105 matches
-
inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau * Europa comuniștilor, Pascal Delwit, Jos Gotovitch, Jean-Michel de Waele * Fascismul și nazismul, Jean-Claude Lescure * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * Naționalism și națiune, Raoul Girardet * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Statul criminal, Yves Ternon * Viață fără stat?, Jean-William Lapierre * Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond * Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD", Radu Alexandru În pregătire: Guvernare comparată, J. Blondel Librării în
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
special pentru „cumpărăturile de obiecte casnice”, pentru „moda vestimentară” și pentru „problemele civice și politice”. Pentru acestea din urmă, statutul social și gradul de participare socială sunt criterii de influență decisive (Mendras și Forsé, 1983, p. 83). Conflict, competiție, coaliții: poliarhia Într-o societate modernă complexă, elita conducătoare este diversificată și comportă grupuri ce apără interese specifice. Astfel, elitele economice și cele politice sunt confruntate cu mize diferite și se reclamă de la legitimități specifice. În gestionarea curentă, ele au totuși relații
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu diferă semnificativ de cele ale elitelor politice, administrative sau religioase. După cel de-al doilea război mondial, a avut loc o anumită diversificare, fără a putea însă vedea în asta indiciile unei transformări semnificative (ibidem, p. 101). Noțiunea de poliarhie Oricare ar fi raporturile dintre elitele de la putere, s-a propus ca regimurile pluraliste să fie calificate mai degrabă ca poliarhii decât ca democrații. Noțiunea se înscrie într-o schemă de clasificare propusă de Robert Dahl (1971, pp. 5-16). Această
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o anumită diversificare, fără a putea însă vedea în asta indiciile unei transformări semnificative (ibidem, p. 101). Noțiunea de poliarhie Oricare ar fi raporturile dintre elitele de la putere, s-a propus ca regimurile pluraliste să fie calificate mai degrabă ca poliarhii decât ca democrații. Noțiunea se înscrie într-o schemă de clasificare propusă de Robert Dahl (1971, pp. 5-16). Această clasificare a regimurilor politice - și a rolurilor elitelor politice corespunzătoare - se bazează pe două dimensiuni distincte: contestarea și participarea. Aceste două
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aspecte diferite care se concretizează prin două procese diferite. Mișcările pe cele două axe; „contestare” și „participare”, definesc porțiunile unui spațiu cu două dimensiuni ocupate de regimuri diferite (vezi schema 3). Fg69 -p89 Liberalizare (contestare publică) Includere (participare) Oligarhii competitive Poliarhii Hegemonii închise Hegemonii inclusive Schema 3. Liberalizare, includere și democratizare (Robert Dahl, „Polyarchy”, op. cit., p. 7) Regimul situat în colțul din stânga jos al tabloului nu comportă nici o posibilitate de participare, nici de contestare. Este ceea ce Dahl califică drept hegemonie închisă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
democratizare; ea poate fi reprezentată printr-o deplasare în diagonală de-a lungul traseului III, pentru a ajunge în colțul din dreapta sus. Așadar, am fi tentați să rezervăm democrației această porțiune de spațiu. Totuși, Dahl preferă să utilizeze termenul de poliarhie (polyarchy), pentru că, în opinia sa, „în lumea reală, nici un sistem de mari dimensiuni nu este complet democratizat” (Dahl, 1971, p. 8). Așadar, subiacentă acestei distincții terminologice, găsim o concepție comparabilă cu cea a lui Joseph Schumpeter sau a lui Raymond
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Joseph Schumpeter sau a lui Raymond Aron, conform căreia idealul de democrație se traduce empiric prin regimuri sau elite aflate în competiție pentru putere. Dahl se explică: observând că unii cititori vor rezista cu siguranță ideii de a utiliza termenul poliarhie în locul celui de democrație, el consideră importantă „menținerea distincției dintre democrație ca sistem ideal și aranjamentele instituționale care au ajuns să fie socotite ca un fel de aproximație imperfectă a acestui ideal, după cum o arată și experiența” (ibidem, p. 9
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Romania’s economic history. From the Beginnings to World War II, Ed. Academiei Române, București Constatiniu, Florin, 1997, O istorie sinceră a poporului roman, Univers Enciclopedic, București Cosandey, David, 1997, Le Secret de L’Occident, Arlea, Paris Dahl, Robert A., 2000, Poliarhiile. Participare și opoziție. Institutul European, Iași Dahrendorf, R, 2001, După 1989. Morală, revoluție și societate civilă, Humanitas, București Daianu, Daniel, 2000, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste, Polirom, București Daianu, Daniel, 2005, „Costul sterilizării și bugetul public”, în Jurnalul Național, 23
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asupra inegalității. Contractul social, Jean-Jacques Rousseau Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori Mitul statului, Ernst Cassirer Noua eră a inegalităților, Pierre Rosanvallon, Jean-Paul Fitoussi Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Postcomunismul¸Leslie Holmes Statul criminal. Genocidurile secolului XX, Yves Ternon Bun de tipar: 2011 • Apărut: 2011 • Format 14,5 × 19,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 Tel. Dif.: 0788.319462; Fax
