532 matches
-
casă și coborî în stradă. Plănuise să meargă o bună bucată din drum pe jos, simțind nevoia să facă asta, la fel ca în copilărie și adolescență, când mergea pe jos kilometri întregi , pe ulițele satului, pe malul râului, prin poienițe înverzite pline de flori frumos mirositoare, visând cu ochii deschiși. Și așa, visând și acum , se trezi în fața teatrului. Își dădu seama că pierduse noțiunea timpului și se uită îngrijorată la ceas. Slavă domnului, ajunsese tocmai la timp. Zâmbi ștrengărește
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1487439348.html [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
în zona de pescuit. Doar câte un pescăruș ce-și spăla aripile în răcoare apei, mă întâmpina din când în când. Câțiva nori erau aninați în jurul lunii, ca o coroniță pe capul unei codane, aflată la joacă cu prietenii prin poieniță. Se auzea doar clipocitul ramelor ce tăia apa și fâșâitul bărcii strecurându-se încet, încet, spre largul necuprins al întinderii nesfârșită de apă. Marea era albastră și limpede ca un cristal. Razele lunii pătrundeau în adâncuri, luminând calea meduzelor, ce
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
țările calde. Alexia se întrista de fiecare dată când plecau... Acum, rândunelele erau aici... Oare a venit Primăvara? - Țup, țup, a venit Primăvara! - exclamă un iepuraș chiar lângă ea. Vrei să ne jucăm? - Da, răspunse fetița! Când se îndreptau spre poieniță, la joacă, în fața lor a apărut o zână asemănătoare celor din povești. - M-ați chemat? întrebă femeia cu chip de înger. Am venit! Cei doi priviră mirați spre ea. - Sunt Primăvara! Voi cine sunteți? - Eu sunt Alexia iar el este
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
asemănătoare celor din povești. - M-ați chemat? întrebă femeia cu chip de înger. Am venit! Cei doi priviră mirați spre ea. - Sunt Primăvara! Voi cine sunteți? - Eu sunt Alexia iar el este prietenul meu, Țup-țup. Voiam să ne jucăm în poienița cu flori și tocmai ne întrebam a cui o fi pădurea asta, atât de frumoasă?! - Pădurea, cu toate minunățiile ei, este moștenirea dată de către Împăratul Ținutului Verde, Verde Împărat, celor patru zâne, fiicele lui: Primăvara, Vara, Toamna și Iarna. Ca să
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
chemat, am venit! E rândul meu să domnesc! - Cine ești tu? insistă fetița... - Sunt Vara! Hai să ne răcorim, nu vezi ce cald este... - Nu știu să înot! Și nici n-am chef, răspunse mâhnită fetița. - Unde sunt florile din poieniță? - Cum, unde? Au plecat odată cu Primăvara. Privește, au înflorit lăcrămioarele, s-au copt frăguțele și zmeura. Hai, gustă! Vara îi întinse un coșuleț cu tot felul de fructe, aromate și dulci. Așezându-se la umbră, fetița mâncă pe săturate. - Acum
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
iarbă pe dealul muntelui în jurul Capului lui Decebal până jos, în dreptul drumului asfaltat și deteriorat pe o parte. Pe marginea coastei, la dreapta se vedeau printre firele de iarbă niște zambile micuțe și niște narcise, iar pe stânga o micuță poieniță care părea un covoraș strălucitor cu floricele răzțețe. Pe ea trona o tufă de mărimea unui copăcel. Datorită acestei sculpturi uriașe și magnifice, sătucul de vacanță Mraconia, unde s-au construit în ultimii ani multe vile, câteva pensiuni de referință
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
unul negru, ca pana corbului, cum se spunea în poveștile cu prinți și prințese. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure, apoi se opreau într-o poieniță plină cu flori, să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era într-adevăr și aici pădure, dar nu erau posibile plimbările sau întrecerile ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni fiind relativ mici
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496162622.html [Corola-blog/BlogPost/376804_a_378133]
-
din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la câteva din aceste ieșiri pe care le descriu astfel : se așezau pe jos paturi, pentru cei mai în vârstă se
