237 matches
-
a fura memoriei ce-i de drept al ei. Sigur, de aici la recuperările pătimașe și la litania lui ubi sunt... e ceva mai puțin de-un pas. Ion Papuc, totuși, nu-l face. Nu sînt, în cartea lui, efigii poleite, care să transforme un trecut cu bune și rele în sfînt de iarmaroc. Nu sînt moaște pe care să le scoți la drumul mare, de dragul de-a mici și-a rușina prezentul. Dimpotrivă. Cu fața spre trecut e, dintr-un
Colaj din rame și coperți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11295_a_12620]
-
fascinație la nivelul lumii artistice a timpului, a celei financiare și politice. Ne fascinează în continuare pe noi cei de asăzi, cei care asistăm, printre altele, la ascensiunea vedetelor de tot felul, a vedetelor de-o zi, a falselor valori poleite astăzi de strălucirea ce aureola odinioară aparițiile acestei fabuloase personalități care a fost Monroe... l-a fascinat, de asemenea, pe Pierre Wyss, cunoscut coregraf al scenelor vest-europene de spectacol; ...este autorul scenariului, al coregrafiei, al regiei; ...este o personalitate puternică
Sezonul estival by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14908_a_16233]
-
neologisme, de preferință franțuzisme, care nu au ce căuta În limba românească pe care o schilodesc pentru a se declara absolut latini... și moderni, față de noi cărora nu le e rușine să continue cu forțe personale și un vocabular geto-sarmato-slavo-turanic poleit și Încrustat cu romanitate intrat În sufletele noastre. A fi român Înseamnă să faci parte dintr-o cultură aparte, dintr-un fel de a trăi, de a vedea lucrurile prin prisma nevoilor noastre pământene. Sângele nu prea are un mare
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
în PNȚCD iar eu consider că am ajuns la o vârstă - 76 de ani - la care mă pot lipsi liniștit de orice apartenență politică. - Nu aveți senzația că după ’89 s-a înlocuit o minciună cu o alta, poate mai poleită, dar tot o minciună? - Iată un lucru pe care îl înțeleg cu dificultate; ba nu, îl înțeleg, dar mă răvășește. De ce a trebuit ca trecerea la capitalism să fie făcută de către vechea Securitate? Adică se poate explica. Pentru că Securitatea a
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
Mariana Filimon Nord Călătoria spre Nord spre fiorduri ține de o geografie a inimii asculți Grieg izvorând din piatră din apă din cer în țara zăpezii brazi poleiți întâmpină un amurg auster frigul se dă la o parte face loc scânteierii păsări oprite din zbor au stele pe aripi sinele tău atinge nota de sus dincolo de spuma răscolită a fostelor mări rămâi tot mai singur Mâine îți spui
Poezii by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/3943_a_5268]
-
multe fire și puține sînt conduse pînă la capăt. E o filozofie întreagă pe scenă, simbolistica oglindirii și a oglinzii, sufletul vîndut în schimbul iluziei că tinerețea este veșnică, budoarele luxoase ale plăcerii și voluptăților, rama aurie, prețioasă care închide corporalitatea poleită a adorației, halatele ŕ la japonaise, opulente, purtate în intimitatea locuințelor. La fiecare palier al spectacolului se adaugă, nu se simplifică. Luate în sine, elementele de decor ale scenografului Andrei Both sau unele dintre costumele Doinei Levința sînt extraordinare, nasc
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
fermecătoarea nimfă într-o dulce captivitate șapte ani încheiați. Insistența cu care Kalypso caută să prefacă extazul instantaneu într-o eternitate monotonă nu-i poate provoca însă preaomenescului Odysseus decît lehamite: ,Nopțile, da, le trecea lîngă ea-n grota ei poleită,/ Nu bucuros, ci ea vrînd, iară el doar lăsîndu-se-n voia-i;/ Zilele însă, la rînd, le ședea doar pe stînci și pe țărmuri,/ Tot zbuciumîndu-se-n grele suspine, cu jale în suflet,/ Ochii-ațintind, printre lacrimi șiroaie, spre zări, peste mare." (5
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]
-
timp pentru vise, pentru poezie, pentru madone și alte aurore boreale. Fleacuri. Poezia, visele, madonele cu zâmbet imaterial-trist-melancolic - cam despuiate, nu-i vorbă, mult mai despuiate în ziua de azi -, au rămas doar pentru coperțile revistelor și televiziune. E ambalajul poleit al lumii noastre agresive. -Dac-am încercat s-o uit? M-ai întrebat dac-am încercat s-o uit?... Ce idee... Nu, nici vorbă. Eu visez rar, domne. Și când visez totuși, nu uit. Nu uit nimic !, uite-așa. Ca să nu
