4,317 matches
-
în literatură veche și premodernă. De momentul prezenței lui Piru îmi aduc mai bine aminte. Alesese să vorbească despre un caz controversat, cel al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, redactor cândva al revistei „Contemporanul”, care se angajase cu Titu Maiorescu într-o polemică, în numele criticii literare „științifice” pe care el susținea că o promovează. Și îl luase Piru pe Dobrogeanu-Gherea în târbacă, zicând că era un impostor în cultură, produs al narodnicismului rusesc, că nici nu știa bine românește etc. etc. Pe vremea
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
oficiale de informare sunt inapte s-o definească în mod corect. Strădaniile cercetătorilor de a face lumină (iar unii, din contra, întuneric!) în problematica națiunii au fost încununate de succes parțial, lucrările rezultate făcând, în mod sistematic, obiectul unor furtunoase polemici ulterioare. Națiunea este acea entitate capabilă să inspire loialitate generală și, cel puțin din punct de vedere teoretic, atât creativitate culturală, cât și acțiune politică de masă, singurul garant al drepturilor sociale și politice ale tuturor celor amenințați de procesul
Națiunea, eterna iubire… by http://balabanesti.net/2014/05/24/natiunea-eterna-iubire/ [Corola-blog/BlogPost/339971_a_341300]
-
abordate teme diverse de istoria culturii, a civilizației, de istorie a constituirii disciplinelor socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituțiilor culturale românești, teme ținând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări și se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezență cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată. Punem acest ciclu de conferințe sub numele și semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
socio-umane pe tărâm românesc, de istorie a instituțiilor culturale românești, teme ținând de antropologie, etnologie, istoria religiilor, istoria ideilor. Se vor lansa întrebări și se vor amorsa polemici, totul pentru a readuce la prezență cultura dialogului intelectual, dezbaterea de idei, polemica civilizată. Punem acest ciclu de conferințe sub numele și semnul lui Mircea Vulcănescu pentru că el este figura emblematică a intelectualului român al secolului XX. Mircea Vulcănescu reprezintă la superlativ tipul intelectualului angajat și implicat în viața cetății și a poporului
Cornova ca revelator al satului românesc şi al monografiei by http://www.zilesinopti.ro/articole/938/cornova-ca-revelator-al-satului-romanesc-si-al-monografiei [Corola-blog/BlogPost/99878_a_101170]
-
si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este un regalist convins, membru al Academiei, deputat, ministru al culturii, al justiției, prim-ministru, profesor universitar, filozof, logician, polemist (vezi polemicile cu Dobrogeanu-Gherea) si un distins avocat cu o oratorie de invidiat. Între 1846 și 1848 Titu Maiorescu este elev al școlii primare din Craiova . În zilele revoluției, Ioan Maiorescu plecând în misiune la Frankfurt am Main, Maria Maiorescu cu copiii
Ion Ionescu-Bucovu: LECŢIA LUI MAIORESCU by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-lectia-lui-maiorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339427_a_340756]
-
să zică?!? Dar când a rostit „Don Quijote” m-am luminat... explicația care a urmat mi-a dat dreptate: cuvintele spaniole bacin (vas, lighean, printre alte sensuri) și yelmo (coif), baciyelmo sau altfel spus, faimosul ligheano-coif al lui Quijote (și toată polemica din jurul acestui obiect)! struțo-cămila lui Cervantes: coiful cavalerului sau ligheanul bărbierului... și dintr-o dată m-am trezit în casa țărănească a bunicilor în camera de zi cu pereții ei gălbui cu diverse modele, cu cele două paturi, cu soba de
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
