38 matches
-
care ne încadrau. O regretabilă confuzie. Basarabeni nevinovați au murit de mâna fraților lor români. Noi am scăpat... Emilia Țuțuianu: Ce amintiri păstrezi în memorie la momentul plecării din Basarabia natală? Boris David: Teamă, într-o atmosferă de haos. Sintagma ,,Pohod na Sibir” era pe buzele tuturor. Administrația românească nu a luat nici un fel de măsuri pentru evacuarea populației. Au plecat ,,organizat” doar vârfurile. Panica a cuprins satele printre țăranii înstăriți. În oraș, intelectualii, în special profesorii și preoții, ca și
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
Ducă, un dor ce străbătea deseori din versurile mele, am început să sufăr din ce în ce mai mult de un mistuitor dor de casă, de adevărata mea casă, de Ismail, de Dunăre, de Basarabia mea sfârtecată. Așa mi-am adus aminte de acel ,,Pohod na Sibir” al copilăriei mele, de ce a urmat, de suferințele îndurate de ai mei, de marele rapt. Cu gândul la vorbele lui tata, spuse la supărare când întâmpina încăpățânarea calului care nu se lăsa condus de hățuri, dar nici măcar de
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
ca cea mai sublimă parte a parcursului meu prin viață. Și toate acestea s-au prăbușit ca la cutremur, cutremurul unui rapt politic, al alungării de pe pământurile natale, cu un bunic, nea Ștefan - Nemțeanul, fără mormânt, zăcând undeva pe drumul pohodului, pe pământ străin, fără cruce, cu un glonț în ceafă. Emilia Țuțuianu: Ai publicat și poezie. ,,Du hast mir wie mit himmlischem Gefieder / Am heissen Tag die Stirne sanft gekühlt” Mă ai pe mine ca cu penaj ceresc/ În zilele
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
Mare care mi-a asigurat o copilărie fericită, ceea ce nu-i puțin. M-am născut într-o Românie Mare, am apucat vremea Regatului României, am fost Străjerul Regelui, am visat să ajung Cercetaș, am scăpat printr-o minune divină din Pohodul na Sibir. N-am pierdut speranța în reinstalarea Monarhiei în frunte cu Mihai I, am fost prezent la protestul adolescenților din curtea Liceului Gojdu din Oradea, am înțeles cursul absurd al lucrurilor și m-am pus pe treabă, am iubit
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424698077.html [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
slaveanki” (“Rămîi cu bine, femeie slavă”)?! Chiar nu se cunosc cuvintele acestui marș ruso-sovietic, doar majoritatea nuntașilor de azi au făcut serviciul militar în armata sovietică? Pentru cei care nu cunosc cuvintele acestui mars, reproduc câteva, aici: “I esli v pohod / strana pozoviot / za krai naș rodnoi, / mî vse poidiom / v sveașcennîi boi”. (Adică, în traducere liberă română: „Și dacă țara [Rusia] ne va chema [la război] pentru patria natală, vom merge toți ca unul la lupta sfântă...”). Frumos, nu? Mergem
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1473510866.html [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
măruntă, picura... Știi? Și noi, aliniați În coloană de câte cinci, mergeam pe dealu’ ăla unde ne așteptau dubele. Și de două părți reflectoarele, și lângă fiecare reflector câte un milițian cu automatu’... Domne, dacă v-amintiți de poezia aceea, Pohod na Sibir, ei, cam așa a fost acest moment... Noi mergeam parcă pe Golgota, doar că acolo n-o fost iarnă... Și mergând, nu știu care dintre cei care urcam a spus ceva. Și unu’ dintre caralii strigă: „Lasă vorba acolo, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mereu... Am scris o dedicație pentru cei care au trecut prin Balta Brăilei... Se cheamă: „Celor care-au trecut sau au rămas prin Balta Brăilei”. „Mai văd fantomele din Baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Tânjind spre lumea cea Înaltă, precum pohodul la Sibir;/ Mă regăsesc pe diguri sumbre cu tinerețile-ngropate,/ Alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate./ De-a lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă/ Și văd Îndrăgostiți la ceasuri sau cârciumile ce-s ticsite/ Și escapade, și popasuri, iubirile mereu trăznite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucu condeiului; iară cei mai curajoși ar mări pohodul na Sibir, fără judecată. prin ordin administrativ..... 173 {EminescuOpIX 174} DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI ["ȘTIRILE DESPRE RETRAGEREA... "] Știrile despre retragerea armatelor sârbești și anume a corpurilor Lieșanin și Horvatovici se confirmă, contrazicere între depeșile amânduror părților există numai într-atîta întru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucul condeiului, iară cei mai curajoși ar adăuga pohodul na Sibir fără judecată, prin ordin administrativ............ {EminescuOpIX 468} {EminescuOpIX 469} UN DOMN CARE PARE A NU ȘTI CĂ EXISTĂ POLIȚIE 2264 Daca luăm cuvântul într-o întrebare care nu ne privește e numai pentru a rămânea 179r rolului nostru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru idei și acțiune, care nu sunt mărginite, încadrate de orizonturile înguste ale unei țări mici“67. Să fi uitat Alexis Nour că această întindere teritorială a constituit un factor de puternică presiune concretizat în numeroase deportări, sub mult temutul „pohod no Sibir“? Dacă, în ce privește organizarea administrativă, Regatul era în urma Rusiei și, implicit, a Basarabiei, autorul ținea să facă, „odată pentru totdeauna o distincție serioasă“, precizându-și ferm poziția: „Ceea ce există mai bun în România față de starea lucrurilor din Basarabia e
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
direcție literară sau politică, redactorul oscilând între romantismul exaltat, chiar anarhic, și simpatia pentru narodnicismul rus și pentru mișcarea de eliberare națională din imperiul țarist. Diatribele îndreptate împotriva asupririi naționale alternează cu versuri de dragoste sau basme populare. Se republică Pohod na Sybir de V. Alecsandri și versuri de M. Zamphirescu. Se tipăresc, de asemenea, versurile și proza redactorului, semnate cu pseudonimul Erwin, versuri de D. Stăncescu și traducerile aceluiași din literatura foiletonistică occidentală. Din W. Hauff transpune un M. I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287047_a_288376]
-
Rusia...Dacă ne duc în Rusia, de acolo nu mai venim acasă. Pe acolo ne vor rămâne oasele. Deznădejdea plutea pe aripile morții. Freamătul bucuriei era diminuat de cel al fricii de deportare. Ne gândeam cu toții în tăcere la acel: — “Pohod na Sibir.” Drumul spre Periprava este cel cunoscut cu vagonul: Acolo, în ordinea apelului ne urcam în vagoane. Vagon după vagon se completează și se dă, toată marfa vie, în primirea pazei, securitatea. Urcați în vagoane, fiecare din noi ne
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
își publică aici romanul Misterele românilor, poemul Despa din Cerneți și alte poezii. Versuri mai semnează autori precum C. Cârlova, Carol Scrob, N. Armășescu. Grandea preferă să retipărească din scrierile unor poeți consacrați: C. Conachi (Ce este nurul), V. Alecsandri (Pohod na Sybir), D. Bolintineanu (Sorin), căruia i se dedică și un articol. Este reprodusă și Balada nebunilor a lui M. Zamphirescu. Literaturii populare, aflată constant în preocupările lui Grandea, i se acordă un spațiu considerabil. Apar, printre altele, baladele Mihu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
promovate sunt sprijinite uneori de publicarea unor texte ale scriitorilor consacrați (de pildă, articolul lui Mihai Eminescu, Idealul istoric al Rusiei, Rusia și Europa). De asemenea, este comemorat V. Alecsandri, la un sfert de veac de la moarte, prin publicarea poeziei Pohod na Sibir și prin reproducerea discursurilor funerare ținute de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
imperială rusă, Strein în țara lui, Primejdia rusă și biruința dreptății românești, Ideile națiunii trebuie să conducă etc.) și I. L. Caragiale (Exilul voluntar al lui I. L. Caragiale) până în actualitate, cu paginile lui Pamfil Șeicaru (Pricinile actualei pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir), alăturând texte literare propriu-zise și comentarii în marginea lor. Altă dată „antologia” este dedicată exclusiv poeziei ultimului exil. O mică antologie a poeziei românești în exil (1959), de exemplu, veritabil aport la popularizarea liricii românești contemporane, reunește versurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