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Li se liniștesc sufletele Șoptitoare, fumegânde? * Celebrarea Sfântului Gheorghe Între săbiile grâului, Gloria cerului senin, Făpturile Iadului uitate, Sângerări ocolite de priviri În timp ce chipul lui frumos Devine tot mai străveziu. Scuturi de liliac înflorit Cetățile în sărbătoare (ale mălinului) Norii poleiți Cu răsuflarea Lui Dumnezeu Și armura lui descheiată În dreptul inimii, O odihnă verde Pândită de secetă, Ochii larg deschiși Ai Fiarei. Alb, auriu, Întinderi netede, Ape, Zăpada, Un măr înflorit Peste noapte, O piatră stăruitoare Precum un nor veșnic În
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
cu flori d-ienibahar și în duminici era a patra oară când credeam atâta cât să plângă clipa era atâta cât aripa se rostuia printre noi doi aiurea zămisleam clepsidra aiurea noi visam pentru noi doi și plin de ploaie poleită mă învârteam printre pocale cerșind din scuturi țintuite iubirea fiecărei doamne. O zi și o noapte Taci și scrie Astfel se iscă o vagă poezie Cu picioarele tale strâmbe erai Ca o statuie Ca o nimfă cu picioarele strâmbe Tu
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
vertebrală a unui sistem care a făcut din România țara pe care o vedem acum: una a sclifoselilor snoabe la vârf și a dezastrelor iremediabile la bază. Evident că toate aceste personaje îți vor demonstra bunele intenții și indiscutabilele competențe (poleite, între timp, cu titluri și diplome de participare la simpozioanele marilor universități occidentale. Ceea ce se înțelege mai puțin e că multe din aceste participări au fost urmarea unor penibile donnant-donnant sau, și mai frecvent, a "cotei" pe care unitățile academice
Coșmarul cu termen expirat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10590_a_11915]
-
lucuri cu gândul că e vorba de același stat care a creat o ciupercărie de universități (cam de mâna a opt mia), în cele mai prăfuite târguri uitate de lume. Cum e și firesc, ele produc pe bandă rulantă inși poleiți cu mediocritate, total incapabili să înțeleagă rigorile lumii în care trăim. Ei bine, statul e paralizat (prin legislația idioată, dar și prin colaboraționismul cu nimicnicia al multora din funcționarii săi) și când se pune problema de a finanța câteva laboratoare
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
Am încercat să aflu care sînt cele ale securității. Mai simplu de depistat erau ziarele securității. Tonul îl dădea o revistă din țară, "Glasul Patriei", care pe urmă s-a numit "Tribuna României". Circulă numai în străinătate. Era minciună, otravă poleita pentru Vest... Au fost chiar și întîmplări pline de haz. La o Poștă a Redacției, a apărut o poezie a nu-stiu-cui, a unui refugiat, care ne anunțase că în acrostih scria "Jos Ceaușescu" sau "Ceaușescu criminal". Un alt motiv de
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
sus, pe case. În fond, nu-i chiar atât de groaznic dacă nu privești norii rostogolindu-se disperați în îndepărtare. „Bună ziua”!, zice cineva în spatele meu și-mi întorc binevoitor obrazul drept. A! E Valentina, mezelăreasa din piața noastră. Plete blonde poleite și o minijupă provocatoare. Nici n-ai zice c-are deja cincizeci de ani! Și merge încet, legănându-și șoldurile, bucățica asta de cârnaț cracovian, bine făcută și plină de ea. Chiar dacă mai are pe față o urmă de pernă
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
de clasă era în toi, nefericiții căzuți în masa celor neagreați de regim se considerau salvați când ocupau cel mai mărunt post, ce-i îndrituia a fi tolerați în societate. Dacă, așa cum spunea Talleyrand, aceia care nu au trăit în poleitul veac al XVIII-lea nu au cunoscut dulceața vieții, tot așa, cei care nu au trăit sub comunism și mai cu seamă în anii săi de înscăunare, nu au cunoscut umilința de a trăi în sclavie, de a accepta, ca
În luptă cu atotputernicii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15766_a_17091]
-
un gang de cartier. Întreruptă de "accese" paseiste, adaptarea vine, cu timpul. Și romancierul se întoarce la uneltele sale. Nu și soția, artistă emerită, de care teatrul, așa cum a ajuns, nu mai are nevoie. Spectacol de despărțire, masă festivă, "artificii" poleite care ascund, frumos, pe cît se poate, o ruptură. Aceeași pe care încearcă s-o facă mai lină zvonurile. Precum cafeaua falsă, surogat, o înlocuiește pe cea naturală, servită în ceșcuțe mici, pe vremuri, tot așa conversația închegată la five
Oameni de prisos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11837_a_13162]
-
arătat când erau poleite cu aur? Am aflat dintr-un studiu istoric al lui N. Grigoraș despre biserica Trei Ierarhi, în care a redat relatarea călătorului turc Evlia Celebi, care a văzut-o în anl 1659: „Pietrele ei de marmură poleită strălucesc și scânteie, de parcă ar fi frunze desenate de pe un pergament iluminat”... „Asemenea zugrăveli împodobite, numai la Atena, orașul filozofilor și bărbaților de stat, în templul divinului Platon, dacă mai găsești...” Când am intrat în biserică m-a impresionat bogăția
