10 matches
-
Articolul 1 Se conferă Grupului de Pompieri al Județului Iași Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la înființarea "Roatei de pojarnici", ca primă subunitate militară din România specializată în lupta contra incendiilor, pentru meritele deosebite avute în acțiunile de salvare a persoanelor și bunurilor în decursul celor peste 16 decenii de existență, precum și pentru contribuția avută de pompierii-artileristi din Iași în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130307_a_131636]
-
lucreze toți orășenii localității, dar în activitatea curentă erau folosiți și sătenii veniți din satele învecinate - cei din urmă fiind folosiți mai ales la salubrizarea localității ca salahori pentru efectuarea unor munci grele, dar plătite cu sume foarte reduse: fanaragii, pojarnicii, tulumbagii etc. Pojarnicii despre care am amintit sunt pompierii de astăzi, instituție care se ocupa cu organizarea sistemului de prevenire și stingere a incendiilor, rod al prevederilor Regulamentului Organic, aplicat de generalul rus Starov, mai întâi în Muntenia în 1833
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
localității, dar în activitatea curentă erau folosiți și sătenii veniți din satele învecinate - cei din urmă fiind folosiți mai ales la salubrizarea localității ca salahori pentru efectuarea unor munci grele, dar plătite cu sume foarte reduse: fanaragii, pojarnicii, tulumbagii etc. Pojarnicii despre care am amintit sunt pompierii de astăzi, instituție care se ocupa cu organizarea sistemului de prevenire și stingere a incendiilor, rod al prevederilor Regulamentului Organic, aplicat de generalul rus Starov, mai întâi în Muntenia în 1833 legea purtând numele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai întâi în Muntenia în 1833 legea purtând numele de „Formiruirea comandei de foc sub denumirea de roată de pompieri", iar apoi aplicată în 1835 și în Moldova, la Iași, sub domnia lui Mihail Grigore Sturdza. După modelul „roatei de pojarnici" de la Iași, intrată în funcție la 1835, în 1841 la Bârlad iar în 1850 la Huși, comanda pojărnicească hotărăște crearea de companii de pojarnici și în aceste orașe. La Bârlad de exemplu, Departamentul treburilor dinlăuntru anunța în 1841 că în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1835 și în Moldova, la Iași, sub domnia lui Mihail Grigore Sturdza. După modelul „roatei de pojarnici" de la Iași, intrată în funcție la 1835, în 1841 la Bârlad iar în 1850 la Huși, comanda pojărnicească hotărăște crearea de companii de pojarnici și în aceste orașe. La Bârlad de exemplu, Departamentul treburilor dinlăuntru anunța în 1841 că în târgul Bârlad se va înființa o „comandă pojărnicească de 20 de oameni", iar pentru organizarea ei urma a se „tine mezat pentru procurarea celor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se „tine mezat pentru procurarea celor necesare”. Pentru dotarea ei cu tehnica trebuitoare, Eforia din Bârlad anunța că a și cumpărat două tulumbe iar Departamentul treburilor dinlăuntru se și pronunța în vederea ținerii unei licitații pentru „îmbrăcămintea slujitorilor isprăvnicești și ai pojarnicilor". Despre utilitatea unui asemenea serviciu pojărnicesc, în condițiile Bârladului, orașul nu numai al inundațiilor repetate ci și al incendiilor care de care mai mare, face referiri pertinente Marcel Proca în materialul „Comanda pojărnicească la Bârlad", publicat în revista „Academia bârlădeană
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
n-a dispărut în întregime, s-a 77 redus totuși, aproape la jumătate din ceea ce a fost, și în locul formei vechi i s-a dat sus una nouă ��. În anul 1859, autoritățile locale au instalat pe turn un post de pojarnici (pompieri) care dădeau alarma prin trivogă de alarmă (bătaie în tobă) și prin sunetul clopotului mare. După anul 1950, serviciul de pază antiaeriană al orașului a instalat un post de p�ndă cu mitralieră a.a. adăpostit într-un turnuleț
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Naniescu, fiind arhitect Nicolae Gabrielescu, în anul mântuirei 1900, luna mai, zile 10.” Trebuie precizat că egumenul Meletie a înălțat Turnul Goliei cu vreo 20 de metri și în vârf a făcut un balcon în care ședea de veghe un pojarnic (pompier). Acesta, văzând un început de incendiu undeva, punea să se tragă clopotul cel mare al mănăstirii și suna din „trivogă.” Lângă turnul clopotniță, pe fața exterioară a zidului de incintă, s-a aflat o cișmea publică - ale cărei urme
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
turcesc din Mangalia), autumnale (Plâns de toamnă, Toamna la baltă, După cules, Făurăria toamnei), marine (Haitele mării, Efigii marine), uneori în tablouri de-a dreptul memorabile, în verde, albastru și aur, precum imaginea Bărăganului topit în azur: „În aur de pojarnic și spumă de scumpie, / Rostogolind apusul la margini de pământ, / Își joacă Bărăganul talazu-i de câmpie / Cu iezere de ierburi zănatice în vânt”. Foarte izbutite sunt o seamă de invernale, icoane în argint, ca Iarnă scitică, Colind uitat, Iarna de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
de vânturi, făcând mult rău sănătății oamenilor”. Încercările de remediere ale acestei situații, prin prunduirea sau stropirea străzilor principale, au fost mult timp lipsite de randament și realizate cu mijloace primitive. Până în anul 1867 străzile au fost stropite cu ajutorul tulumbelor pojarnicilor (pompieiloră, apa fiind luată din râul Bistrița sau din fântânile din apropierea Primăriei. Începând cu anul 1867 au fost puse în funcțiune dou) poloboace mari, ce aveau împreună o capacitate de aproximativ 60 de vedre (750 de litri). Acestea erau transportate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]