138 matches
-
pls.... hai să vedem! 1. “lumea ne dă bilă albă și știe mai bine” 2. “nu mai cânți că înainte, esti cu ochii după bani” și, ca un corolar, “dacă banul nu îți vine, nici valoare n-ai!” btw, daca pohtești la o descindere în zona de rezidență (așa cum ți-i scrisă în buletin) pentru o cercetare calitativa, ai deja un mușteriu pentru însoțire! florin salam? nu văd nici un florim salam în clip... e drept că minune asta seamănă un pic
Yet anOtherinconvenient truth by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82964_a_84289]
-
fi fost "că nu este obiceiul creștinilor să puie tot dintr-un neam domni, sau crai, sau împărați, ci din alegerea țării să se puie, că pot fi și oameni răi dintr-un neam, pe care obștea nu-i va pohti [...] că ar fi domni samavolnici, să facă ce vor vrea sau rău sau bine și nimeni să nu-i oprească, aceasta este obiceiu rău, păgânesc, care, noi fiind creștini, nu vom da, că vom avea păcat." Cum vedem, anonimul nostru
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
fete din destul, gineri, nurori așăjderea, cinste mare și în boieriea lui, și în domniia lui, ci au domnit nici o lipsă nu va fi avut. Și acest domn ar fi putut să zică cuvintele lui Solomon că orice i-au pohtit inima nu i-au lipsit. Acestea și ca acestea văzând înaintea ochilor lui, numai să veseliea". Dar efortul de a nu provoca destinul, de a menține cu orice preț un echilibru fragil, este total iluzoriu; deși dintre toate cel mai
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
al Televiziunii, frisonat, poate, și-acum de amintirea acelei acțiuni de defenestrare din dramaticul iunie 1990, a rămas cu frica de a mai tulbura orice ape, mai ales, într-un guvern monolitic, în care domnia sa a căpătat ce și-a pohtit. Așa că, la orice întrebare-reproș privind acceptarea resemnată, în fiece an, a acelui ridicol procent din buget pentru cultură a răspuns cam în maniera: Atât se poate. Punct. Drept urmare, mari proiecte culturale de reabilitare a unor obiective din patrimoniul național - ca să
Demagogi cu ștaif by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/13079_a_14404]
-
Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de blestemele-ți smintite și de cuvintele-ți cu șerpi mocniți. Zbîrcitura de bărbat cu melci în barbă, izmenitule cu sclifoseli mirositoare, nici o femeie și nici un barbat nu te-au pohtit degrabă și nu te-au frămîntat între coapsele lor cu ardoare. Kerane, stafiditule cu păr balcîz, cu ochi scîrțiind a saciz, cu gura topită că o molusca hidoasa, mișcîndu-ți limba a lehamite unsuroasa! Kerane, du-te-nvrăjbit la Haidoș, în hăul de
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
A atașa unor reprezentanți ai fărâmițatului sistem feudal intenții patriotice "inventate" abia în secolul al nouăsprezecelea e nu numai contraproductiv, ci și ridicol. Oricâtă imaginație aș avea, nu descifrez în faimoasa aserțiune a banului Craiovei, "Asta-i pohta ce-am pohtit!", altceva decât satisfacția seniorului din Evul Mediu că a mai adăugat proprietăților de până atunci noi teritorii! Poate sunt și eu o victimă - sigur sunt! - a unei educații anume, dar, cu orice sforțare, nu pot identifica ideea de "patriotism" cu
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
conotație patriotică. A vedea în astfel de gesturi simboluri ale romanismului adânc e hazardat și profund prostesc. Să ne mirăm că argumentelor de acest fel istoricii unguri le contrapun oricând zeci și sute de exemple în care principi maghiari "au pohtit" și ei cu succes la Transilvania? Ne încăpățânam să alergăm pe o pistă primejdioasa, căutând scandalul cu lumânarea, înfundându-ne din minciună în minciună. N-ar fi mai simplu și mai eficient să recunoaștem că istoria noastră n-a fost
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Dacia de către romani? La 896, când se așază ungurii în Ardeal? Pe vremea lui Ștefan cel Mare, când "provincia moldovenească" mușca binișor din Polonia, Ucraina și Bulgaria de azi? La 1601, când Mihai Viteazul își face cunoscută "pohta ce-a pohtit"? în timpul fanarioților? La anul 1859? Sau cumva în perioada pre-Versailles? Până vor sosi precizările de rigoare, probabil că va trebui să ne mulțumim fie cu ideea a trei "provincii istorice" (respectiv, Transilvania, Țara Românească și Moldova), fie a unei infinități
Federalizarea mafiilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15637_a_16962]
-
nu știe când se va termina această tragicomică reformă a bătutei pe loc și a învârtirii în cerc până la amețeală, după cum nimeni nu știe cum vor arăta avortonii acestei treceri de la comunismul atroce la postcomunismul feroce prin pohta ce-o pohtește pentru pescuitul în apele tot mai tulburi ale statului. Economiștii apuseni dau din umeri, iar foștii actuali economiști marxiști dau din colț în colț în căutarea unor soluții acceptabile pentru această halimă postcomunistă ce ține morțiș să i se spună
