KorAP: Find »[drukola/base=pohoț & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

85 matches

Corola-blog/BlogPost/99483_a_100775

de studio, albumul Feeding the Beast. Concertul va avea loc pe 11 mai în Jukebox Venue din București, cu începere de la ora 19:00. Monarchy va avea pe scenă și câțiva invitați speciali: trupa Blind Spirits, „Balaurul” de la Trooper, Aura Pohoață și Mihai Dănciulescu de la Steelborn. Concertul de lansare din mai va fi urmat de un turneu național prin cele mai importante orașe din România. Fanii trupei au putut deja asculta câteva piese de pe noul material pe site-ul oficial Monarchy

Monarchy lansează primul album [Corola-blog/BlogPost/99483_a_100775]
la câteva festivaluri, trupa își lansează primul album Trapped into Reality, în aprilie 2012. „Balaurul” sau Aurelian Dincă nu mai are practic nevoie de nici o prezentare, fiind chitaristul uneia dintre trupele de succes din zona românească de metal, Trooper. Aura Pohoață și Mihai Dănciulescu întregesc lista de invitați ai concertului de lansare. Cei doi fac parte din Steelborn, trupă care a deschis anul trecut concertul lui Bon Jovi de la București. Pe Aura mulți o știu și pentru participarea de la concursul Vocea

Monarchy lansează primul album [Corola-blog/BlogPost/99483_a_100775]
Corola-blog/BlogPost/99479_a_100771

Chiar în anul în care a fost fondată - 2009, formația a sustinut primele concerte alături de nume mari ale scenei rock din România. Au cântat alături de: Leș Elephants Bizarres, Kumm, Suie Paparude, Monarchy, Țapinarii, OCS, Voltaj. Componentă Steelborn este următoarea: Aură Pohoața - voce, Mihai Danciulescuchitara, Robert Munean - bass, Alexandru Botezatu - chitară, Cătălin Gurau - tobe. SYN ZE ȘASE TRI: Syn Ze Șase Tri este o trupă din Timișoara înființată în anul 2007, ce abordează stilul symphonic black metal. Se pare că numele a

Noi trupe confirmate la OST FEST 2012 [Corola-blog/BlogPost/99479_a_100771]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809

se lăsa prins și pace. Era deștept Popovici, dar nici Tincu nu era prost. Banditul era ajutat de alți bandiți de prin sate și aici Tincu a dat dovadă de geniu militar. S-a informat și a aflat de Maria Pohoață, tîrfa banditului. Dar de ce-i ziceți tîrfă, tovarășe locotenent? întrebam noi, cei proști. Dar cum să-i spun unei curve care trăia cu banditul? Eram la o convocare în vacanța dintre anul trei și patru de facultate și Tincu ne

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
Corola-journal/Journalistic/68526_a_69851

Pentru Aură Pohoața din Fălticeni s-au întors Loredana și Marius Moga. După ce a văzut-o, Brenciu a declarat dezamăgit că trebuia să apese butonul. Ea a ales, până la urmă, să intre în echipa lui Marius Moga.

O concurentă de la Vocea României vrea să se mărite cu Horia Brenciu - VIDEO (2011) [Corola-journal/Journalistic/68526_a_69851]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798

deschise dădeau spre nord, în curtea din spatele imobilului. Copacii înalți umbreau clădirea, asigurând o răcoare plăcută. Doi polițiști în uniformă erau așezați la birouri, răsfoind plictisiți dosarele din fața lor. Ușa se deschise brusc și în încăpere intră repede agentul Vasilică Pohoață. Se îndreptă repede spre biroul său și se rostogoli pe scaun. Deschise sertarul și scoase un vraf de hârtii pe care le trânti cu zgomot pe masă. Ce-i cu voi? întrebă acesta, văzând că ceilalți colegi îl privesc mirați

