92 matches
-
jocuri (politice, economice, diplomatice sau militare) în care nu ne dăm seama decît foarte tîrziu că am intrat. Uneori, niciodată. Căutînd să aflu semnificația acestei “libertăți”, am sfîrșit prin a descoperi cartea ca pe o scriitură pseudo-ficțională, un carusel de poliedre - respectiv cele 11 capitole, care se referă, cu acribie bibliografică, la istoria și identitatea jocului, la trăsăturile sale, la (cîteva dintre) domeniile în care poate fi întîlnit - lingvistica, semiotica, literatura, arta în general, dar și fotbalul, șahul, tenisul sau jocurile
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
libertate totală în alegerea personajelor și intrigii ficțiunii sale, totul se constituie ca un joc, singura sa responsabilitate este aceea a coerenței acțiunii sale, a sistemului pe care îl construiește și, eventual, a relevanței în raport cu o anumită problemă.” (p. 49). Poliedrele apar din (supra)fețele textului, uneori de cîteva pagini (capitolul despre paradoxuri este de departe “cel mai” postmodern ca ritm și alternanță de stil), alteori de cîteva rînduri, adunate în jurul tipurilor de joc. Astfel, “sub lupă”, se văd “actorii”, narațiunile
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
despre joc, ci îl aduce, chiar în formele sale sociale cele mai obișnuite, la nivelul capacității omului de știință de a-i descifra mecanismele logice, determinările matematice sau semnificațiile lingvistice. Cultura înaltă a scriiturii sale transformă jocul în sine, prin poliedrele textuale, într-o morală a cunoașterii estetice. Nimic pedant și nimic ludic; nici pedagogie sofisticată și nici căutarea cu orice preț a deschiderii subiectului către orice cititor. Deși fiecare poate lua atît cît îl interesează din text, în măsura în care acesta poate
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
și o ajută să se împlinească. Inocența și gratuitatea sa ar trebui de aceea azi rediscutate etic, ceea ce ar duce la o retipologizare, în funcție de parcurs, de miză, de efecte, de domeniu și de jucători. În final, în centrul caruselului de poliedre te descoperi pe tine însuți, ca cititor, în jurul căruia autorul își schimbă măștile. Știi că e el, chiar atunci cînd auzi semioticianul sau matematicianul. De la un moment dat însă, măștile îi fură chipul și îi arată o identitate unică și
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
nu se rostește, pacea cărții, a lui Euclide " al cărui nume stă scris în italice pe o margine a tăbliței " nimic nu o tulbură. Și în tăcerea solemnă a momentului, în penumbra din jurul celor doi uniți în aceiași viziune, un poliedru ca un imens diamant cu numeroase fețe și muchii lucind cristalin, plutește senin în aer la înălțimea capetelor lor. Deși îl petreceam pe Blaga până pe pragul sălii unde urma să-și țină cursul fără să-l urmăm în acea sală
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
hangere în coastele stîncoase ale vestului scandinav", munții, tot acolo, "au o domolire de șaga nordică, povestita la focul unei sobe, într-o noapte polara" etc. Uneori, călătorul, în plină emoție (și asta, mai ales, în Țară Sfîntă), caută metaforă: "Poliedru din piatră, painjeniș de coloane căutînd lumină celesta, căpățina de Golgotă în care sînt înfipte cruci peste cruci, vestmînt de cruciați veniți să slobozească din stăpînirile păgîne împărățiile Domnului, așa se înfățișează Biserică Bunei Vestiri". Puțină subiectivitate în aceste note
Voluptatea povestitorului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17535_a_18860]
-