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
mai ușor se mișcă el printre contradicții. Dl Pleșu înșiră cîteva legate de atitudinea celui care a scris Iubiți-vă pe tunuri! față de defuncta și mereu via securitate. Nimic nu pare a-i descuraja d-lui Păunescu pohta ce-a pohtit de a susține astăzi una, mîine, alta, după cum se rotește morișca intereselor d-sale personale și politice. Securitatea este cînd o instituție ca oricare alta - de profil - din toate țările lumii, cînd una care-i poluează pe cei ce se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16059_a_17384]
-
generoasă și candidă" simte că îl însoțește "tutelar". Ne amintim ce spusese acela: "Dar cum puteam, ochi având, să nu văd, văzând să nu iau aminte, luând aminte să nu aseamăn, asemănând să nu judec binele și să nu-l pohtesc arătat compatrioților mei". Nici călătorul din zilele noastre nu se poate opri să compare, să admire ce vede, dar să se și amărască pentru cât de mult am rămas în urmă, mai puțin încrezător decât luminatul boier de odinioară în
Un jurnal din "Epoca de Aur" by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8243_a_9568]
-
răutăcioase pe chestia asta. Dar, dincolo de tot soiul de întrebări de asemenea gen, cu iz intelectualist, situația era clară. Eram pur și simplu un gândăcel, cam scârboșel poate, după gustul unora. Năzuința ce avusesem, iată, se împlinise. Pohta ce-am pohtit m-a pocnit! Stăteam și mă holbam în mijlocul patului. Cutele cearșafului erau tot atâtea denivelări de relief, iar dormitorul întreg era imens. Brusc, am conștientizat că mi-e o foame teribilă. Trebuia să mă dau jos din pat și să
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
sus a posterului, În centru se află imaginea Sfinxului de pe Bucegi, pe coloanele laterale sunt reproduse citate din mari personalități istorice și culturale cu privire la unitatea poporului român și la frumusețea și importanța limbii române: „și hotarul Ardealului, pohta ce-am pohtit, Moldova, țara Românească.” (Mihai Viteazul); „Pentru a trăi o viață care ți-a fost dată ești dator să o meriți atât ca om, cât și ca neam, În fiecare clipă.” (Mihai Viteazul, domn al țării Românești, și al Ardealului și a
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
auditoriul său, cuantificată verbal, reține în mod legitim atenția cercetătorului literar, fie măcar din rațiuni pragmatice. Dincolo de toposul "captatio benevolentiae", maniera variată în care Antim se raportează explicit la cei care-l ascultau implică strategii estetice. Iată un exemplu: "Aș pohti însă aceste cuvinte să le întinz ca o masă desfătată înaintea dragostei voastre și să vă fac un ospăț sufletesc, după putință, puind în loc de bucate, cu multe feliuri de bunătăți drese, cuvîntul cel de bună vestire și, în loc de băutură veselitoare
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
cât mingile de tenis Pe clăbăț, sau în ogradă? Bașca, mult mai grea-i năpasta (Și nici mandea nu o iartă!!!), Pen' că trece iarna asta Fără damf de tzuică fiartă. Totuși, cine poartă vina Dacă fi-va, bunăoară, Cum pohtea baragladina: An cu două veri și-o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi nu-i de șagă! Ninge hotărât, Instaurând hermine colilii; Deci nu cu fluturi pasageri, încât M-am dumurit că ninge cu felii. Nu câte-un fulg
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
e în stare meargă cu Bombardierul la cumpărături! Din greșeală, o fi căzut în cap din leagăn și înțelept ar fi să nu i se mai dea atenție. Cîinele care latră nu mușcă! Cu gîndul la Stalin, care făcea ce pohtea în Europa, l-a luat gura pe dinainte. Guralivii nu sînt de temut. Vorbele amenințătoare le ascund micimea și incapacitatea. Să ne temem de cei care tac și fac. Nu vă speriați de Rogozin! Se crede Titi-durul, dar e un
Bombardierul Tupolev 160, trecerea la ora Europei Centrale şi arma secretă a Chinei [Corola-blog/BlogPost/92914_a_94206]
-
promoțiilor transmoderne: autoironia, cinismul, lectură placida a realului, ticăiala, lehamitea în reluări ludice etc. Firește, sunt bucăți citabile, unele de-a dreptul delectabile, încântătoare: „ despre orice oricum oricând într-o hureike/ își permite mister mâșneve să scrie ( ... )/ cum sullyko a pohtit kahfea/ și kelia plutitoare visa lauri mărgăritar/ estimp marfușa ciornaia îl gâdilă pe mâșneve/ cu lauri la nas/ i pak mușneve își plantează laurii cu sulla/ doi pe centimetru pătrat ...” - „Proiectul mușneve”. Poezia - în concluzie - se împacă bine cu disponibilitatea