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
peste capota mașinii. Pop, Mureșan și Cristian se înghesuiseră pe banchete în timp ce Vasilică era la volan. Tânărul conducea foarte repede, atacând virajele pe două roți. Apa rămasă de la ploaia din noaptea trecută se adunase în băltoace pe marginea drumului. Vasilică Pohoață nu făcea nici un efort să le ocolească iar noroiul împroșca în toate părțile când mașina trecea cu viteză prin ele. Mergând cu viteză, denivelările drumului îi zdruncinau cu putere, suspensia autoturismului nereușind să amortizeze hurducăturile. Las-o mai încet, măi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
care se mai întâmpla ceva și trebuia cineva să preia situația. Și oprește sirena aceea, că mă smintești! spuse Pop. No, la ce-ți trebuie aici sirenă și girofaruri, nu pricep. Cine ți-ar putea încurca drumul în pustietatea asta? Pohoață dădu din nou din cap și opri ascultător sirena. O liniște plăcută se așternu imediat în pădure, netulburată decât de zgomotul roților hârșâind pe macadam. Ieșiră dintr-un viraj ușor și în față, la câteva zeci de metri văzură camionul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
hârșâind pe macadam. Ieșiră dintr-un viraj ușor și în față, la câteva zeci de metri văzură camionul. Lângă acesta, un grup de oameni își făcea de lucru în jurul său. Roțile mașinii de poliție scrâșniră pe drumul de munte când Pohoață opri la câțiva metri în fața camionului. Cei patru coborâră și se apropiară de bărbații care se aflau acolo. Pop dădu mâna cu unul dintre ei și îi salută scurt pe ceilalți. Iar s-a întâmplat! spuse îngrijorat cel mai în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
făcea semn cu mâna. Aici, domnule inspector! îl chemă acesta. Veniți puțin să vă arăt ceva! Mirat și totodată curios, Toma dădu ocol camionului și se apropie de acesta, nedumerit de ce tânărul vorbea cu glas coborât. Priviți! îl îndemnă Vasilică Pohoață. Se aflau în dreptul punții duble a capului tractor. Sub mașină, drumul era uscat, ploaia nu-l udase. Ceea ce însemna că masivul camion se oprise acolo înainte de începerea acesteia. În spatele anvelopelor mari, se vedeau două fâșii late unde suprafața drumului părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
Nu-l incomodă nimic la condus! spuse repede olteanul. Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, l-ar fi luat peridocul înainte ori uitați-vă că acesta nu derapă de loc. E bine mersi la locul lui, aliniat cu remorcherul. Pohoață avea dreptate, nu se vedea nici o urmă de derapaj. Ansamblul cap tractor și semiremorcă erau aliniate perfect. Și atunci? întrebă Toma. Cred că altfel se petrecură lucrurile! Viteza cu care mergea era mică, de asta nu-i derapă peridocul. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
te-ai gândit! Îmi pare rău! Pe onoarea mea că n-o făcui cu intenție. Încetează, agent! spuse tăios Cristi, simțind că se ener vează. Deși încă nu putea să distingă mare lucru în fața ochilor, după inflexiunile din vocea lui Pohoață i se părea că acesta abia se abține să nu izbucnească în râs, distrându-se pe seama lui, iar asta îl călca pe nervi. Nu cred că a frânat de loc! spuse repede agentul. Și atunci cum explici urmele astea? întrebă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
recomandă. În momentul acela roțile învârt motorul mai bine și mai rapid decât ar face-o demarorul mașinii. Abia dacă se încăpățânează și nu pornește din nou ori mașina se oprește pe loc, dați la automat. Cristi ridică din umeri. Pohoață avea dreptate. Desigur că așa ar fi acționat și el, dar nu-și pusese niciodată problema să facă o teorie din asta. Trebuia să recunoască că ideea olteanului nu era proastă, ceea ce spunea el avea sens. Eu așa cred că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
și tu, camionul nu era defect. Mda! Câteva minute, în mașină domni tăcerea. Cristian coborâse geamul portierei și privea concentrat marginea drumului. La fel ca și mai devreme, lângă camion, nu căuta nimic anume, dar era atent la orice detaliu. Pohoață conducea încet, așa cum îi ordonase inspectorul. Dădea din cap, șoptind încet în barbă. Cu cine te cerți, agent? întrebă Toma fără să-și ia ochii de pe geam. Ordonați? Dacă ai ceva de spus, vorbește cu voce tare! îl îndemnă Cristi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
voce tare! îl îndemnă Cristi tot fără să-l privească. Nu mai mormăi ca un urs la știubeiul cu miere. Mă scuzați, domnule inspector! tresări Vasilică. Mă gândeam cu voce tare. Nu-mi dădui seama că mă auziți. Văzând că Pohoață tace, Cristian îl îndemnă din nou: Hai, dă-i drumul! Spune, ce te frământă? Domnule inspector, eu rămân la părerea mea că șoferul a plecat spre oraș, nu înapoi spre munte. Orice om cu scaun la cap așa ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
povești. În realitate, lucrurile nu se petrec așa. Un dispozitiv mecanic nu are o voință a lui proprie. Funcționează dacă este complet și corect asamblat ori, nu funcțio nează dacă are o defecțiune. Restul nu-i decât folclor. Înțelegi? Vasilică Pohoață conducea tăcut. Inspectorul vorbise apăsat fără să mai lase loc pentru nici o altă intervenție. În regulă, reluă Cristi discuția, hai să spun și eu ca tine! A plecat spre oraș. Știm că n-a ajuns acolo. Nu l-am găsit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
lasă! izbucni în râs Cristi. Și atunci ce l-a speriat? Un bursuc ori poate o veveriță? 7 Cămașa i se lipise de spinare imediat ce ieșise din sediul secției de poliție. După răcoarea din pădurile prin care fusese cu agentul Pohoață, căldura de afară îl izbise în moalele capului. Pe cerul fără pic de nor, soarele de vară strălucea puternic la asfințit. Fierbințeala izbucnea în valuri din pavaj și din pereții clădirilor. Vizita la parchetul de sus, din munte, nu le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
mai bine, spuneți-mi ce v-ați propus să faceți în zilele care urmează? Chiar nu am nici un plan, ridică Cristi din umeri, gândindu-se că din nou nu spunea adevărul, mă gândeam să trag o raită prin pădure. Agentul Pohoață, unul dintre colegii domnului Pop, s-a oferit să mă însoțească. A, dădu ea din cap, -Vasilică. Da, el. Nu știu cât de bun poate fi el ca ghid, nu e de pe aici. Am observat. E oltean sadea, se cunoaște de la o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
arătați și mie. 9 Steiul uriaș arunca o umbră răcoroasă peste micul luminiș din inima pădurii. Nu se auzea decât bâzâitul gângăniilor zburătoare și, din când în când, câte un ciripit de pasăre. Așezați pe bușteanul prăbușit, Cristi și Vasilică Pohoață fumau în tăcere. Permiteți să spun ceva? întrebă la un moment dat Vasilică. Dacă ai de spus ceva, dă-i drumul! spuse Cristi plictisit. Nu te mai formaliza atâta, agent! Nu se cade, domnule inspector, răspunse Pohoață. Am înțeles, să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
Cristi și Vasilică Pohoață fumau în tăcere. Permiteți să spun ceva? întrebă la un moment dat Vasilică. Dacă ai de spus ceva, dă-i drumul! spuse Cristi plictisit. Nu te mai formaliza atâta, agent! Nu se cade, domnule inspector, răspunse Pohoață. Am înțeles, să trăiți! adăugă el repede văzând privirea pe care i-o aruncase Toma. Dar vorbește odată, omule! îl îndemnă Cristi văzând că Pohoață încă se codește. De ce venirăm noi aici, domnule inspector? Ce întrebare mai e asta, Vasilică