lume: întîi pateuri și salate orientale, apoi fripturi de pui și de porc, rumene, calde, vinuri dulci pentru doamne, aspre pentru domni.(...) Sosește friptura de căprioară, vînat rar din pădurile de la Horga-Bursuci. I se face loc între celelalte. În lumina poliedrelor de sus, fragedele bucăți de carne brună au reflexe de sidef". Peisajele sînt dichisite coloristic, lucrate cu o migală în care eufonia pare un ecou al imaginii picturale, precum la Radu Petrescu. Drept urmare, notațiile consacrate unor aspecte ale începuturilor de
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
o țară "refractară la poezie" (Cioran dixit !). Iluziile brutal contrariate în mai multe rînduri îi modelează un frison al inadaptării ce acordă numeroaselor d-sale pagini retrospective un aer de elegantă, deși pătrunzătoare lamentație. Stăpînirea tehnicii manipulate cu virtuozitate, performanța poliedrelor verbale, bucuria pariului cîștigat în prima etapă, autohtonă, se însoțesc de înregistrarea dezolată a unor dificultăți precum de-o umbră. Un motiv al "străinului" trece în prim-planul comentariilor consacrate experienței galice, sensibilizîndu-le : "Lumea literară franceză va fi existînd pe
Clasicul romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8141_a_9466]
-
se răzvrătească în fața prostiilor mărunte, la fel de bine și patul, mai bine-zis timpul afectat dragostei, trebuie să se opună oricărei experiențe vulgare. Poate că fiecare din femeile cunoscute de mine pînă acum, inclusiv Simona, de la Sinaia, formează cîte una din fețele poliedrului iubirii. Nici una însă ce trist e să constat asta! nu a avut, ea însăși, sclipirea diamantului... ca femeia aceea, pe care am încercat s-o ostracizez... Și ce dacă a fugit din țară cu un marinar?!..." Pășind rar, cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Anselm Kiefer, Das Rheingold, 1982-2013, în care Rinul se întrezărește printre copaci, fiicele Rinului din Inelul Nibelungului sunt reprezentate misterios, sau poate prin reducere la funcția de semnificant, doar prin numele lor (Woglinde, Wellgunde și Flosshilde), iar aurul Rinului, un poliedru, plutește în aer, eteric și totodată amenințător. Tabloul lui Kiefer (care a ilustrat și în trecut momente ale istoriei germane prin motive wagneriene) redă ambivalența mitului Rinului în istoria germană, trimițând la imagini din Caspar David Friedrich, dar și la
Anul Wagner la Bayreuth by ana-stanca tabarasi-hoffmann () [Corola-journal/Journalistic/3536_a_4861]
-
Așa se intitulează un articol dintr-o publicație franceză în care e vorba de „descoperirea” unui producător de cinema (are ochi format!) în Melancolia lui Dürer a unui asteroid. E vorba de poliedrul de piatră gravat în 1514 și situat în partea de jos din stânga tabloului. Douăzeci de ani i-au trebuit lui Claude Makowski spre a-și da seama că pictorul reprezenta în tablou nu o piatră oarecare, ci asteroidul căzut din
Dürer și asteroidul () [Corola-journal/Journalistic/4153_a_5478]
-
dacă cineva este născut în anii '70 în URSS, Ce bea cetățeanul sovietic, Stirlitz, un James Bond sovietic, Dansul în URSS ș.a.m.d. În ce constă, atunci, această metodă de amplificare sub lupă? Sau - mai precis exprimat - printr-un poliedru de cristal cu mii de fațete. Iată-le, într-un crescendo care ar trebui luat cum grano salis... În renunțarea la un anume relativism fățiș și facil de dragul abandonului în atmosferă. Minima ipocrizie a maturității nu alterează, în paginile cărții
Născut în 1971 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10068_a_11393]
-
polarelor cu Apollonius; cu Archimede măsuram ariile; cu Platon ne miram de incomensurabilitatea diagonalei pătratului prin diagonală și poate concepeam naiv dar poetic, vreo doctrină a reminiscenței, pentru explicarea contradicțiilor numărului irațional. Tot cu Platon contemplam cele 5 existențe perfecte, poliedrele regulate, a căror unicitate ne intrigă desigur, fără a fi în stare să-i înțelegem sensul adânc. Le-am uitat toate acestea? Nu face nimic. Cultura este, după definiția nu mai știu cui, ceea ce rămâne după ce ai uitat tot - așadar virtualitățile, predispozițiile. Ea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
