70 matches
-
timpului, Ovideo, scrie că a văzut în Andaluzia „câmpuri întinse de porumb”, noua plantă agricolă răspândin- du-se apoi și în Italia. În anul 1610, porumbul-boabe se vindea intens în piețele din Lombardia și Veneția, iar țăranii învățaseră să facă polenta (mămăligă). Iscusiți corăbieri și buni comercianți, portughezii vând porumb în Africa și în Orient, până departe, în China. În statele din sud-estul continentului european, porumbul dobândește, de asemenea, o mare utilizare, în defavoarea consumului de mei. Dar la noi?... Când vine
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
pe arii întinse din sudul, sud-estul și vestul României, ocupând zone subcolinare din Banat, Muntenia și Oltenia. Hibridul „Andreea” asigură o producție de până la 11 tone porumb-boabe la hectar pe terenuri neirigate și 12-13 tone la hectar pe terenuri irigate. Polenta, o mămăligă ca la noi Doamna Coleta de Sabata a publicat o „Carte de bucate europene” (Editura „Excelsior”, Timișoara, 1995) în care sunt prezentate mai multe rețete de polenta, un fel de mâncare mult apreciată în Italia după introducerea culturii
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
pe terenuri neirigate și 12-13 tone la hectar pe terenuri irigate. Polenta, o mămăligă ca la noi Doamna Coleta de Sabata a publicat o „Carte de bucate europene” (Editura „Excelsior”, Timișoara, 1995) în care sunt prezentate mai multe rețete de polenta, un fel de mâncare mult apreciată în Italia după introducerea culturii porumbului. Polenta se mănâncă și astăzi, dar mult mai puțin, luând locul pastelor făinoase, îndeosebi în sudul peninsulei. Dacă mai înainte înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
mămăligă ca la noi Doamna Coleta de Sabata a publicat o „Carte de bucate europene” (Editura „Excelsior”, Timișoara, 1995) în care sunt prezentate mai multe rețete de polenta, un fel de mâncare mult apreciată în Italia după introducerea culturii porumbului. Polenta se mănâncă și astăzi, dar mult mai puțin, luând locul pastelor făinoase, îndeosebi în sudul peninsulei. Dacă mai înainte înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă mai ales la cină și adesea ca desert, preparată cu zahăr sau miere
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
rețete de polenta, un fel de mâncare mult apreciată în Italia după introducerea culturii porumbului. Polenta se mănâncă și astăzi, dar mult mai puțin, luând locul pastelor făinoase, îndeosebi în sudul peninsulei. Dacă mai înainte înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă mai ales la cină și adesea ca desert, preparată cu zahăr sau miere și cu multe condimente orientale. Polenta se prepară în două variante: l polenta dură, care este foarte densă, bine fiartă; când este gata, se răstoarnă
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
mult mai puțin, luând locul pastelor făinoase, îndeosebi în sudul peninsulei. Dacă mai înainte înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă mai ales la cină și adesea ca desert, preparată cu zahăr sau miere și cu multe condimente orientale. Polenta se prepară în două variante: l polenta dură, care este foarte densă, bine fiartă; când este gata, se răstoarnă pe un fund de lemn și i se dă o formă pătrată, cu marginile bine netezite; apoi se taie în bucăți
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
îndeosebi în sudul peninsulei. Dacă mai înainte înlocuia consumul de pâine, acum polenta se mănâncă mai ales la cină și adesea ca desert, preparată cu zahăr sau miere și cu multe condimente orientale. Polenta se prepară în două variante: l polenta dură, care este foarte densă, bine fiartă; când este gata, se răstoarnă pe un fund de lemn și i se dă o formă pătrată, cu marginile bine netezite; apoi se taie în bucăți mari, se lasă să se răcească și
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
este gata, se răstoarnă pe un fund de lemn și i se dă o formă pătrată, cu marginile bine netezite; apoi se taie în bucăți mari, se lasă să se răcească și se consumă în loc de pâine; adesea, acest gen de polentă se prăjește în ulei l polenta fragedă, moale sau subțire (tenera) este mult mai puțin densă și se poate fierbe în apă sau lapte, fiind folosită de cele mai multe ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
fund de lemn și i se dă o formă pătrată, cu marginile bine netezite; apoi se taie în bucăți mari, se lasă să se răcească și se consumă în loc de pâine; adesea, acest gen de polentă se prăjește în ulei l polenta fragedă, moale sau subțire (tenera) este mult mai puțin densă și se poate fierbe în apă sau lapte, fiind folosită de cele mai multe ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta di due minutti”, care se face
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
polentă se prăjește în ulei l polenta fragedă, moale sau subțire (tenera) este mult mai puțin densă și se poate fierbe în apă sau lapte, fiind folosită de cele mai multe ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta di due minutti”, care se face din făină de porumb specială; se recomandă, totuși, să se fiarbă cel puțin cinci minute (nu doar două), cunoscătorii apreciind, însă, că polenta cea mai gustoasă este cea bine fiartă, amestecată mereu în timpul fierberii
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
ori la prepararea unor deserturi l recent, a apărut și o „polenta di due minutti”, care se face din făină de porumb specială; se recomandă, totuși, să se fiarbă cel puțin cinci minute (nu doar două), cunoscătorii apreciind, însă, că polenta cea mai gustoasă este cea bine fiartă, amestecată mereu în timpul fierberii, cu o lingură de lemn.