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
spuse Cristi plictisit. Nu te mai formaliza atâta, agent! Nu se cade, domnule inspector, răspunse Pohoață. Am înțeles, să trăiți! adăugă el repede văzând privirea pe care i-o aruncase Toma. Dar vorbește odată, omule! îl îndemnă Cristi văzând că Pohoață încă se codește. De ce venirăm noi aici, domnule inspector? Ce întrebare mai e asta, Vasilică? Nu tu ziceai ieri că nu-l căutăm pe șoferul acela unde trebuie? Astăzi, am venit unde spuneai tu că ar trebui să facem cercetări

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
nu-l căutăm pe șoferul acela unde trebuie? Astăzi, am venit unde spuneai tu că ar trebui să facem cercetări. Nu asta voiam să zic. Eu întreb ce căutăm. Habar n-am, ridică inspectorul din umeri, orice. Adică? întrebă insistent Pohoață. Vă rog să mă scuzați domnule dar, concret, ce ne așteptăm să găsim? Ți-am spus că nu am nici o idee. Să vă spun ce cred eu, dar... nu vă supărați! Iar începi? Cât suntem singuri, nu te mai formaliza

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
înapoi banii dați de fecioru-su. Pe ăsta, autorul, îl luase taică-su la bătaie după ce plătise. Vedeți că avusei dreptate? Bine, măi Vasilică, m-am lămurit, spuse Cristi reușind cu greu să-și păstreze o mină cât mai serioasă. Agentul Pohoață pricepea că ceva nu e în ordine dar nu mai lungi vorba. El era convins că ideea lui este bună dar inspectorul ăsta nu voia să fie de acord. Poate tocmai de asta, se lumină el la față. Știe că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
că vorbise fără să se gândească. Comisarul îl prezentase ca fiind trimis să dea o mână de ajutor la rezolvarea cazurilor din Baia de Sus, iar el acum afirmase că e în concediu. Se prefăcu în continuare nervos, sperând că Pohoață nu a observat contradicția. Gata, spuse Cristi hotărât, am terminat. Orice discuție pe tema aceasta se oprește aici și acum. Mi-ajunge, nu mai vreau să aud nimic. Surprins de reacția vehementă a inspectorului, Vasilică rămase tăcut. Strivi cu călcâiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
mine, nu spuneți una ca asta! se grăbi Pohoață să îl liniștească. La dumneavoastră nu se pune. Nu sunteți în uniformă. Ai dreptate, măi Vasilică. Un polițist fără uniformă, nu-i polițist. Orice aș spune tot nu-i bine, declară Pohoață, mâhnit. Îmi răstălmăciți vorbele. Eu spusei că nefiind în uniformă, nu aveați unde să țineți carnețelul și instrumentul, făcu el semn în aer, ca și cum ar fi scris ceva. Nu, instrumentul îl am la mine, spuse Cristi râzând. Vedeți, ce spusei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]