111 matches
-
prometeic, și nici să-i sufoce talentul de nestăpânit. Figura lui Campanella e una complicată și compozită, nu are o linie de dezvoltare uniformă; nu este lipsită de contradicții, extravaganțe, obsesii, în pofida profunzimii gândirii sale. Dante Maffìa este un scriitor poliedric, ceea ce l-a predispus să înțeleagă complexitatea polimorfă a personajului. De fapt se proiecteză în acea figură pe sine și titanismul său nerealizat și, în același timp, și-l apropriază pe Tommaso. Prin aceasta aplică (nu știu dacă în mod
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
800 000 de insule, iar în interiorul unei insule, între cele ~ 2500 de celule β. Înainte de a trece la descrierea mai detaliată a structurilor celulei β pancreatice, vom oferi o imagine succintă a ei. Celula β are o formă mai curând poliedrică decât rotundă. Diametrul ei este în jur de 10-12 m. În microscopia optică se poate observa nucleul rotund, situat central, având cromatina bine evidențiată. Citoplasma este bazofilă, prezentând un mare număr (~ 10 000/celulă) de granule secretorii bazofile (semn distinctiv
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în care două dimensiuni sunt mult mai mari decât a treia (formele poliedrice lamelare sau elipsoizi de rezoluție în jurul axei mici - discuri) Variația suprafeței specifice (suprafața unității de masă) cu forma particulelor fazei disperse este ilustrată pentru câteva cazuri în tabelul 3, din care se remarcă creșterea suprafeței specifice prin trecerea de la forme
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a o duce la bun sfârșit. Gândindu-se la toate acestea, și-a trecut, Îngrijorat, buricele degetelor peste evantaiul crăpăturilor minuscule ce se Întindeau peste partea cea mai finisată a frescei, pestre tușele negre și roșii care alcătuiau contralumina asimetrică, poliedrică, a zidurilor cetății vechi ce ardea În depărtare - Bosco, Goya și doctorul Atl, printre alții: mâinile omului, naturii și destinului topite În magma unui singur orizont. Fisurile nu vor servi la nimic. Nu erau primele. Structura consolidată a turnului, tencuiala
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
plăceau liniile geometrice invizibile - ori vizibile pentru un observator atent - care o susțineau, ca o țesătură impecabilă din cânepă: prim-planul cu soldatul epuizat, privirea pierdută, ce părea să fie una dintre liniile șoselei care nu ducea niciunde, zidurile aproape poliedrice ale casei ruinate, Împestrițată cu ciupiturile de vărsat ale șrapnelelor, fumul incendiului din depărtare, vertical precum o coloană neagră barocă, fără nici un suflu de aer. Toate, Încadrate Într-un vizor fotografic și imprimate pe un negativ de 24 X 36
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
imperfecțiuni geometrice, datorată calității inferioare a camerei foto pe care o folosea pe atunci - Încă nu cumpărase aparatură profesională bună - și lipsei lui de experiență. Fotografia uriașei lupte de noapte, cu focuri În toate direcțiile și orașul devenit un labirint poliedric biciuit de furia oamenilor și zeilor, o făcuse sprijinind un Pentax cu rollfilm de 400 ISO În golul ferestrei de la etajul unsprezece al unui edificiu Înalt și În ruină (hotelul Sheraton), ținând deschis obturatorul timp de treizeci de secunde, la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și ea expusă la Muzeul Prado (soldatul spaniol străpuns de spada francezului În care Își băga pumnalul), și, mai ales, În fresca lui Orozco, pictată pe tavanul azilului Cabañas din Guadalajara, Mexic: conchistadorul ascuns sub oțel - cu piulițele futuriste și poliedrice ale armurii - peste războinicul aztec Înjunghiat, sângeroasă fuziune de fier și carne, ca un preludiu al noii rase. În urmă cu ani, când nici măcar n-avea de gând să picteze ori credea că renunțase pe vecie să mai Încerce, Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe plajă și pe cele care se depărtau sub ploaie. Și nenumăratele figurine minuscule care se Îndreptau spre ele, ieșind din orașul În flăcări. Foc și ploaie, tensiunea contrariilor dând vigoare naturii și curs vieții, culori calde, stinse cu forme poliedrice, oțelite, reci. Și axul Învingătorilor, nave și războinici, diferit de al Înfrânților, o chestiune de unghiuri și perspective, culmea orașului, o diagonală care ducea la femeia violată și la copil, și o alta care constituia scheletul șirului de fugari. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
În straturi groase, mai Întâi tușe curbe, apoi drepte și libere, umed peste umed, folosindu-și degetele ca pe niște spatule, până când fotografia lui Ivo Markovic a ajuns una cu ansamblul, una cu peretele și restul frescei, printr-o țesătură poliedrică alcătuită din nuanțe de ocru, galben și roșu, pe care le-a definitivat cu o linie Închisă la culoare, lungă și fantomatică asemenea unei umbre, menită să rămână acolo și când deteriorarea frescei ar fi făcut să dispară pagina lipită
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
măsură. Arta pentru el nu este meșteșug, dexteritate sau profesie și nici prilej de delectare ieftină, ci idee, credință și cale de mărturisire. Opera lui, cu alura de întreg compact și cu aerul de închis-deschis, care provine dintr-o structura poliedrică, trimite reflexe care suscită receptorilor ei efecte afective iraționale și raționale. Acest întreg cu margini flexibile în care sălășluiește ambiguitatea estetică este o constelație caleidoscopică în care se poate "citi" o rafinare inteligentă a ideii deținute în temeiul unei imaginații
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Asumată, teatralitatea opresivă situează filmul în zona unui experiment stilistic de certă anvergură, susținut de interpetarea de tip expresionist a protagoniștilor . În sfârșit, recentul Ana, se cuvine privit, fără urmă de îndoială, ca o superbă profesiune de credință. Un film poliedric, de o frumusețe vrăjită, cu imagini care îți taie respirația, cu sensuri ascunse străfulgerând între replici aparent banale, cu personaje simbol și jalnice fantoșe. Mai cinematografic ca niciodată, mai profund și mai sarcastic ca oricând, cineastul își descarcă disperarea existențială
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]