publicisticii. Un emul al lui Sartre care, în loc să folosească ziaristica pentru a-și consolida ascensiunea universitară, se dedica ei prin fulminante editoriale pe care le admiram în „L'Express”, și „Le Point” când ne cădeau în mână, nu numai pentru polemica cu dogmatismul de orice natură, ci si pentru valoarea lor literar-filosofică, amintind de condeiele mari ale iluminismului francez. În perioada aceea, când noi simțeam urmările marxismului pe propria noastră piele, iar confrații săi, intelectualii francezi perseverau în gauchism făcând teorie
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
modești analiști, comentatori și cronicari politici, cum impune media semnături sonore la timpul prezent, dar care, în general, sunt lipsite de orice viitor, fiind lipsite de orice fiosofie. Și, dacă prin editorialele sale, prin orientarea revistelor editate, ca și a polemicilor susținute, Jean François Revel, a devenit cel mai academic condei din publicistica franceză, pentru noi, cei dinspre estul continentului, el se demonstrează a fi cel mai avertizat critic contemporan al practicilor rezultate din filosofia politicilor comuniste. Prin traducerile de la „Humanitas
O BIBLIOGRAFIE OCCIDENTALĂ PENTRU CUNOŞTINŢELE DE BAZĂ ALE LIDERILOR EUROPENI ÎN DRUM SPRE SANTIAGO DE CHILE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_o_bibliografie_corneliu_leu_1360234810.html [Corola-blog/BlogPost/341395_a_342724]
-
percepția, atitudinea, cultura și spiritualitatea occidentală și cea răsăriteană. Cercetătorul care se încumetă să pătrundă în Viețile bărbaților iluștri și înțelepți, cum este în cazul nostru Marele Împărat Sfânt Constantin, trebuie să lase altor neofiți convingerile personale, prejudecățile, invidia, fariseismul, polemica provocatoare și să treacă dincolo de prezentarea faptelor mundane parcurgând un drum destul de lung, cu înălțimi abrupte, ca suișul filocalic al unei adevărate Mărturisiri de Credință Ortodoxă. În calea sa istoricul trebuie însoțit de obiectivitate, acuratețe, buna credință, de armura calităților
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
prilej unic de a progresa în vederea încheierii unei păci, și ne este interzis de a neglija această situație favorabilă" (Săptămâna') Apoi a adăugat, „Avem cu cine să dialogăm, dar trebuie să ne ferim ca discuțiile să nu se transforme în polemică. E de preferat să fi travestit în ied, decât un ied cu răcnet de leu". Șimon Peres a fost ales Președinte al Statului Israel după o lungă carieră politică, diplomatică care a început în anii tinereții, ca ucenic harnic și
ÎN MEMORIA LUI SHIMON PERES de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1477033584.html [Corola-blog/BlogPost/371738_a_373067]
-
constituie, cu fiecare număr, ca un „far moral” care luminează calea celor ce nu acceptă compromisul cu presa care exhibă pe prima pagină violența, sexul, obscenitatea, pornografia, într-o continuă isterie a sporirii tirajului. Sunt de notorietate în aceste sens polemicile purtate cu fostul director al tabloidului „Curierul zilei”, cititorii apreciind tot mai mult seriozitatea, verticalitatea, credibilitatea „Argeșului”. Stau mărturie în acest sens editorialele sale adunate, selectiv, într-un volum apărut, în 2008, la Editura „Paralela 45”. Sub conducerea sa, ziarul
DIPLOMĂ DE EXCELENŢĂ PENTRU MIHAI GOLESCU by http://uzp.org.ro/diploma-de-excelenta-pentru-mihai-golescu/ [Corola-blog/BlogPost/93527_a_94819]
-
