germania? dar la... Dl Miroiu a uitat că și Hitler, și Horia Sima au ajuns la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15528_a_16853]
-
scîrbă să le-ngroape. Din toată populația evreiască din Jedwabne, au supraviețuit războiului 12 oameni, șapte dintre ei fiind adăpostiți de niște fermieri catolici care au trebuit să părăsească regiunea după război de frica represaliilor partizanilor antisemiți. Pornind de la acest pogrom, al unor țărani asupra propriilor lor vecini, cu care trăiau de generații în pace, politologul Jan Gross, profesor la New York University, pune în discuție însuși constructul identitar al Poloniei postbelice, al cărui nucleu de rezistență îl constituie rolul de eternă
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
fi pictat - și toată lumea le-ar fi purtat, mai ales adolescenții. Ăștia care poartă, de obicei, clipsuri, tatuaje și lănțișoare. Simboluri hippie. Cum ne cheamă, acum, pe toți, Nicolae Berghenbier, ne-ar fi chemat Nicolae Eminescu. Și am fi organizat pogromul împotriva lui, dacă nu cumva nu l-am organizat încă. împotriva unui singur om. Simbolic. Democratic. Prin reprezentanți. N-ar fi fost mai simplu? Mai curat? Și, oricum, am termina mai rapid, nu? Decît să te încurci cu cîteva sute
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
scenă trăită de el la București. Se coborâse de pe terasa Casei Vernescu, unde Dinescu le tot aducea de mâncare scriitorilor ca pentru a-i împiedica să privească la minerii de pe Calea Victoriei, și în stradă - era 14 iunie, prima zi a pogromului minier - asistase la uciderea unui adolescent, bătut până ce i s-a scurs creierul și a murit.” În seara aceleiași zile: „V. îi arată lui Paler cum sună un disc compact. Și pentru câteva minute, Mozart ne spală de istorie. Contrastul
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
în străinătate. Dată fiind complexitatea sa, existau șanse să nu fie receptat de toată lumea dincolo de valoarea sa aparentă.îmi aduc aminte că dintre romanele lui Duda pe care le-am comentat, despre acela intitulat A trăi în păcat, care evoca pogromul de la Iași, scriam că prin tensiunea sa dramatică și prin forța sa de iradiere, realizase în reprezentarea plastică a acelor zile apocaliptice ceea ce nici un studiu, oricît de serios, bazat pe cifre și date statistice nu ar fi izbutit. De data
Părinții și copii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12798_a_14123]
-
mai multe romane, diferite ca factură și structură. Toate, excelent scrise. Șase femei este al cincilea și are destul de puține în comun cu aparițiile precedente: A trăi în păcat (un roman de dragoste adulterină, comutat dramatic la final, prin episoadele pogromului de la Iași) și Viață cu efect întârziat (roman confesiv, cu un accent polemic - o spunea chiar autorul - față de "excesul de personaje" din cartea anterioară). Ceea ce se păstrează, ca o adevărată axă a prozei lui Virgil Duda, este erotismul pronunțat și
Socialismul sexual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11790_a_13115]
-
însă limba română ca limbă străină la examenul de bacalaureat), s-a înscris la cursul de compoziție al lui Ferenc Farkas, la Conservatorul de Muzică clujean. În timpul studenției a avut o traumatizantă experiență familială, doar el și mama sa supraviețuind pogromului declanșat, în 1943, de autoritățile horthiste ungare instalate în Transilvania după Dictat. În 1945 a susținut examenul de admitere la Academia de Muzică „Franz Liszt” din Budapesta (va studia compoziția cu Sándor Veress, Pál Járdányi și Ferenc Farkas), unde l-
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
peste un poet despre care mi se pare că "iese" dintre ceilalți. Horia Gane face parte dintr-o generație mai matură, mai discretă, și să zicem, mai valoroasă. Horia Gane are o biografie neobișnuită, cu o copilărie urmărită de spectrul pogromului, se refugiază în nordul Moldovei și apoi la Bacău, lucrează ca muncitor în cadrul procesului de reeducare operat de comuniști, iar acum e pensionar la București, aproape împăcat cu lumea, și aproape senin. Cel puțin așa apare din rândurile sale confesive
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor prolifici. Pentru a completa această lucrare cu profil informațional și statistic, vreau să rememorez viața patriarhala a Craiovei. Dacă în Moldova, Bucovina și Basarabia au existat pogromuri și represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor prolifici. Pentru a completa această lucrare cu profil informațional și statistic, vreau să rememorez viața patriarhala a Craiovei. Dacă în Moldova, Bucovina și Basarabia au existat pogromuri și represalii, unde au murit mulți evrei nevinovați, în inima Olteniei nu au existat aceste tragedii. La recensământul din anul 1937, în orașul Craiova trăiau într-o deplină înțelegere, 53.361 români, 13.129 evrei și 1.324 alte etnii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