picura... Știi? Și noi, aliniați în coloană de câte cinci, mergeam pe dealu’ ăla unde ne așteptau dubele. Și de două părți reflectoarele, și lângă fiecare reflector, câte un milițian cu automatu’... Dom’ne, dacă v-amintiți de poezia aceea Pohod na Sibir, ei, cam așa a fost acest moment... Noi mergeam parcă pe Golgota, doar că acolo n-o fost iarnă... Și mergând, nu știu care dintre cei care urcam a spus ceva. Și unu’ dintre caralii strigă: Lasă vorba acolo, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mereu... Am scris o dedicație pentru cei care au trecut prin Balta Brăilei... Se cheamă: „Celor care-au trecut sau au rămas prin Balta Brăilei”. Mai văd fantomele din Baltă, cortegiu sumbru și martir, / Tânjind spre lumea cea înaltă, precum pohodul la Sibir; / Mă regăsesc pe diguri sumbre cu tinerețile-ngropate, / alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate. / De-a lungu-și mână-nepăsare puhoiul apei ucigașe / Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe. Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe / Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe. Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir / Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir. / Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă / Îți vine să-i plângi de milă, de aici din fundul de cavernă / Și văd îndrăgostiți la ceasuri, sau cârciumile ce-s ticsite / și escapade și popasuri, iubirile mereu trăznite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
popular. Punerea în scenă e măreață, dicțiunea - grandilocventă. Un retorism solemn, dar monocord trădează lecturi hugoliene. Dar A. nu are, totuși, vocația sublimului. Exotisme de Orient colorează legende cum sunt Hodja Murad Pașa și Guarda Saraiului. Relevând însușiri de picturalitate, Pohod na Sybir conturează un tablou sumbu, apăsător. Omagiind bravura soldaților români în Războiul pentru Independență, ciclul Ostașii noștri (1878) evocă, pe un ton hâtru (care anunță maniera lui G. Coșbuc) ori de înțelepciune gravă, bătrânească, o bătălie purtată parcă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Iuri Colesnic, Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, De la Basarabia rusească la Basarabia românească, I, Cluj, 1926, passim; Iorga, Ist. lit. cont., I, 157; Călinescu, Ist. lit. (1941), 856, Ist. lit. (1982), 941; Gh. Cunescu, Pan Halippa și al său pohod na Sibir, L, 1992, 26-27; Vasile Badiu, Pantelimon Halippa scriitorul, LA, 1993, 2; Colesnic, Basarabia, I, 66-77; Iurie Colesnic, Dosarul nr. 6253, LA, 1993, 8-34; Iurie Colesnic, Pan Halippa (110 ani de la naștere), LA, 1993, 36; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
atmosferă, ce posibil film! ŤMihnea și Baba zdrobește în copitele calului propriile-i neîmpliniri, impunându-se prin cavalcada grandioasă cu care se încheie, și de la înălțimea căreia nu va mai coborîť. Comparat cu Charles d'Orléans, sau Dostoievski (în poemul Pohod na Sibir), Alecsandri e văzut bine instalat la gura sobei, sau parcurgând în sanie, bine încotoșmănit, peisaje hibernale neagresive"; Eminescu - un Hyperion suferind de jalea unei eternități care e cea a morții; Macedonski - pus pieziș în fața destinului - un clasic cu
Istoria poeziei ca jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/10437_a_11762]
-
nu au a ieși din anonimat, pastelul petrecându-se între poet și modificările sezoniere - este excesiv să-i reproșăm platitudinea de pastel a semănătorilor "harnici cu sacul subsuoară" sau "voioasa argățime" de pe ogoare. Un fel de pastel ar putea fi Pohod na Sibir - poem poate mai tardiv, cuprins în foarte discursivele Legende, de prin 1871-1872. E vorba de o compoziție fantasmatică, plecând probabil de la o litografie a vremii, despre surghiuniții în Siberia. Cunoaștem surghiunul "Decembriștilor" - mulți dintre ei de familie nobilă
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
flămând. Ispita discursului versificat e prezentă de la început, și se întețește din vreme în vreme; după zburdaticii bașchiri vin 16 versuri avocățești ("amorul sfânt de țară", "un dor de libertate" etc.). Pe neașteptate, un distih: "Câți au format grozavul șir,/ Pohodul na Sibir!" - se salvează din platitudine prin simplă enunțare. Apoi platul marș este reluat. Curios este gestul unui comandant, care încrustează numărul celor căzuți de la ultima etapă pe biciul său, cu gestul unui cioban mioritic: Un comandant, aprig călău, I-
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
acela era neapăratul punct terminus. Rămâi visător la gândul că Lenin și Stalin, surghiuniți și ei în Siberia, la începutul secolului XX, dispuneau de o cabană și de arme pentru a vâna, precum și de alte înlesniri... Ultimele trei strofe din Pohod na Sibir te răpesc pe aripile coșmarului lor și-ți dau impresia că ai citit un poem de seamă: Ei dorm adânc! ș-al nopței vânt Cu șuier viscolește; Ei dorm adânc; și pe pământ Mereu troianul crește. Și stelele
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]