33 matches
-
afla în fiecare casă și cuprindea toate accesoriile necesare: ițe, vatale, suveică, fucei. Nu lipseau andrelele, iglița, acul, mielițoiul și ragilile pentru cânepă și in. De asemenea, pentru vopsirea firelor se foloseau culori naturale obținute din coji de ceapă, sunătoare (pojarniță), flori de tei, sovârful, șofranul, coaja și frunze de nuc sau arin ori se cumpăra boială de la evreii din Lespezi. Tot femeia era aceea care se ocupa de zestrea fetelor ca să aibă cât mai multe țesături, alesături, cusături. Materiale folosite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de igienizare era continuată în săptămânile următoare, de plantarea puieților de brad și molid aduși din pepiniera locală de la Prisaca-Dornei. Apoi, în vacanțele de vară, eram angrenați de conducerea școlii în acțiuni de strângere a plantelor medicinale specifice zonei: romaniță, pojarniță, soc, gălbenele, măline, cătină, cacadâr și altele. Muncă voluntară - „patriotică” i se spunea pe atunci - am făcut câțiva ani în vacanțe și nu numai, pe șantierul viitorului liceu, în urma demolării prin explozii controlate, cu dinamită, a zidurilor din cărămidă roșie
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de necrezut pentru numeroasa lume din preajmă. Uniunea Europeană zvârlea bani cu nemiluita, în stânga și în dreapta, cui venea cu proiecte ferme, iar cei care intrau în posesia aprobărilor și a banilor, treceau de îndată la fapte, ca aici, de exemplu, la Pojarnița Uscată, schimbând fața realității prezente și viitoare a locurilor. Banii, odată ajunși pe mâna primarului Tataluadam Elefterie, erau consumați, potrivit prevederilor. În consfătuirea intrată în memoria istorică a primăriei Tataluadam lansase marele proiect. S-a bătut mult din palme, atunci
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
imens, fără prea mare trebuință, dar, care lua repede ochii celor în necunoștință de cauză. Peste șosea, îi ademenea, pe consumatori, marele restaurant, proprietate a domnului primar Tataluadam. Se vânau mai mulți iepuri dintr-un foc. Primăria, împreună cu întreaga comună Pojarnița Uscată, ieșeau în evidență, ca nimic altceva, prin zonă, iar unitatea comercială a lui Tataluadam, devenea mai vizibilă, mai supusă atacului prosperității. În cinstea inaugurării, Tataluadam a organizat o răsunătoare chermeză, cu mâncare și băutură, cu muzică și dans, pe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
buruienilor, arătîndu-mi chiar și pe acelea care sunt bune de leac: Ceea ce este dobrișor și cealaltă ghizdei; asta e laptele stîncei și astălaltă zîrnă-mițoasă; ici iată brîndușe și colea dedeței; apoi lobodă și drob, vîzdroagă și siminos, iarba-ciutei și piperig, pojarniță și sefterea" și altele multe... Dar cine le mai ține minte! De-aș fi stat să le însemnez pe toate... Din norocire, bisoceanul meu nu știa nimic despre chipul cum ne batem joc în orașe de ce avem mai scump rămas
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
vopsesc ouăle și în galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunză, apoi îl leagă într-un ciorap subțire și așa îl fierb, ca să iasă „cu model”. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarnița), cu coaja de crin roșu sau cu flori de tei; luciul li se dădea stergandu-le, după ce s-au fiert, cu slănina sau cu untura. Spiritualitatea românească păstrează și câteva legende referitoare la înroșirea ouălor. Cea mai cunoscută spune că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul etc. Ca urmare a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iunie) și la Sfântul Petru (29 iunie), alte plante se culegeau la 20 iulie, de Sfântul Ilie. În iunie erau culese cicoarea, cimbrișorul , usturoiul de leacă (aiul), osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, sânzienele galbene, mușețelul și pojarnița. În iulie se culegea busuiocul, lângă alte plante pentru farmece și vrăji. După ce busuiocul era sfințit, era arsă în foc, iar cenușa rezultată era folosită ca pudr aplicată peste bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele erau mai blânde, culese în mijlocul verii: cicoarea, cimbrișorul, osul viu, drobița, spânățul, izma, sulfina, iarba Sfântului Ioan, mușețelul și pojarnița. Preparatele din aceste plante - iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