portretul Tel Aviv-ului e realizat cu o minuție de bijutier, cu o viziune de maistru mozaicar sau freschist. Materialul fiind strâns cu o nepotolită foame de impresii și sete de trăiri. Orașul devine, sub pana lui Roni Căciularu, un fascinant poliedru rotindu-se în ritmurile amețitoare ale unor jocuri de lumini, de culori și sunete, de parfumuri și energii vitale. Îndrăgostit de acest oraș, ne face să-l îndrăgim și noi. Îi atribuie și îl încarcă cu toate bogățiile sale de
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
lui Los Rintrah Theotormon Bromion Palamabron Semnificații ale acestora Mînie Dorința Rațiune Milă Emanațiile celor 4 Fii ai lui Los Ocalythron Oothoon Leutha Elynittria Semnificații ale lor Gelozie Iubire liberă Condamnare Tolerare Corp platonic-Planetă-Element [Kepler; Pitagora, Philolaos, Platon] Corp platonic (poliedru), număr de fete Corespondență: Sfera dintre a-b (a, b = planete din sistemul solar) (cf. Kepler): Semnificație: Element cf. Pitagora, Philolaos, Platon, Kepler, vechii egipteni Hexaedrul-cub, 6 Saturn-Jupiter Pămînt Tetraedrul-piramidă, 4 Jupiter-Marte Foc Dodecaedrul, 12 Marte-Terra Universul; Eter/Foc ceresc
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care închide dodecaedrul, sfera (orbită Terrei) care închide icosaedrul, sfera (orbita lui Venus) care închide octaedrul și, ultima, sfera (orbita lui Mercur) închisă în octaedru (ibid.). 1. Piramidă-tetraedru 2. Cub-hexaedru 3. Octaedru 4. Dodecaedru 5. Icosaedru Fig. 6 Corpurile platonice (poliedre regulate). Shema Israel William Blake, Jerusalem (1804-1820), cap. 2, placa 41: Bath, Orașul Tămăduirii (plăcile 41, 45 și 46 din Ierusalim încep cu cuvîntul "Bath"). Această ilustrație are o semnificație cu totul aparte în sistemul lui Blake: este virtualmente un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
77 (ÎI, 169) TRIUNGHIURI, CUBURI: Platon arată că atomii nu sînt materie propriu-zisă, ci forme geometrice precum corpurile regulate ale matematicienilor. Empedocles propusese deja în secolul al V-lea o asimilare a celor 4 elemente (sau "stihii"; grec. stoikheia) cu poliedrele, si au fost atestate unele asociații de acest gen în credințele orfico-pitagoreice (Olivieri). Piramida-tetraedru (bazată pe triunghi) sugera astfel prin chiar formă să flacăra (elementul Foc). Pitagoricienii (inclusiv și probabil mai ales grupul de discipoli ai lui Philolaos, care încerca
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pentru Platon ideile (eidē, întruchipări) care stăteau la baza structurii materiei și care defineau comportarea fizică a elementelor cărora ideile le aparțineau. Astfel, în doctrina lui Platon (dar și a pitagoricienilor că Philolaos) observăm următoarele: 1. Piramida simplă (tetraedrica) (tetraedrul, poliedrul cu 4 fete plane: 4 triunghiuri; cel mai simplu poliedru regulat care ordonează spațiul geometric), cu vîrfurile sale ascuțite, reprezenta cea mai mica particulă a elementului Foc (format, așadar, din triunghiurile despre care vorbește Blake). 2. Cubul (hexaedru, poliedru cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
