104 matches
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - NĂZUINȚE DE ARGINT ȘI ÎNFĂPTUIRI DE AUR - UNIREA PRINCIPATELOR Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Și hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Românească.” (Mihai Viteazul) Protodacii au fost în comuniune harică cu Atotcreatorul-Tatăl ceresc prin tradiția milenară monoteistă: dreptate, vitejie, curaj, răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
saturat de urâciunea din preajmă, mărturisind „Cred în puterea gândului așa cum cred în mine însumi” sau „Urăsc inepția, cinismul, machiavelismul, minciuna, adulațiunea, îngenuncherea, umilința, fariseismul, trădarea, lașitatea, sclavia, nimicnicia, într-un cuvânt, Răul Universal care ne pândește pe la colțuri cu pohta lui insațiabilă de a ne sfâia antropofagic”. Răspunsul M. Cozma este sugerat concesiv în titlul cap. „Oricum suntem mediocri” unde face interpretări semantice ale cuvântului „mediocru”, iar în „Spiralele timpului”mărturisește că liantul solid între ei se regăsește „dincolo de cuvinte
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
frunțile încruntate din pricina atâtor frământări filosofice despre timp și viață, etc., plăcerea de a te bucura de viață, „dorul de viață” fiind acea realitate alternativă în care putem evada: „Este tot ce ne mai rămâne când ne rămâne puțin din pohta de a trăi, de a mai trăi o zi, cât să ne ajungă pentru a face o cruce și o rugăciune, înainte de integrarea în absolut, ori cine știe, Doamne iartă-mă, în ce ne mai integrăm?!”. Paginile savuroase de umor
MARIA APETROAIEI – CRONICĂ LA „SFIDEAZĂ TIMPUL!” DE MARIA COZMA ŞI VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maria_apetroaiei_cronica_valentina_becart_1378571254.html [Corola-blog/BlogPost/364366_a_365695]
-
înșfăcat. Dar nimeni nu știe când se va termina această tragicomică reformă a bătutei pe loc și a învârtirii în cerc până la amețeală, după cum nimeni nu știe cum vor arăta avortonii acestei treceri de la comunismul atroce la postcomunismul feroce prin pohta ce-o pohtește pentru pescuitul în apele tot mai tulburi ale statului. Economiștii apuseni dau din umeri, iar foștii actuali economiști marxiști dau din colț în colț în căutarea unor soluții acceptabile pentru această halimă postcomunistă ce ține morțiș să
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
român. În toate momentele cardinale ale istoriei lor românii și-au fost alături, demersul frățesc fiind lumina care i-a călăuzit în marile reușite și împliniri. Începând de la sinteza politică neîmplinită dar pilduitoare a lui Mihai Viteazul, care declama sibilinic „pohta ce-am pohtit, Ardealul, Moldova și Țara Românească”, continuând cu existența programelor și proiectelor comune de modernizare și „reformare a patriei”, cu unirea săvârșită parțial pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești, toate s-au
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
desparte, Aici, sub cerul tricolor și sfânt El ne-a legat cu Dor și Jurământ Și cât va curge Arieș sub soare Lipiți de stânci, de aer, de izvoare Nu plecăm din Munți când alții vor, E-atâta de deșartă pohta lor! Aici am fost de când ne știm-Acasă! De suferința noastră nu le pasă Celor puși vremelnic să conducă, Noi nu plecăm, ei grabnic să se ducă! Ne lase-n pacea firii toți netoții, De la Câmpeni vă dau de știre Moții
NU PLECĂM DIN MUNȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1413561283.html [Corola-blog/BlogPost/370258_a_371587]
-
admirabil, inteligent, student de 10, aparent calm, modest, cu mult bun simț, retras, de felul său, fără a fi un taciturn. M-am împrietenit cu el - jur! - dezinteresat; mergeam duminica împreună, pe ulițele patriarhale ale Iașilor, mergeam așa, hai-hui, „în pohta lelii”, „în dorul lelii” - cum zicea el; gustam primăvara, aerul ei cu fum din ogrăzile unde hămăia câteodată vreun dulău, ne îmbătam apoi cu parfumul de liliac, ce venea de după garduri din fier forjat, ascultam liniștea păcii și-a odihnei
ÎNTÂLNIRILE MELE CU... „DIAVOLII” de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1458483834.html [Corola-blog/BlogPost/367704_a_369033]
-
ghintuită în mână. Părea destul de pornit să-l termine pe nefericitul care se zvârcolea pe podea, când, deodată, atenția i se abătu asupra ei. - Haahhh, răcni dihania în limba aceea guturală, dar tu domniță cine ești și care ți-e pohta de umbli despuiată prin castelul nostru!? - Hiiii, răspunse la rândul ei Silvia, înțepenită de frică și nepricepând nimic din ce se întâmpla în jurul ei. Numai că, nedumerirea nu dură prea mult, fiindcă dihania, dând dovada unei inițiative fără ezitări, o