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
Adunările reprezentative. În ceea ce privește Parlamentele moderne, este de înțeles că reprezentarea în Adunările de stări medievale devine o idee generoasă în completarea drumului parcurs de teoria și practica democrației de la poleis în Grecia antică la concepțiile republicane, apoi la statul-națiune și poliarhie 20. Tradiția Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate pregătește spiritele pentru dezvoltarea Parlamentelor moderne. Aceste doctrine conturează o dezbatere de idei, însă dincolo de ele se află realitatea. În analiza genezei Adunărilor de stări este necesar să avem în atenție unitatea țării
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu se acordă o atenție deosebită minciunii politice aceasta reprezintă o devianță ce poate avea în timp repercursiuni importante, precum scăderea încrederii generale în clasa politică. Robert Dahl (2000, 168-169) a subliniat importanța încrederii reciproce, cum o numește acesta în Poliarhiile: Există cel puțin trei aspecte prin care încrederea reciprocă favorizeză poliarhia și contestarea publică, în timp ce neîncrederea categorică este propice hegemoniei. [...] În primul rând, poliarhia presupune o comunicare bilaterală sau reciprocă, și aceasta întâmpină dificultăți dacă oamenii nu au încredere unii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
devianță ce poate avea în timp repercursiuni importante, precum scăderea încrederii generale în clasa politică. Robert Dahl (2000, 168-169) a subliniat importanța încrederii reciproce, cum o numește acesta în Poliarhiile: Există cel puțin trei aspecte prin care încrederea reciprocă favorizeză poliarhia și contestarea publică, în timp ce neîncrederea categorică este propice hegemoniei. [...] În primul rând, poliarhia presupune o comunicare bilaterală sau reciprocă, și aceasta întâmpină dificultăți dacă oamenii nu au încredere unii în ceilalți. În al doilea rând, pentru ca oamenii să se asocieze
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
clasa politică. Robert Dahl (2000, 168-169) a subliniat importanța încrederii reciproce, cum o numește acesta în Poliarhiile: Există cel puțin trei aspecte prin care încrederea reciprocă favorizeză poliarhia și contestarea publică, în timp ce neîncrederea categorică este propice hegemoniei. [...] În primul rând, poliarhia presupune o comunicare bilaterală sau reciprocă, și aceasta întâmpină dificultăți dacă oamenii nu au încredere unii în ceilalți. În al doilea rând, pentru ca oamenii să se asocieze liber, în scopul de a-și atinge obiectivele, este, de asemenea, necesară o
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mâinilor murdare"". În Peter Singer (ed.): Tratat de etică. Iași: Ed. Polirom. Constantinescu, Emil. 2004. Adevărul despre România (1989-2004). București: Universalia. Culic, Irina. 2002. Câștigătorii. Elita politică și democratizare în România 1989 2000. Cluj-Napoca: Ed. Limes. Dahl, A. Robert. 2000. Poliarhiile: participare și opoziție. Iași: Institutul European. Dăianu, Daniel. 2004. Pariul României. Economia noastră: reformă și intergrare. București: Campania. Denton Jr., Robert E. (ed.). 2000. Political Communication Ethics: An Oxymoron?. Westport: Praeger. Dogan, Mattei. 1997. "Criza de încredere în democrațiile pluraliste
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Naționalismele europene, Paul Sabourin Naționalism și națiune, Raoul Girardet O teorie economică a democrației, Anthony Downs Omul și statul, Jacques Maritain Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Sergiu Gherghina, Sergiu Mișcoiu (ed.) Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl Politica și statele, Raffaella Gherardi Poporul contra democrației, Guy Hermet Simbolistica politică, Lucien Sfez Stalin și bomba atomică, David Holloway Statul criminal, Yves Ternon LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
mitologii politice, Raoul Girardet, 184 p., 64.000 lei • Mitul statului, Ernst Cassirer, 360 p., 130.000 lei • Noua problemă socială, Pierre Rosanvallon, 174 p., 89.000 lei • Noua eră a inegalităților, PierreRosanvallon, Jean-Paul Fitoussi, 232 p., 64.000 lei • Poliarhiile, Robert A. Dahl, 250 p., 89.000 lei • Poporul contra democrației, Guy Hemet, 312 p., 83.000 lei • Statul criminal, Yves Ternon, 320 p., 218.000 lei Colecția OGLINZI PARALELE • Nicolae Iorga. O biografie, Nicholas Nagy-Talavera, 478 p., 64.000
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Editura Meridiane, București, 1999. CONSTANTINESCU, Mihaela, Forme în mișcare. Postmodernismul, Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. CONVERSE, Philip E., "The nature of belief systems in mass publics", în David E. Apter (ed.), Ideology and Discontent, New York: Free Press, 1964. DAHL, Robert, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, 2000. DAHL, Robert, Democrația și criticii săi, Editura Institutul European, 2002. DAHL, Robert, Despre democrație, Editura Institutul European, Iași, 2003. DAUENHAUER, Bernard P., Paul Ricoeur: The Promise and Risk of Politics, Rowman & Littlefield, Lanham