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
cel Mare, care, cu toate biruințele sale în războaie, refuzat de principalele puteri, nu a reușit să fie un jucător de prim plan în politica europeană, fiind nevoit până la urmă să plătească tribut turcilor. Sau,un Mihai Viteazul, care a „pohtit” reunirea provinciilor românești în vechiul stat al dacilor, vis pe care l-a realizat, dar l-a pierdut fulgerător, pierzându-și capul pentru această „pohtă”, întrucât nu a fost pe placul principalei puteri europene de la granițele viitoarei Marii Dacii. Apoi
HOMO POLITICUS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349830_a_351159]
-
suntem în faza? Și pentru cine vrem să mai trăim? Sunt candele - atâtea - în română, Românul, fiecare, cu a lui, Și alții ce încearcă, si le-aduna, Să cântărim pe limbile oricui Această Românie - Dacie bună, Aceasta temelie ce-am pohtit, De a ne ține viața, împreună, Cu toată Omenirea de iubit! CÂNTECUL PACIENTULUI Lăsați copiii, totuși, să se joace! Nu-i tot dotați și înarmați, din ou, Cu tot ce e mai otrăvit, și nou, Cu strâmbe minți, si culmi
CÂNTECELE JIANULUI (2) (VERSURI) de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365663_a_366992]
-
Rucărului, ca linie simplă și solară. Are si apă întinsă și dealuri și munte în partea care se leagă de continent, pentru că este de fapt, ca articulație geografică, o peninsulă. Și indicatoarele afișează: Peninsula Monterey! Pe la vremea când Mihai Viteazul “pohtea ce-a pohtit” și a și înfăptuit sinteza sa genială de unitate politică a tustrelor țări românești - din păcate vremelnică, exploratorul spaniol Sebastian Vizcaina a acostat în golf și a numit zona după contele de Monte Rey, vicerege al Noii
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
simplă și solară. Are si apă întinsă și dealuri și munte în partea care se leagă de continent, pentru că este de fapt, ca articulație geografică, o peninsulă. Și indicatoarele afișează: Peninsula Monterey! Pe la vremea când Mihai Viteazul “pohtea ce-a pohtit” și a și înfăptuit sinteza sa genială de unitate politică a tustrelor țări românești - din păcate vremelnică, exploratorul spaniol Sebastian Vizcaina a acostat în golf și a numit zona după contele de Monte Rey, vicerege al Noii Spanii, administrația chivernisind
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
acolo au strâns oștile și au trimis un boiariu de au chemat pe Constandin Logofătul Brâncoveanu de la Curte, că rămăsese acolo. Și porunciră să aducă comișăi și al doilea cal domnesc. Și îndată ce sosi acolo ziseră cu toții: logofete, noi cu toții pohtim să ne fii Domn. El zise: de ce aș vrea eu cu domnia de vreme ce domn sunt în casa mea, numai trebuiaște să fiu. Iar ei ziseră: ne rugăm nu lăsa țara între alți oameni răi sau nebuni să o strice, ci
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
respectivă, în același scop ca și cel istoric: De a atrage atenția Divanului adunat să aleagă altă Domnie, că cea veche nu s-a săvârșit încă de pe fața pământului, că ea mai stă în tron și, indiferent de ce-ar pohti dumnealor boierii din Divan, își va exercita voința de a-și lăsa urmaș un mădular care să-l continue ca nărav și să-i continue familia politică a fărădelegilor. Ce argumente am ca să probez că e cadavrul binecunoscutului nostru aparat
CADAVRUL DIN FEREASTRĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 604 din 26 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355275_a_356604]
-
LEU are în frază un umor ucigător, subtil, pentru că textul are în sinea lui un mesaj copleșitor : spaima de fantomelor trecutului ! Dar să rămînem în sfera umorului grandios prin subtilitatea lui ! Iată ce zice în continuare : « ...indiferent de ce-ar pohti dumnealor, boierii din Divan, își va exercita voința de a-și lăsa urmă un mădular , care să-l continue ca nărav și să-i continue familia politică a fărădelegilor. » Conotația aici este tot un fel de sula calului, ca la
FIGURA DOMNITORULUI MORT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355283_a_356612]
-
amintirea unui amintir, gustă plăcerea unui plezir, dar nu poate năpârli spirale și, de dimineața până-n faptul serii, lustruiește bocancii Puterii. Plo-ua-l-ar Gluma ! Nin-ge-l-ar RÂSUL ! Degradarea, pusă pe cherel cu toată lumea, ridică la rang de vorbire SUGHIȚUL.Ignoranța, cât îi pohtește ambițul, pune-n delir, bir pe metafore îndrăznețe, premiind gângurit mișto de muște țețe, de berze nagâțe și porumbei de tuș.Căzută din mână, Poeziei i-a sărit smalțul.Sublimul, tocindu-i-se valțul, macină întruna tărâțe și rumeguș. Euclidiana
ODĂ,VODĂ, MODĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357202_a_358531]