Audanius, dar asta ar însemna însă că falsurile au spus adevărul spunând că ele nu sunt adevărul, recunoscând astfel propria lor falsitate. Dar noi știm că falsurile nu pot spune adevărul! Ce urmează deci? Procuratorul Ponțiu Pilat jubila asistând la polemică. -Iar acum te rog...aplică procedura ta magistre Simbinacus, spuse Ponțiu Pilat râzând puțin forțat. Aplică măsurile și desparte falsul de adevăr, binele de rău, în cazul justiției sau în orice alt caz vrei tu! Simbinacus nu mai spuse nimic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Fiind lansate în spațiul virtual, articolele d-lui Viorel Roman, în mare parte eseuri de interes major, ale Europei, în general, și ale României, în particular, sunt dezbătute și completate, adesea existând opinii diferite sau polemici incitante între autor și partenerii de dialog. Găsim în carte articolele și comentariile d-lor: Ioan Miclău (Australia), Ioan Geana (România), Dimitrie Grama (Danemarca/Gibraltar), Corneliu Vlad (România), Ion Marin Almăjan (România) etc. După 1990, Viorel Roman, în fiecare an
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
poeți s-au intersectat, mai mult sau mai puțin fericit. Din paginile cărții rezultă clar cum personalitatea lui Eminescu l-a urmărit pe poetul Rondelurilor toată viața, oferindu-i atât momente plăcute cât și dezagreabile. Sunt redate în firul narațiunii polemica dintre cei doi corifei, implicit dintre cele două mari gazete pe care le-au înscris cu litere de aur în istoria culturii naționale: Literatorul și respectiv Timpul. Nu sunt uitate nici perioadele în care celebra epigramă despre boala psihică a
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1493623697.html [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
receptiv la această propunere, astfel că propunerea a fost trimisă către doi lideri importanți ai Ortodoxiei: Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și Patriarhul Rusiei, Kiril. Deși este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie și Catolicism, problema calendarului a generat polemici chiar în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
Deși este una din chestiunile minore ale diferendelor dintre Ortodoxie și Catolicism, problema calendarului a generat polemici chiar în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
în sânul Ortodoxiei, odată cu adoptarea calendarului pe linie civilă. În 1923, Congresul interortodox din Constantinopol a adoptat calendarul gregorian, însă nu fără polemici, unii ortodocși crezând că adoptarea noului calendar presupune o unire forțată cu Catolicismul. Pentru a aplana aceste polemici, Sinodul de atunci a decis că fiecare Patriarhie să treacă la calendarul Gregorian când va crede de cuviință. Au adoptat îndreptarea Patriarhia Ecumenica, Patriarhia Română (octombrie 1924), Patriarhia Antiohiei, Bisericile din Grecia, Albania, Polonia, Cehoslovacia, Finlanda. Bulgaria și Arhiepiscopia Ciprului
Discuții secrete pentru o mișcare ce va reunifica din nou creștinismul. Decizie istorică de Paște by http://uzp.org.ro/discutii-secrete-pentru-o-miscare-ce-va-reunifica-din-nou-crestinismul-decizie-istorica-de-paste/ [Corola-blog/BlogPost/92847_a_94139]
-
protagonist și martor al acțiunii cărților sale. Lui îi revine meritul de a fi imortalizat pe hârtie, prin prisma personajului direct implicat, acele momente dificile din istorie, nepermițând căderea lor în uitare. Regizorul, însă, este cel care a depășit limitele polemicii înfocate ce se dă în continuare pe tărâmul percepției subiective a celor trei romane, oferindu-ne posibilitatea de a contempla tabloul acelor zbuciumate trăiri profund umane, transpuse cu mijloacele artei audiovizuale. Grație acestei înțelegeri dintre cei doi, scriitorul frământat în
RĂMAS BUN LA ROŞIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1487982206.html [Corola-blog/BlogPost/375302_a_376631]
-
preceptele filozofiei. Arhiereii, preoții și sacerdoții iudei interziceau orice contact cu filozofia grecilor, considerând că aceasta era pervertitoare, neadevărată, și mai ales păgână, ofensatoare la adresa numelui lui Dumnezeu prin idolatria omniprezentă în aspectele cultului. Iudeii păstrători ai legii respingeau orice polemică cu filozofia elină care în opinia lor pleca din start cu premisa politeismului iar disputele teologice pe această temă nu-și aveau rostul nicidecum în discuțiile dintre iudei și reprezentanții celorlalte culte ori culturi, deoarece așa le era impus tuturor
