14 matches
-
seama că ar trebui să se distingă într-un fel unul de celălalt. Butterfly Dance</b> este cel de-al treilea în această serie. Acesta e unul din proiectele pe care le derulăm în școli, unde conducem ateliere de scriere poiețica, iar la final distribuim seria <b>Painted Voices...</b>, care e un colaj de artă și poezie. E un proiect care are drept scop promovarea culturii lecturii în școlile din Uganda. Știi, foarte multe din activitățile noastre sunt despre scris
„Noi ar trebui să fim, de fapt, non-partizane, însă noi promovăm vocea femeilor, noi rupem tăcerea femeilor și consolidăm poziția lor socială...” () [Corola-website/Science/295729_a_297058]
-
antologie comentată), vol. I-II, Pontica, 1998; vol. III, Pontica, 1999; "Poeticitatea română postbelică", Pontica, 2000; "Paradigmă eminesciana", Pontica, 2000; "A fi mereu în miezul realului", interviuri, cu un studiu introductiv de Octavian Soviany, Pontica, 2001; "Christian W. Schenk și poiețica „antilucrurilor“"eseu în Luceafărul, nr. 42(434), 28 noiembrie 2001, "Poezia română în secolul XX", vol. I, Pontica, 2003; "Avataruri de tranziție", Pontica, 2004; "Fărâme critice", Pontica, 2005; "O panoramă critică a poeziei române din secolul al XX-lea", Pontica
Marin Mincu () [Corola-website/Science/297596_a_298925]
-
de ani. Am reținut și secțiunea Cultura-cardiograme (cu eseul lui Martin Geck, „Wagner în Rusia”), precum și Idei literare (unde C. G. Săndulescu publică o interpretare a primei faze din opera lui Joyce, iar Antonio Tabucchi aduce puncte de vedere despre poiețica românului). Sunt de menționat și „fragmentele de bijuterii literare” (cum le apreciază Adrian Mihalache), de la rubrică Bibliotecă „Lettre Internaționale”, avându-i autori pe Ian McEwan, Gustavo Dessal, Agnès Desarthes, Jan Koneffke, Nicolas d’Estienne d’Orves. Sunt doar câteva dintre
Revista revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3512_a_4837]
-
de exemplu, sunt investigate manieră de compoziție, obiectele materiale de care se slujește autorul, factorii care inhiba sau favorizează procesul de creație etc.23 Cele două tipuri de eu pe care le-am menționat anterior corespund diadei conceptuale propuse de poiețica generală. Astfel, se poate discuta, pe de o parte, de eul biografic (sau empiric) și de eul producător (sau creator), ultimul manifestându-se în procesul creativ, înglobându-l și depășindu-l pe primul. Primul autor care face această distincție, astăzi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cel al experienței vizionare empirice, care poate sau nu să fie acceptat, dar care, odată acceptat, clarifica multe dintre necunoscutele celuilalt. Celălalt este al experienței vizionare estetice, iar aici lucrurile nu mai sunt negociabile: poetica lui Blake este dependentă de poiețica; prin urmare, pe acest plan, aserțiunile blakeene sunt singurele care contează. În plus, "obscuritățile" amintite, departe de a reprezenta rătăcirile unui maniac, sunt chiar menite să provoace inteligență cititorului și abilitatea acestuia de a pătrunde structurile evolutive ale viziunii. De
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Intuition în Art and Poetry. 1954. New York, Scarborough, Ontario: New Amer. Lib., 1974. Matthews, Susan. ""Jerusalem" and Naționalism". Ed. Stephen Copley și John Whale. Beyond Romanticism: New Approaches to Texts and Contexts 1780-1832. London, New York: Routledge, 1992. 79-100. Mavrodin, Irina. Poiețica și poetica. Craiova: Ed. Scrisul Românesc, 1998. McCann, Andrew. Cultural Politics în the 1790s: Literature, Radicalism and the Public Sphere. Basingstoke, London: Macmillan, 1999. McGinn, Bernard. "Early Apocalyticism: The Early Debate". The Apocalypse în English Renaissance Thought and Literature: Patterns
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Meditationes de primă philosophia și Discours de la méthode. 23 Pentru detalii suplimentare, cf. Passeron, 1996, passim. În cultura română, o foarte bună aplicare a acestor idei se gaseste la Mavrodin, 1998: passim. Pentru un exemplu strălucit de argumentație înrudită cu poiețica generală, cf. Negrici, 1998, passim. 24 Pentru mai multe amănunte, cf. Proust, 1971, passim. 25 Persona este cuvântul latin care desemnează "mască unui actor". Această pare a fi deducția cea mai plauzibilă, cu toate că numeroși autori (Aullus Gellius, Julius Caesar Scaliger