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
la țelurile supreme, vă sugerez domnule Iohanis, mai întîi, o reparație a nivelului de salarizare și de trai al românilor, implicit o reparație morală, apoi om mai vedea ce facem cu fusul orar. Nici acesta nu poate fi învîrtit potrivit pohtelor. O, da! Vin alegerile pentru Parlamentul European, celelalte alegeri sînt aproape, dar știu că românii s-au trezit din amorțire și au constatat, în sfîrșit, că, sînt partide bătrîne și partide în fașă cu un potențial de nocivitate extrem, ale
Bombardierul Tupolev 160, trecerea la ora Europei Centrale şi arma secretă a Chinei by http://uzp.org.ro/bombardierul-tupolev-160-trecerea-la-ora-europei-centrale-si-arma-secreta-chinei/ [Corola-blog/BlogPost/92914_a_94206]
-
Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al unui protocol încheiat la 1600 cu imperiali, purtând și semnătura autografă “Io Mihail Vodă”, 1600, iulie, - “Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit, Moldova, Țara Românească”, pg.98 , - “Cum povestește Mihai Viteazul șfârșitul stăpânirii sale în Transilvania”, pg.99-100, - “Cronicarul contemporan despre moartea lui Mihai Viteazul”, 1601, pg.100-101. Sne amintim cu acest prilej de toți eroii neamului, voievozii, martirii
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
europeană, fiind nevoit până la urmă să plătească tribut turcilor. Sau,un Mihai Viteazul, care a „pohtit” reunirea provinciilor românești în vechiul stat al dacilor, vis pe care l-a realizat, dar l-a pierdut fulgerător, pierzându-și capul pentru această „pohtă”, întrucât nu a fost pe placul principalei puteri europene de la granițele viitoarei Marii Dacii. Apoi, de ce nu, un Tudor Vladimirescu, cel care „a-mbrăcat cămașa morții” când a jucat interesele neamului său, împotriva intereselor boierilor, grecilor și turcilor. Sau un Cuza-Vodă
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413808089.html [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
mare victorie. Dar după aceea, doamnelor și domnilor, cu o ciudată strategie tip kamikaze a intrat în coliziune frontală cu o parte însemnată a societății românești. A promis în campanie ceva și în primele zile s-a apucat de altceva. «Pohta ce ați pohtit», grija ce ați avut-o se vede că nu a fost ce a declarat în campanie. Nu prosperitatea poporului român a fost prima prioritate. Grija primă a fost să vă ocupați de dosarele penalilor, și românii sunt
Klaus Iohannis se adresează Parlamentului. LIVE TEXT/VIDEO by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102588_a_103880]
-
lui octombrie, odată câștigată, îi dă posibilitatea ca la 1 noiembrie să intre aureolat de glorie în Alba Iulia. Dieta Transilvaniei îl recunoaște ca Guvernator Imperial. În luna mai, anul următor, bătălia de la Bacău îi aduce Moldova sub ascultare. Unirea, „pohta ce-a pohtit-o”, era realizată! A fost proclamat Domn al Țării Românești, Ardealului și toată Țara Moldovei în 6 iulie 1600. Această reușită, în condiții care o făceau puțin credibilă, fiind vorba de crearea unui centru de putere politică
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
meu cu lumea, cînd beam puteam să iubesc oamenii, să comunic, să fiu vesel, inteligent, stupid, generos. Om că toți oamenii. M-au părăsit, pe rînd, tutunul (fumam cîte patru pachete pe zi), vodca (vinul și berea nu mă satisfăceau), "pohta" după femei. Începusem să folosesc tot mai des cuvîntul ridicol sau bufon, referindu-mă la tipul formei mele de cultură, inteligență și destin. Am trăit în tinerețe numai în internate, cazărmi, cămine și pușcării. Apoi au urmat lagărul, mină, Craiova
Actualitatea by Cronicar [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
supăra, dar cred că ne așteaptă oamenii în sală! La care ea, devenind brusc țâfnoasă, îi răspunde: - Dar mai lasă-mă în pace, dragă! Nu vezi că vorbesc cu domnul Seracin? Și rectorul a tăcut, cu ochii în pământ, după pohta consoartei sale... Acum nu mai sunt, nici ei, nici ceilalți. S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale ne’nturnată, a spus poetul. Și nici eu nu mă simt prea bine, simt tentația de a mă
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1440575998.html [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
din ce ne-ai dat, Să-Ți fie darul pururi lăudat! Ferește-ne de furi și de strigoi Și pune, Doamne, dragostea între noi! Și eu sunt vinovat, ca toți românii, Că prea ne-am îndrăgit mereu stăpânii, Ca numai pohta lor să se-mplinească Aici, în Țara noastră, Românească! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Și eu sunt vinovat... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1862, Anul VI, 05 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia
ȘI EU SUNT VINOVAT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1454692344.html [Corola-blog/BlogPost/363421_a_364750]
-
o nețărmurită durere. Prea grabnica plecare la ceruri a iubitului nostru Rege ne lasă parcă mai săraci, mai singuri, mai neajutorați. E vremea să ne unim în jurul marilor sale idealuri și ca o stâncă de granit să apărăm țara de pohtele cele nemăsurate ale vrăjmașilor. Dumnezeu să-l ierte, că are de ce! Că parcă prea se pornise în ultimul timp, ca și marele său părinte, cu ceva vreme în urmă, să creadă că puterea îi aparține și, vă aduceți bine aminte
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Moldovei, roșu sau alb, dar și roze, cu cel mai ales buchet și dezlegător de limbă, care vă poate face să uitați de toate grijile și necazurile acestei vieți trecătoare și să visați la nemurirea sufletului. Putem să vă alintăm pohta pântecelui cu cele mai delicate bunătăți, cu cele mai fine mirosuri. Domniile voastre numai să poruncească! − Aduceți vin! Vin roșu ca sângele, porunci Georgia privindu-l cu coada ochiului pe Alexandru. − Facă-se voia voastră, My Lady! * − Să fii fericită, puștoaico
ÎNGER DE FEMEIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Inger_de_femeie.html [Corola-blog/BlogPost/366916_a_368245]
-
disperate de a fugi de pe moșiile sale. Intriga romanului începe tocmai dintr-o „poftă” a postelnicului de a nu permite unui tânăr țigan, fierarul Floricel, rob de pe o moșie a sa, să se însoare cu Zambilica, o tânără roabă țigancă.„Pohta” postelnicului era să dăruiască nașului său, bătrânul ban Ilie Grădișteanu, pe frumoasa roabă, care iubea pe Floricel. Intervenția brutală a postelnicului în viața și destinele robilor săi, duce la răscoala robilor și fuga de pe moșie a tinerilor îndrăgostiți. Dar autorul
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
să sufere? Carele nu va suspina văzându-și fiică-sa, fecioară den sânul său, ce o au cruțat să o ia oarecine și să-și râză de dânsa? Și care slujitor sau boiarni va primi să-i ia muierea spre pohta sa cea neastâmpărată și nu-i va gândi rău? Ce vină, dar, vom putea da celui ce nu poate suferi amarul inimii sale”. În fine, Paul de Alep arată și el: „ Mai iera și un alt motiv al urei lor
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
București și Târgoviște ar fi fost lăsate astfel în mâinile otomanilor. O altă idee criticată este cea a unirii celor trei țări române, profesorul afirmând că în Evul Mediu nu exista niciun astfel de proiect, deci unirea nu putea fi „pohta ce-a pohtit” domnitorul. Ideea că Mihai Viteazul a unificat cele trei țări române la anul 1600 ar data, în concepția lui, de pe la jumătatea secolului al XIX-lea, când unii oameni de cultură s-au folosit de domnia lui Mihai
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
În partea de sus a posterului, În centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalități istorice și culturale cu privire la unitatea poporului român și la frumusețea și importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al
Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
monumente ale limbii române literare. Aici apare pentru prima dată numele român în locul muntenescului rumân. 5. Alte scrieri considerate monumente ale limbii: Însemnarea autografă à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: „Și hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Rumânească”: Scrisoarea soldatului Cocrișel care, prins de dușmani, se roagă să fie răscumpărat.
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
te duci la spectacole, să faci ce vrei. Ce-ți trebuie ție diavol, sau Dumnezeu, sau chestii de-astea? Zamyatin nu are timp de diavoli. E prea ocupat să-și lase urmele peste tot, să umple spațiul cu fum, zgomot, pohte, străini. Dacă o vrăjitoare ar Încerca să-l mănînce, toți oamenii pe care i-a Întîlnit (fie și numai o dată, dar asupra cărora și-a lăsat adînc amprenta) i-ar sări În ajutor. Wakefield este și el un tip destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
forma acelor ruine erau tot pe atît de fantastică precum legendele popoarelor voastre pe care le cîntau printre ruinele bordeielor lor pentru a pune lumea În cît de cîtă ordine după ce zeii cerului și pămîntului fii ai Dezastrului Își făcuseră pohtele cu lumea aceasta! Wakefield Își toarnă apă Într-un pahar din cana de sticlă de pe tribună și sunetul e pur; publicul aude fiecare picătură. Tăcere transcendentă! Are impresia că vede picioarele lungi ale Milenei În primul rînd, luminoase În libertatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]