leacă pentru diferite boli se foloseau: iarba mare (rădăcina) pentru 325 reumatism, floarea de tei pentru vindecarea bolilor de plămâni, floarea de socă contra răcelilor, floarea de mușețel (romaniță) pentru dezinfecție intestinală și pentru răni, floarea și frunza de sunătoare (pojarnița) pentru dureri de stomac, sirop de ceapă pentru tuse, sovârf contra durerilor de cap etc. în tratarea reumatismului se mai foloseau băile cu frunze de nuc, fân, vâzdei (ghizdei), boz și tot felul de ierburi. Pentru durerile de ficat se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cititorului, avid de frumusețe. Firul roșu al narațiunii este urmărit cu acribie și el ne conduce în preajma fluviului tutelar, pe strada Negroponte, într-un peisaj arhaic de pace domestică, în care soba duduie, motanul toarce și copilul bea ceai de pojarniță cu pâine neagră. Autorul vrea să eternizeze clipa când copilul „deschide ochii mari asupra lumii.” Ca o notă de specificitate, se remarcă decantarea semnificativului din întreg și din multitudinea de perspective și de trăiri complementare, care-l incită pe cititor
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
o jumătate de oră, 150 de grame de pătrunjel proaspăt, ușor zdrobit, în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Contra muștei de varză și a viermelui de porumb Sunătoarea (pojarnița) în infuzie Puneți la infuzat, timp de o jumătate de oră, 150 de grame de sunătoare zdrobită în 5 litri de apă clocotită, apoi strecurați. Lăsați la răcit și pulverizați lichidul obținut direct pe plante. Împotriva viermilor de varză Lămâița
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
zicea alaur și cornută, dar oamenii care nu știu spun ciumăfai. Pentru pureci și înțepătură de țânțar nimica nu-i mai potrivit decât pelinul. îți face poftă de mâncare și dai și la copii când au limbrici. Tufa aceea de pojarniță e pentru dinți sau când te doare maiul, la galbanare, la rană și la arsură. Pentru somn și pentru ochi e bună sulfina. La trepădătură ori la gâlci dai nalbă mare sau mălagă, alții îi zic colăceii babei. Când femeia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
și durerile din șale, fără a le trata. Aceasta a dovedit că toate durerile mele aveau o cauză comună și că organismul uman este un tot unitar. În această lună și jumătatea am băut ceaiuri de : - urzici plus coada calului, pojarniță, - coada șoricelului, - salvie,cimbrișor. Zilnic, dimineața făceam o cană de jumătatea de litru de ceai de urzici, proaspete și coada calului, uscată. După ce o beam, făceam o altă jumătatea de litru de ceai de pojarniță și tot așa succesiv făceam
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
de : - urzici plus coada calului, pojarniță, - coada șoricelului, - salvie,cimbrișor. Zilnic, dimineața făceam o cană de jumătatea de litru de ceai de urzici, proaspete și coada calului, uscată. După ce o beam, făceam o altă jumătatea de litru de ceai de pojarniță și tot așa succesiv făceam ceai din toate plantele enumerate mai sus. Nu reușeam să beau mai mult de unul sau doi litri de ceai pe zi. Apă nu beam deloc. Compresele de varză albă, deși foarte eficiente și binefăcătoare
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Mă simt bine, nu am nici un fel de dureri. Mă simt ușoară, la mers și la făcut treabă. Cu ochiul drept văd bine. Îmi dau seama ce suferință grea este lipsa vederii. Beau ceai preparat dintr-un amestec de plante: pojarniță, coada calului și urzici. La ceai adaug lămâie și îl îndulcesc cu miere de albine. Beau și apă minerală „Perla Harghitei”. Mi-am adus aminte de planta medicinală pedicuța, care calmează durerile și vindecă cârceii și rănile. Am cumpărat o
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
pescuitul și vânătoarea. Pe lângă aceste ocupații, sunt și unii care mai culeg din mediul înconjurător plante tinctoriale (flori de tei, măr pădureț, frunze și coji de nuci) și plante folosite pentru ceaiuri în medicina populară (coada șoricelului, rostopască, holeră, sulfină, pojarniță, floare de soc, pătlagină, mușețel etc.), rădăcini și tulpini comestibile (baraboi, brândușe, alune de pământ, pur, grâușor, măcriș, ștevie, urzici), fructe de pădure (mere pădurețe, cireșe amare, măceșe, zgorghine ș.a.), ciuperci, bureți, plante pentru descântece (mătrăguna). APICULTURA Albinăritul a fost