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1406708001.html [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
să polemizez cu cei care critică tot ce scriu, deși mi-ar plăcea s-o fac. Subiectele abordate - referitoare la ce face ori nu face banca centrală - sunt însă atât de sensibile, încât în dezbaterea lor nu-i loc pentru polemici. Și, mai ales, nu cred că e loc pentru ironii. Prefer analizele, cu toate cărțile pe față: idei, cifre, fapte și tot ce poate să asigure pătrunderi în profunzimea lucrurilor. Singurul criteriu de selecție la BNR: valoarea. Din tot mai
De ce evit polemicile by https://republica.ro/de-ce-evit-polemicile [Corola-blog/BlogPost/338437_a_339766]
-
2062 din 23 august 2016. Fiind lansate în spațiul virtual, articolele d-lui Viorel Roman, în mare parte eseuri de interes major, ale Europei, în general, și ale României, în particular, sunt dezbătute și completate, adesea existând opinii diferite sau polemici incitante între autor și partenerii de dialog. Găsim în carte articolele și comentariile d-lor: Ioan Miclău (Australia), Ioan Geana (România), Dimitrie Grama (Danemarca/Gibraltar), Corneliu Vlad (România), Ion Marin Almăjan (România) etc. După 1990, Viorel Roman, în fiecare an
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doina_dr%C4%83gu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/352292_a_353621]
-
la dialog. Citește mai mult Fiind lansate în spațiul virtual, articolele d-lui Viorel Roman, în mare parte eseuri de interes major, ale Europei, în general, și ale României, în particular, sunt dezbătute și completate, adesea existând opinii diferite sau polemici incitante între autor și partenerii de dialog. Găsim în carte articolele și comentariile d-lor: Ioan Miclău (Australia), Ioan Geana (România), Dimitrie Grama (Danemarca/Gibraltar), Corneliu Vlad (România), Ion Marin Almăjan (România) etc. După 1990, Viorel Roman, în fiecare an
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doina_dr%C4%83gu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/352292_a_353621]
-
cu vederea și trădat. Vestul se uită de sus la mizeria materială din Est, în timp ce ortodocșii cred în superioritatea lor duhovnicească și sobornicească absolută”. Așadar, dr. Roman e pus pe provocare permanență prin spusele sale. Dar provoacă la dialog, la polemica, dispută, de fapt la clarificare. Iată: între cele două războaie, “fără un dialog cu Roma, totul s-a năruit în numai două decenii”. Oricine poate replică, însă, că nici Papa de la Roma nu ar fi putut rupe pactul Ribbentrop-Molotov. Sau
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_vlad_1476180600.html [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
ca tine chiar, iubesc greșala.” Mutându-se la Berlin, plănuiește drame originale și traduceri de piese cum ar fi „Văduva din Ephes”, „Torqato Tasso”etc. Venind în țară, Eminescu devine cronicarul dramatic al „Curierului de Iași” și, mai târziu, printre polemicile politice, scrie cronici dramatice la „Timpul”, participă la spectacole,pregătește „Dodecameronul dramatic”cu subiecte din istoria Moldovei. Eminescu lânga femeia iubită ieșind de la teatru, chiar cu un an înainte de a-și da obștescul sfârșit. Iar zeflemistul Caragiale în față duelează
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
deșartă, ar putea încă să fie calificată ca idee hotărâtoare ori de răspântie. În numeroase ocazii, mai multe teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii împotriva necreștinilor. Altele au fost notate mai pe scurt, ca de exemplu familiaritatea dumnezeiască, detașarea de bunurile lumești și îndreptarea spre lumea de dincolo, fără a o uita pe cea a slavei adevărate, căreia îi suntem destinați după moarte, dar
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]