Agenda2005-02-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283259_a_284588]
-
Rodica Bin Cu un titlu de o cruzime suprarealistă, care trimite cu gîndul la unele imagini din filmele lui Buñuel, la tablouri de Salvador Dali sau la manifestele literare dadaiste, Warum das kind in der polenta kocht/ De ce copilul fierbe în mămăligă, romanul de debut al Aglajei Veteranyi, editat la "Deutsche Verlags-Anstalt" din Stuttgart (DVA), scris direct în germană, sare dintr-odată în ochii presei de specialitate și a mass-mediei din Germania și Elveția. Printr-o
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
făcând calcule și scheme, urmărind izoterme și izobare, cunoscutul scriitor Corneliu Scarlatache uită cu desăvârșire de chemarea sa dintâi. Cine l-ar vedea acum n-ar putea nicicum să ghicească pe autorul romanelor Coordonatele carteziene, Cearcăn, În noi e nădejdea!, Polenta, Pe ici, pe colo..., A uita-uitare, Olimp, pe loc repaus!. Nici chiar soția! Dar se va îngriji să nu aibă acces în camera lui de lucru! Duce acum o viață frenetică, lucrând zilnic, urmărind cu înfrigurare nivelul apei din borcane
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
soția lui, Carla, erau bucuroși să ne întâlnească. Casa de piatră a lui signor Fumo se afla în afara Castellanei și Franco ne-a luat în mașina lui ca să ajungem acolo. Amurgul începea să cadă și soarele luase acea formă de polenta despre care scriu școlarii în caietele lor. De-a lungul drumului, tufișuri mari de rozmarin se legănau în bătaia brizei de sud care se abate mereu la sfârșitul zilei. Aerul intra prin ferestrele mașinii, îmbătându-ne de miros de lavandă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
subcapitolul „Meșteșuguri și instalații”), din care au făcut o fiertură pe care au numit-o tot mămăligă. Dintre toate popoarele europene care cultivă porumbul pe suprafețe întinse, numai românii și italienii consumă mămăliga din făina de porumb, ei numind-o polenta. Spre deosebire de mei, porumbul cerea un complex de lucrări, în primul rând cele două prașile cu sapa, când se îndepărtau buruienile, iar la prașila a doua se făcea în jurul fiecărei plante un mușuroi ca să se poat dezvolta rădăcinile. În majoritatea anilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mămăligă la români? Nu suntem singurii de pe pământ care consumă porumbul. În primul rând, porumbul a fost și este consumat de amerindienii din America, de unde este adusă în Europa. Este consumat în unele state din SUA, în Italia se face polenta (mămăligă). De fapt și de drept, mămăliga la români și la alte popoare care au trăit în jurul Mării Mediterane și Mării Negre, era rezultatul unei fierturi din boabele zdrobite de mei (pasat) și alte cereale din aceeași familie (părincul, dughia). Meiul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stimulate and “blow up” the language, especially în the poem Delta: “the july evenings/ swam toward the shore/ carrying mosquitoes în their arms [...] you/ did not/ fry perch/ did not scale fish/ did not/ wash cutlery plates/ did not/ cook polenta soup onion salad/ did not/ squeeze lemons în the water/ did not/ puț mint în the tea”. Irony and self-irony are either able to govern entire poems (Negotiations, Internship, Necrosis, The newspaper, The delta, Restlessness) or can also be episodic
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
după trecerea în eternitate a lui Dante, când ultimele cânturi divine, crezute pierdute, au fost descoperite prin visul unei rude, în care i s-a arătat Dante și i-a indicat o firidă în peretele palatului lui Guido Novello da Polenta, unde acoperite cu un covor se găseau foile pe care erau așternute ultimele cânturi din Paradisul. Cu alte cuvinte, dacă Dante, din călătoria lui în lumea de dincolo, nu ar fi apărut într-un vis (prin Stâlpul Central sau “Coloana