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din somnul iernii și de sub veșmântul binefăcător, primăvara, când
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fierbinte, o sticlă cu apă fierbinte, un săculeț cu fiertură de porumb fierbinte, sare fierbinte, flori și/sau scuturătură (stroh) de fân Înmuiate În apă clocotită. Oblojeli cu boz, lemnul Domnului fiert În vin alb, natural, rădăcini de leuștean opărite, pojarniță (sunătoare) și săgețică Înmuiate În apă fierbinte. Cataplasme cu untură și cățușnică, cu cicoare, cu frunze de varză albă Încălzite, cu frunze și flori de cucută, Înmuiate În oțet și untdelemn și Îngroșate cu făină de grâu, de orz fiert
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de kilograme, chiupuri cu untură și untdelemn, dulcețurile, magiunul și bulionul, toate făcute de mama, grămezi mari de cartofi, ceapă, usturoi, bob, linte, fasole, așa, ca să ajungă de la o recoltă la alta și în săculețe se păstra floare de tei, pojarniță, mentă și mușețel. Bineînțeles că în fiecare toamnă, tata aducea mai multe care cu lemne de esență tare, să fie pentru un an întreg; punea la murat varză, harbuji, castraveți și pătlăgele, toate în butoaie pregătite de tata din timp
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Torilis japonica (Houtt.) DC. (Hațmațuchiul măgarului) - T., Euras. Frecv., z.step.-se.fa.; L6T6C3U5R8N8; Gallio-Alliarion, Atropetalia SUBCLASA DILLENIIDEAE ORD. THEALES FAM. HYPERICACEAE *Hypericum hirsutum L. - H., Euras. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L7T5C4U5R8N7; Atropion, Querco - Fagetea, Tx. *Hypericum perforatum L. (Pojarniță, Sunătoare) - H., Euras. Comună, z.silvost.-se.fa.; L7TXC5U4RXNX; Koelerio - Corynephoretea, Festuco - Brometea, Nardion, Prunetalia Atropion, Dauco - Melilotion, Md., Tx. ORD. MALVALES FAM. TILIACEAE *Tilia cordata Miller (Tei pucios) - Ph., Eur. Frecv., z.st.-se.fa.; L4T5C4UXRXN5; Lathyro - Carpinion, Galio
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pănușă. Da’ câinele, câinele de ce nu latră? Apăsă clanța și intră în marchiză, unde simți mirosul de buruieni uscate pentru ceaiul de peste iarnă. Când era mică și ea culegea ierburi pe care le așeza la streașina casei să se usuce. Pojarniță, mentă, levănțică. Mai punea și la intrarea în casă să nu vină păianjănii sau alte gângănii. Miroseau frumos. Deschise ușa și intră în casă. - Da’ bărbatu-tău nu intră? - A rămas în căruță. Sărut mâna, mamă! Varvara intră în odaia
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
apelurile telefonice de sâmbătă, când prietenul lui se prezenta drept unul, Spengler Suter, care suna să reclame spargerea unei țevi care nici nu exista. Tata se ridică, ședea pe marginea gazonului, cositoarea se rostogolise peste taluz, tăind o brazdă în pojarniță înainte ca mașina să se fi răsturnat și continua să facă larmă ca un copil care nu se mai astâmpără. Când l-am găsit acolo tata era palid și cu fruntea brobonată de sudoare. — Știi că eu chiar am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
al fructelor de pădure și al ciupercilor. în pădure se găsesc mure, fragi, zmeură,alune și coarne care consumate în stare proaspătă aduc un aport de vitamine pentru corpul omenesc. Apoi mai găsim și multe plante medicinale cum ar fi pojarnița, sovârf, lipanul, mătrăguna, călinele, frunzele de mesteacăn, de stejar și de ulm. Nu în ultimul rând trebuie avute în vedere ciupercile de pădure(bureții) care încep din primăvară cu zbârciogii, mai apoi hulubițele, hribii, chitoarcele, gălbiorii și pe toamnă opinticii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana tripteris), trestie de câmp (Calamagrostis villosa), horști (Luzula silvatica), afin (Vaccinium myrtillus), merișor (Vaccinium vitis-idaea), afinul alpin (Vaccinium uliginosum), iar prin locurile băhnoase
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]