materiei și care defineau comportarea fizică a elementelor cărora ideile le aparțineau. Astfel, în doctrina lui Platon (dar și a pitagoricienilor că Philolaos) observăm următoarele: 1. Piramida simplă (tetraedrica) (tetraedrul, poliedrul cu 4 fete plane: 4 triunghiuri; cel mai simplu poliedru regulat care ordonează spațiul geometric), cu vîrfurile sale ascuțite, reprezenta cea mai mica particulă a elementului Foc (format, așadar, din triunghiurile despre care vorbește Blake). 2. Cubul (hexaedru, poliedru cu 6 fete plane: 6 pătrate) era cea mai mica particulă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tetraedrul, poliedrul cu 4 fete plane: 4 triunghiuri; cel mai simplu poliedru regulat care ordonează spațiul geometric), cu vîrfurile sale ascuțite, reprezenta cea mai mica particulă a elementului Foc (format, așadar, din triunghiurile despre care vorbește Blake). 2. Cubul (hexaedru, poliedru cu 6 fete plane: 6 pătrate) era cea mai mica particulă a elementului Pămînt, în același timp simbolizînd stabilitatea Pămîntului. (Chiar dacă acceptau ideea că Terra se rotea, pitagoreicii credeau că era necesar un principiu al cubului-hexaedru care să genereze echilibrul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pitagoreicii credeau că era necesar un principiu al cubului-hexaedru care să genereze echilibrul stabil indispensabil formării Pămîntului-platformă: cubul era corpul solid cu cea mai simplă distribuire care se fixează bine pe întinderea plana și nu poate fi răsturnat). 3. Octaedrul (poliedrul cu 8 fete plane: 8 triunghiuri echilaterale) semnifică Aerul: el era format prin suprapunerea a doua piramide pentaedrice ce dau un romb perfect care se poate învîrți perfect în aer (de aici elementului Aer i-a fost atribuit acest corp
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în aer (de aici elementului Aer i-a fost atribuit acest corp: Stella octangula a lui Kepler; vezi și romburile sacre, precum și sfîrlezele din mormintele orfice: Aerul că elementul de menținere a vietii sau de revenire la viață). 4. Dodecaedrul (poliedrul cu 12 fete plane: 12 pentagoane) semnifică Sfera Universului pentru că era un simbol arhetipal al sferei. 5. Icosaedrul (poliedrul cu 20 de fete plane: 20 de triunghiuri echilaterale) (care, dintre corpurile regulate, se apropie cel mai mult de sfera) era
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
romburile sacre, precum și sfîrlezele din mormintele orfice: Aerul că elementul de menținere a vietii sau de revenire la viață). 4. Dodecaedrul (poliedrul cu 12 fete plane: 12 pentagoane) semnifică Sfera Universului pentru că era un simbol arhetipal al sferei. 5. Icosaedrul (poliedrul cu 20 de fete plane: 20 de triunghiuri echilaterale) (care, dintre corpurile regulate, se apropie cel mai mult de sfera) era cea mai mica particulă a elementului Apă, simbolizînd mobilitatea acesteia. Despre aceste corpuri se știa că pot fi "închise
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cu ele. Toate aceste fapte aveau să îi slujească lui Kepler în ideea să genială de a corela aceste figuri geometrice cu orbitele planetare, cum vom arăta imediat. Se pare că trei dintre aceste "corpuri cosmice", cum au fost numite poliedrele regulate convexe, au fost descoperite de pitagoreici (cubul: Pămînt; piramida: Foc; dodecaedrul: sfera Universului, identificată foarte probabil, pe lîngă celelalte patru elemente, ca al cincilea element ulterior înțeles pesemne drept quintaessentia). Celelalte două au fost descoperite probabil de Theaitetos (octaedrul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
viziunea lui Philolaos modul abstract pentru al cincilea element. La acestea se adaugă piramida-tetraedru (Foc). (Vezi și Filosofia greacă pînă la Platon, vol. ÎI, partea a 2-a, "Philolaos", pp. 79; Mihai Nasta, "Note la Philolaos", pp. 134-137). Corpurile regulate (poliedrele) reprezentau astfel simboluri pentru niște tendințe de comportare fizică a materiei. Platon însă nu consideră aceste corpuri ca fiind unități indivizibile. Dimpotrivă, ele erau compuse din triunghiuri care formau suprafețele lor exterioare. De aceea, aceste corpuri minuscule puteau fi transformate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]