autorizație să circule pe Dunăre înapoi la Silistra și ne-a luat și pe noi. “EU NU șTIAM NIMIC CE SE ÎNTÂMPLA ÎN ROMÂNIA ÎN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL... ERA SECRET” A existat perioada de tristă amintire, a pogromurilor și deportărilor din perioada celui de-al doilea război mondial, când Hitler hotărâse rezolvarea problemei evreiești prin “soluția finală” iar regimul antonescian trecuse la deportări ale evreilor și țiganilor în Transnistria dar și în Ucraina. Alții au fost deportați la
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
care au ucis 40 000 de români, n-are ce căuta pe teritoriul României“; moțiunea a fost respinsă, la 13 aprilie, de plenul Senatului l Tarifele la gaze naturale pentru populație se majorează cu 5% l Parlamentul Serbiei-Muntenegru a condamnat „pogromul contra sârbilor și altor nealbanezi“ în provincia Kosovo și a cerut autorităților internaționale să îi pedepsească pe cei care au organizat aceste violențe între 17 și 19 martie a.c. 2 l Președintele Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au participat
Agenda2005-01-05-aprilie () [Corola-journal/Journalistic/283218_a_284547]
-
încă și mai clar se pronunța dl Reichmann în L'Arche (revistă a Fondului Social Evreiesc Unificat) din iulie 1984, la rubrica Document, unde scria (citatul, de asemenea, la Ileana Vrancea) că "exceptînd pe cei 4000 de evrei uciși în pogromurile declanșate în capitală și la Iași de Garda de Fier și Gestapo [...], aceia care trăiau în teritoriile rămase românești au fost salvați, cu toate că au suferit vexațiuni și discriminări. Ei își datorează supraviețuirea generalului Antonescu". Generalul, responsabil de deportări în 2000
Precizări necesare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17205_a_18530]
-
Juden-Frage (din 19,20,21 și 23 iunie 1879). Autorul adopta aici o poziție care se străduiește să ne nedreptățească nici una dintre cele două părți. Dacă ne aducem aminte de modul în care, în 1848, Richthofen i-a protejat de pogrom pe cei vizați, atunci nu poate să ne mai surprindă faptul că și de data aceasta el a intervenit pentru evrei și pentru legitimitatea deciziei luate în favoarea lor. Atunci cînd Bluntschli susține că aici ar mai fi ade exercitat o
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
să fie neapărat diferite, ori coincidențe întîmplător, ci se pot suprapune cu un rost anume. Lévinas, născut Levin într-o familie evreiască tradițională din Lituania (preiau datele furnizate de Ticu Goldstein), în 1905, a cunoscut o Rusie țarista bîntuita de pogromuri, dar luminată totodată de învățăturile unor rabini înțelepți, o Germanie descoperită mai întîi livresc, prin Goethe și părăsita destul de repede din motive evidente, apoi o Franța "cosmopolita și liberală" în care îl așteptau filozofia lui Bergson, dar și amiciția lui
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
Călinescu, la noi, o face, prezentînd "senin, științific din avion - cum spune el însuși", pe "bătrînul nerod și venal Brătescu-Voinești", pe "ardeleanul care și-a vîndut pielea celor care i-au amputat Ardealul natal, Liviu Rebreanu", pe "celălalt instigator la pogromuri în numele crucii, Nichifor Crainic", pe "părtașul direct la fără-de-legi Radu Gyr" și, în fine, pe "mentorul Gărzii de Fier, dialecticianul fericirii verzui, Nae Ionescu". Problema nu e dacă puteau fi scoși din Istorie toți aceștia ori doar unii dintre ei
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
înverșunare opresiunea comunistă. Sau cei care, după ce au ieșit din lagărele morții naziste, au simțit nevoia să militeze împotriva tuturor lagărelor concentraționare. Cei pentru care, cum frumos scria Virgil Duda într-un apendice la romanul său A trăi în păcat, pogromul de la Iași va înceta să reprezinte exclusiv "o problemă a evreilor", genocidul din Turcia de la începutul secolului, "o tragedie a armenilor", iar acela de la Canal "o treabă a românilor".
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
la față a României). O altă prejudecată negativă a acestui portret moral este prezentarea evreului ca fiind, exclusiv, fricos și laș. Călinescu, în Istoria literaturii, a explicat aceste trăsături drept consecințe ale bimilenarei lor drame, cînd au cunoscut, din plin, pogromuri și alte atacuri înjositoare. Dar, deși considerați fricoși, evreii au participat în războaiele României moderne (1878, 1913, 1916-1918), nemaivorbind de glorioasa și temuta armată evreiască din Israel. Numeroase surse vorbesc de evreul bun versus jidan rău. Acestea, stăruie autorul, nu
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
deicid la infanticid ritual", urmărindu-se, atent și bogat bibliografic, aceste prejudecăți născătoare, bimilenar, de numeroase atacuri antisemite. Și, ca și în capitolul precedent, aceste prejudecăți sînt urmărite, în modul de manifestare, în toată Europa, inclusiv, firește, în România, relevîndu-se pogromurile, destule, ivite ca urmare a prejudecății omorului ritual. Cartea, erudită, a d-lui Andrei Oișteanu e o pledoarie, inteligentă, împotriva tuturor prejudecăților legate de evreul imaginar. O recomand cu căldură. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]