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1372146136.html [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
În satul Mătăcina, să înoptez, până în zori. Undeva spre dimineață, am mai trecut un munte, Tot la pas, pe cărări necunoscute și abrupte, Ajungând în satul Laz, la casa lui nea Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, Care duceau cu ei gânduri multe și deșarte, Într-o grădină, din satul Hațegana, o bătrânică, Impodobea, jelind, șapte cruci, cu flori de
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
pădure. Gândul meu însă rămăsese la acel vis mistuitor care mi se deschisese noaptea... Întrând în miezul pădurii, vaca mea cea năzdrăvană s-a rătăcit și a trebuit să fug după ea și s-o caut. Coborând o vale prin poienița plină de flori ca să o găsesc, am dat de un om bizar, un bătrân care își îmbrăcase niște haine albe și se înfășurase într-un cearceaf, stătea jos în iarbă și se ruga. Visul meu, mi-am zis, și m-
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 660 din 21 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Nebunul_din_vis_ion_ionescu_bucovu_1350800417.html [Corola-blog/BlogPost/359860_a_361189]
-
că strivește sub el furnicuțele harnice, libelulele care semănau cu niște aeroplane în miniatură, lăcustele sprințare sau chiar ciupercuțele fragede și pe care, dacă nu erai atent, puteai oricând să le strivești cu piciorul. Umbra era răcoroasă și odihnitoare iar poienițele, pline de flori și lumină. Undeva în apropiere se auzea o ciocănitoare, dar unde s-o fi ascunzând oare că Rică nu reușește deloc să ajungă la ea? Găsește o potecă și care, speră el, îl va duce fie la
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
nu își dădu seama că soarele trecuse de partea cealaltă a muntelui, decât atuci când acesta apuse, umbrele dispărură cu totul și se făcu dintr-odată rece. Continuă să meargă și exact când întunericul devenea din ce în ce mai dens, pătrunse într-o poieniță de unde se auzea o muzică minunată. - Bună seara, micuțuile. Ai venit să ne faci o vizită? De unde răsărise această făptură de vis? Și ce frumoasă era, cu părul ca spicul de grâu, cu câte o pereche de cireșe la urechi
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
Cosânzeana? Ai văzut-o tu? - Sigur, mamă. Era așa de frumoasă cu părul bălai ca spicul grâului, cu o rochie albă ca spuma laptelui, avea cercei de cireșe la urechi. M-a luat în brațe, a alergat cu mine prin poieniță, am cules amândoi flori. - Cu... Ileana Cosânzeana? - Da, mamă. - Și era și zmeul? - Da. - Cum arată un zmeu adevărat, că eu nu am văzut nici unul până acum? - Nu mi-a plăcut. Balaoacheș și buzat. Avea și mustăți. - Și de unde știi
RICĂ NĂZDRĂVANUL de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Rica_nazdravanul.html [Corola-blog/BlogPost/356729_a_358058]
-
ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase în poieniță, la taina scurtă cu băiatul morarului, ăl de-o ceruse de curând. Vătaful porunci liniște, îi așeză în cerc pe ai lui care începură să tropotească mărunt, să-și zornăie pintenii și zurgălăii. Apoi, întorcându-se către Filu, îl vesti
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor, fără orizonturi, într-un dans al
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
să decidă ce carte va apărea prima! E.I. - Să ne întoarcemla prima poezie.Ce te-a inspirat și de ce? A.M.G. - . Prima poezie am scris-o la pădure, într-o zi de vară. Era la amiază, stăteam culcată într-o poieniță cu multe flori și priveam fluturii în zbor,iarcerul care era albastru, albastru...mă fascina! Aveam aproape 8 ani. E.I. - Spune-mi câteva versuri! A.M.G. - Unu doi, unu doi, În vacanță suntem noi. Mama, tata, Tudor, eu Aleargă toți
ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dialog_la_o_elisabeta_iosif_1361296817.html [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
-