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
materialului pare să fi fost transferat către poemul mai lung, Jerusalem, încheiat în preajma lui 1818" (55). Totuși, problema acelui "somn de trei ani de pe malurile Oceanului" ca element catalizator pentru compoziția eposului Milton sau a eposului Jerusalem rămâne, în contextul poiețicii blakeene, o chestiune deschisă. 89 Pentru o prezentare mai tehnică a gravurii în relief, cf. Dabundo, 1992, p. 33. Câteva detalii semnificative se găsesc în partea a treia a cercetării mele. 90 Persoană vizitată, cel putin, este sigură de realitatea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p.572]. Pariziana face parte din ficțiunile care devin mai semnificative decât realitatea, fiindcă reușesc să dea viața poeziei viselor și speranțelor. În cazul Parizienei devine evidență teza conform căreia modă este o creație poetica a creatorului, dar și o poiețica a persoanei care o poartă, ambii reprezentând diferite etape ale punerii operei în reprezentare [v.Mavrodon, 1998]. Într-un secol în mișcare, Pariziana apare că unul dintre protagoniștii spectacolului Parisului. În structura actanțială a comediei urbane, ea îndeplinește un rol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Histoire des femmes en Occident. Le XIXe siècle, ț.4, Plon, Paris, 2002, p.615-637 MAUGUE, Annelise, L'Identité masculine en crise au tournant du siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
măcar discutabile, în sens propriu, nu figurat, versurile sale se dezvăluie doar că ecouri umile ale "necuvintelor" precar înțelese, admirate și transformate, mimetic-exaltat, într-o rețetă de "poezire". Fascinația pentru Nichita Stănescu transpare de peste tot. Mirela Mares a preluat din poiețica nichitastănesciană plăcerea inovațiilor lingvistice ("a verzi", "a tomna", "Dumnezeită", "este-ul", "sunt-ul", "să Eminescu" etc.), dar este departe de a ajunge să insoliteze însuși limbajul ori exprimarea comună sau să pună la încercare și să incite, prin hazard asociativ
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
lui sunt exerciții postmoderne pe teme clasice și prind în forme lapidare imagini, înduioșări, tresăriri, încântări. Din cele nouă poeme am să mă opresc, mai întâi asupra celor două scrise în colaborare cu Șerban Codrin, și el un poet dedicat poiețicii japoneze. Acestea, Turnul astrologilor și Stâncă în spațiu sunt adevărate bijuterii lirice și merită reținute de orice amator de poezie românească. Tipicul cere că unul dintre poeții participanți la dialog să lanseze o secvență de trei versuri pentru că celălalt să
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
p.572]. Pariziana face parte din ficțiunile care devin mai semnificative decât realitatea, fiindcă reușesc să dea viața poeziei viselor și speranțelor. În cazul Parizienei devine evidență teza conform căreia modă este o creație poetica a creatorului, dar și o poiețica a persoanei care o poartă, ambii reprezentând diferite etape ale punerii operei în reprezentare [v.Mavrodon, 1998]. Într-un secol în mișcare, Pariziana apare că unul dintre protagoniștii spectacolului Parisului. În structura actanțială a comediei urbane, ea îndeplinește un rol
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Histoire des femmes en Occident. Le XIXe siècle, ț.4, Plon, Paris, 2002, p.615-637 MAUGUE, Annelise, L'Identité masculine en crise au tournant du siècle, Rivages, Paris, 1987 MAVRODIN, Irina, Modernii precursori ai clasicilor, Dacia, Cluj-Napoca, 1981 MAVRODIN, Irina, Poiețica și Poetica, Scrisul Românesc, Craiova, 1998 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans "Leș Rougon-Macquart", Nizet, Paris, 1966 MAX, Ștefan, Leș métamorphoses de la grande ville dans la "Curée", în Leș critiques de notre temps et Zola, Garnier, Paris, 1972
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]