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
prin secolul al XVIII-lea) În teritoriile locuite de români, el a cucerit imediat piața și conștiințele. Și a făcut-o În așa măsură, Încât astăzi pare planta prin excelență românească. Cel puțin alimentul principal pe care Îl furnizează, mămăliga (polenta pentru italieni și francezi), a devenit emblema țăranului român. Acest lucru a fost posibil datorită succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima epocă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
morar care în fața ta făcea toate operațiile și la capăt rezulta o pungă cu mălai produsă pe loc. 1 dolar kilu. Când vine Adi are din ce face mămăligă ca la bunica, fiindcă e acel tip de mălai, nu e Polenta rafinată de la magazin. Casele aveau producția separată de locul de dormit (furca, vârtelnița). Marile operațiuni de țesătorie, dulgherit se petreceau specializat, la casa meseriașului. Nu făcea fiecare de toate!!! Am fost în școală, foarte impresionantă. Dar cel mai tare m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
înalt și slab. cum sunt de obicei bucovinenii, cu cearcăne sub ochi. Se purta vânătorește, cu jambiere roșii și pălăriuță verde. Era un ins umblat : făcuse două războaie și călcase mai multe țări. Știa gustul cașei rusești, mâncase la italieni polenta, fapt ce nu-i schimba deloc înfățișarea cuminte cu privirile castanii. Ochii molatici aveau în lumina lor o blazare particulară. Punea unul lângă altul gesturi rare, însoțite de un glas măsurat. Din tot ce făptuise, mai ales paharul îi plăcea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
femeia, zise Brunetti. Și eu am avut aceeași reacție. E de asemenea doctor. — Trăim Într-o lume a miracolelor, spuse Paola. Deopotrivă căpitan și doctor. Ar fi bine să se priceapă exemplar la amândouă fiindcă o să te facă să ratezi polenta și ficat. Era unul din felurile sale preferate, iar ea probabil că-l gătise fiindcă ratase masa de prânz. — O să mănânc când mă Întorc. — Bine, o să le dau copiilor să mănânce și-o să te aștept. — Mulțumesc, Paola. Nu Întârzii mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ar fi bănuită că l-a ucis? El luă fundul de lemn cel mare de lângă aragaz și-l aduse la masă. Se așeză și ridică prosopul de bucătărie așezat peste fundul de lemn, scoțând la iveală jumătatea de roată de polenta aurie ce se afla, caldă Încă și acum Întărită, sub el. Ea aduse o salată și sticla de vin, umplând iar paharele Înainte să se așeze. — Nu, nu cred că de asta, zise el și-și puse cu lingura ficat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
el. Ea aduse o salată și sticla de vin, umplând iar paharele Înainte să se așeze. — Nu, nu cred că de asta, zise el și-și puse cu lingura ficat și ceapă În farfurie, apoi adăugă o bucată mare de polenta. Tăie o bucată de ficat cu furculița, Împinse ceapă peste el cu cuțitul și Începu să mănânce. Cum Îi era obiceiul, nu spuse nimic până ce-și goli farfuria. Când termină ficatul și strângea sosul cu ce-i mai rămăsese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
ficat cu furculița, Împinse ceapă peste el cu cuțitul și Începu să mănânce. Cum Îi era obiceiul, nu spuse nimic până ce-și goli farfuria. Când termină ficatul și strângea sosul cu ce-i mai rămăsese din a doua porție de polenta, spuse: Cred că e posibil să știe - sau să aibă vreo idee - cine l-a ucis. Sau de ce a fost ucis. — De ce? Dacă i-ai fi văzut privirea când a dat cu ochii de el. Nu, nu când a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]