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
etc) , Însă acest lucru este posibil în foarte puține cazuri. Trebuie să vedem ce putem face în contextul actual să diminuam cât mai mult până la anulare acel rău pervers care se poate să ne cucerească punându-și pe el haine poleite , strălucitoare care să ofere plăcerea momentului, fără să ne lase să cugetam la consecințele îndepărtate. Râul sub forma bolii, a instalării anarhiei în funcționalitatea organismului poate să se instaleze rapid (supradoză de droguri, otrăvire, intoxicație plus infecțiile și accidentele), ori
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști”. Era un moment plin de mister, când simțeai cu tot sufletul sacralitatea acelui ritual. Apoi, cu ochii sticlind de bucurie, alergam în bucătărie unde trona pe masă un coș de răchită poleită, plin cu ouă vopsite, ce râdeau la noi cu strălucirea culorilor. Alături, cozonacii galben-maronii ne făceau șmecherește cu ochiul: hai, îndrăzniți! „Încurajați”.ne repezeam spre ouă și cozonaci. Mama ne dădea peste mâini: hoo, vandalilor, așteptați să tămâiez și să
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
deja povestite în volume anterioare sub diferite forme. Ce contează! Poetul avea conștiința propriei sale valori, dar o ascundea, ipocrit, sub vălul unei false modestii. Atunci cînd el declara, în perfectă antifrază, că "n-am învățat nici o limbă din cele poleite" și că "de-ar fi fost școli ca acum, învățam și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
sînul tău". Acum, în ultimii ani, scriitorul a ajuns la momentul reflecțiilor grave, cu alură definitivă: "Codrul acel de cipariși cuprinde nenumărate petre tumulare ce se întrec în pompoase inscripții, în turbane, în fesuri cioplite și bine văpsite, în balustrade poleite și împletite între care se acață unde ș‘i unde cîteva plante ce vejetează asupra oaselor și a răcei marmore.(...) Mormintele în cea mai adîncă tăcere ne dau învățătura cea mai mare și mai solemnelă, căci nu numai ne deprind
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
invitați profesorii Gheorghe Lazarovici și Florin Drașovean. Au fost discutate prioritățile de cercetare arheologică și parteneriatele în domeniu. Tradiții la bradul Copiilor l În cadrul Secției de Etnografie În jurul unui foarte frumos brad împodobit ca-n casa bunicilor, cu mere, nuci poleite, conuri de brad, covrigei și acadele, se desfășoară expoziția „Crăciunul Copiilor“, deschisă în aceste zile la Secția de Etnografie a Muzeului Banatului. Prezentând-o, directoarea secției, doamna Corina Cranciova, a precizat că „de data aceasta, tema obiceiurilor tradiționale de Crăciun
Agenda2005-51-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284504_a_285833]
-
omul din lună îi vorbește în urechea înfundată. E fericită. Deschide rând pe rând alte cutii și-alte cutii, mereu alte cutii, mereu cutii cutii. Și fiecare dintre ele e plină de cadouri și fiecare dar e învelit în hârtie poleită și scufundat în valuri de confetti și munți de serpentine aurii și-acum omul din lună îi spune că o să plece marți la mare. Mergi în vacanță, a întrebat nebuna, și apoi s-a și mirat că vocea nu i-
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
nou 1871, în care Eminescu toastează pentru Carol I - și rubricile permanente. Între ele, cronica teatrală a lui Arghezi, întoarcerea cronicarului la uneltele sale, între normalitate și război: "Mă reinstalez aici, după ani de hoinărie, în această rubrică de nimicuri poleite și de prestigii copilărești, între păduri de hîrtie și cetăți de carton. Spectator de vanități, măsurător de atitudini, vaccinator de temperamente, îmblînzitor de gorile în miniatură și de cimpanzei cu aripioare, mă regăsesc în mijlocul papagalilor periați, ca un flașnetar destul de
Iarna revistelor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8900_a_10225]
-
care o consacră literar Barbu în După melci. Cele două povești de iarnă se amestecă în această feerie care-și greșește vraja, plătind "în natură" prețul coacerii la minte. Apărută la sfîrșitul lui '21, cu ilustrațiile lui Teișanu, prea dulci, poleite, placheta e refuzată, sub unghi grafic, de Fundoianu și retrasă de Barbu. Același text apare în Agora din 1947 și suferă, apoi, corecturile în cerneală roșie ale autorului său, primind și motoul-dedicație: "Unchiului meu Sache Șoiculescu al cărui glas îl
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]