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Guvernarea comparată, Jean Blondel * Ingineria constituțională comparată, Giovanni Sartori * Mitul statului, Ernst Cassirer * NaționalismError! Bookmark not defined. și națiune, Raoul Girardet * O teorie economică a democrației, Anthony Downs * Omul și statul, Jacques Maritain * Partidele politice din Europa, Daniel L. Seiler * Poliarhiile. Participare și opoziție, Robert A. Dahl * Politica comparată astăzi, Gabriel A. Almond * Statul criminal, Yves Ternon * Un experiment politic românesc. Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD", Alexandru Radu * Viață fără stat?, Jean-William Lapierre * Reinventarea ideologiei. O abordare teoretico-politică, Daniel Șandru În
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Vattimo, Sfârșitul modernității. Nihilism și hermeneutică în cultura post-modernă, Editura Pontica, Constanța, 1993, pp. 9-10). 461 Francis Fukuyama, Sfârșitul istoriei?, Editura Vremea, București, 1994, p. 11. 462 Vezi, în acest sens, importantele studii din teoria democratică a contemporaneității: Robert Dahl, Poliarhiile. Participare și opoziție, Editura Institutul European, Iași, 2000, și Democrația și criticii săi, Editura Institutul European, Iași, 2002; Arend Lijphart, Modele ale democrației. Forme de guvernare și funcționare în treizeci și șase de țări, Editura Polirom, Iași, 1999; David Held
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
luate în totalitate, instituțiile guvernării democratice reprezentative moderne sînt unice pe plan istoric, este practic să le dăm propria lor denumire. Acest tip modern de guvernare democratică pe scară largă este numit uneori democrație poliarhică. Cuvinte despre cuvinte Termenul de poliarhie provine din cuvinte grecești care înseamnă "mulți" și "conducere", așadar "conducere de către cei mulți", diferită de conducerea unui singur om sau monarhie și conducerea cîtorva, oligarhie sau aristocrație. Deși termenul fusese arareori folosit, l-am introdus împreună cu un coleg, în
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
prevederi constituționale ar putea fi mai compatibile decît altele cu preceptele tradiționale universale de legitimitate. De pildă, oricît de paradoxal li s-ar părea multor republicani, menținerea unui monarh în calitate de șef al statului, în paralel cu adaptarea monarhiei la exigențele poliarhiei, a condus la un grad sporit de legitimitate a constituțiilor democratice din statele scandinave, Olanda, Belgia, Japonia, Spania și Marea Britanie. Prin contrast, în majoritatea țărilor democratice o încercare de a instaura un monarh ca șef al statului s-ar situa
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
astfel, fundamentul moral al democrației, egalitatea politică dintre cetățeni, este grav încălcată. 5. Capitalismul de piață favorizează în mare măsură dezvoltarea democrației, pînă la nivelul democrației poliarhice. Dar datorită consecințelor adverse față de egalitatea politică, este nefavorabil dezvoltării democrației dincolo de nivelul poliarhiei. Din motivele mai sus menționate, capitalismul de piață reprezintă un solvent puternic pentru regimurile autoritare. Cînd transformă o societate din proprietari de pămînturi și țărani în patroni, angajați și muncitori; din mase rurale needucate și abia capabile de supraviețuire și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
schimbă total. Acum, inegalitățile de resurse pe care le produce capitalismul de piață, determină o serie de inegalități politice majore între cetățeni. Dacă și cum mariajul democrației poliarhice cu capitalismul de piață poate deveni mult mai favorabil democratizării ulterioare a poliarhiei, este o întrebare deosebit de dificilă, pentru care nu există răspunsuri ușoare, și cu siguranță, nici răspunsuri scurte. Relația dintre sistemul politic democratic al unei țări și sistemul economic nedemocratic a reprezentat o formidabilă și persistentă provocare pentru scopurile și practicile
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
dori să găsească un răspuns la cea de-a doua întrebare. Totuși, pentru aceasta, ar fi nevoie de răspunsul la prima întrebare. Și nu e ușor. Pentru că e una a spune că o țară democratică trebuie să aibă toate instituțiile poliarhiei descrise în Capitolul 8, dar e cu totul diferit a judeca dacă ele există într-o țară anume. Pentru a ajunge la concluzia că o țară este democratică, în sensul deținerii instituțiilor politice ale democrației poliarhice, sînt cerute cel puțin
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
arată creșterea numărului de democrații poliarhice din 1850 pînă în 1979, și am folosit acest tabel pentru figura 1. Un alt tabel din acea lucrare (tabelul 17.3) clasifică 168 de țări, în perioada 1981-1985, în 7 categorii, pornind de la poliarhii depline, unde există patru dintre instituțiile politice democratice, și pînă la regimuri autoritare extreme, în care nu există nici una. Cele două tabele au fost bazate pe cercetarea lui Michael Coppedge și Wolfgang Reinicke, care au folosit cele mai bune informații
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]