Adică? - Poți avea unele intimități, doar nu sunt absurdă. Știu ce se poate întâmpla între doi parteneri ce se iubesc, atunci când iubirea este sinceră. Mai dai curs și simțurilor, știind că o faci din dragoste pentru persoana iubită. - Uite o poieniță, hai să stăm jos să discutăm despre dragoste, dar nu despre cea virtuală. Chiar dacă mă crezi un insensibil, cunosc și poezie. Ca fiecare tânăr licean am dedicat și eu câteva versuri iubitei virtuale. - Măi, măi, ca să vezi, i-auzi noutate
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
de frumos plimbarea? - Scuză-mă. Mă simt vulnerabilă. Neprotejată aici în acest cadru natural deosebit de frumos. Nu sunt o insensibilă ca tine la ce-i frumos. Eu văd întregul, nu doar o parte din el. Între timp au ajuns în poieniță unde s-au așezat pe un trunchi de copac doborât de vreme la pământ. Când spiritele s-au mai liniștit, Cristian începu să recite o poezie plină de pasiune, schimbând cateva versuri ca să o adapteze la momentul plimbării lor în mijlocul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
când vine toamna pe aceste locuri, îl întâmpină cu suflul ei mângâitor, prietenos. Pe aici erau cândva locurile lui de joacă în momentele de repaus între prânz și amiază, când vitele erau ostoite între două pășunări. Se opri... Aici era poienița unde altădată, pe timp de seară, se făcea focul pentru Furcă, un obicei în serile de sfârșit de vară și început de toamnă, când la un foc ce se aprindea seara prin grija copiilor, femeile veneau cu de lucru și
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
poate era tragic? Plecai acasă și nu dormii toată noaptea. O visai crăiasă prin pădurea Bucovului și eu o duceam în brațe, îi culesesem flori și-o împodobisem ca pe-o zână și pluteam cu ea pe valea Bucovului, prin poienițele de pe malul râului, într-o nespusă fericire; o sărutam și-o strângeam la piept și ea mă săruta și-mi mângâia cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
un cal alb, iar Ștefan urmărind-o pe unul negru, precum pana corbului. Citise într-o carte cum doi îndrăgostiți obișnuiau să se întâlnească și să se întreacă în galop pe cărări de pădure și apoi se opreau într-o poieniță să facă dragoste la umbra unui stejar secular. Era și aici pădure într-adevăr, dar nu era bună pentru întreceri ecvestre. Nici pe nisipul plajei nu aveai unde să alergi, distanțele dintre stațiuni fiind relativ mici. Deocamdată doar visa la
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Adică? - Poți avea unele intimități, doar nu sunt absurdă. Știu ce se poate întâmpla între doi parteneri ce se iubesc, atunci când iubirea este sinceră. Mai dai curs și simțurilor, știind că o faci din dragoste pentru persoana iubită. - Uite o poieniță, hai să stăm jos să discutăm despre dragoste, dar nu despre cea virtuală. Chiar dacă mă crezi un insensibil, cunosc și poezie. Ca fiecare tânăr licean am dedicat și eu câteva versuri iubitei virtuale. - Măi, măi, ca să vezi, i-auzi noutate
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
de frumos plimbarea? - Scuză-mă. Mă simt vulnerabilă. Neprotejată aici în acest cadru natural deosebit de frumos. Nu sunt o insensibilă ca tine la ce-i frumos. Eu văd întregul, nu doar o parte din el. Între timp au ajuns în poieniță unde s-au așezat pe un trunchi de copac doborât de vreme la pământ. Când spiritele s-au mai liniștit, Cristian începu să recite o poezie plină de pasiune, schimbând cateva versuri ca să o adapteze la momentul plimbării lor în mijlocul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
în piatră spre marea cea Mare, spumând și povestind permanent, neobosit o poveste tainica, despre nașterea și călătoria ei din miezul pământului, înțeleasă vag de cei aleși care-și fac timp să rămână în anotimpurile calde în meditație într-o poienița pe unul dintre maluri. Acum respir adânc, în balcon , de nouă ori așa cum știu că este bine pentru mobilizarea și aerarea unui număr mai mare de alveole, situate în așa numitul „spațiu de rezervă” care-mi permit accesul unei mai
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 by http://confluente.ro/Blestemul_tracilor_elena_armenescu_1340775878.html [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]