4 matches
-
prelungirea corpului urban al marilor orașe, în special al capitalelor, au fost construite tentacular cartiere separate pentru pătura celor avuți, cartiere diplomatice și de afaceri pentru oficialii străini și pentru reprezentanții corporațiilor transnaționale în Amman, Alger, Tunis, Cairo, Beirut. Creșterea polinucleară s-a manifestat în sens opus aglutinării, prin unirea mai multor nuclee urbane dezvoltate fiecare prin concreștere. Această juxtapunere este cel mai vizibilă în orașele din spațiile ex-coloniale, unde coloniștii europeni, din motive de confort și de siguranță, s-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
orașe nord-africane. La Alger de pildă, europenii s-au stabilit de o parte și de alta a citadelei arabe (Kasbah), spre Mustapha, Belcourt sau la vest spre Bab-el-Ued. În aceste condiții este greu de deosebit extinderea prin aglutinare de extinderea polinucleară, deoarece este vorba de noi nuclee urbane distincte, dar care se alătură strâns vechiului oraș. Într-o situație relativ similară se află orașul Tunis. Aici, odată cu dezvoltarea postbelică a infrastructurilor de comunicații, viața orașului a cunoscut o mai largă difuziune
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
Alb (prin intermediul a trei poduri rutiere și unul feroviar), respectiv joncțiunea cu orașul Omdurman peste Nilul Alb (prin intermediul a trei poduri rutiere construite, unul în construcție și două în fază de proiect). În cazul orașului Khartoum acest model de creștere polinucleară a generat și consecințe bine individualizate în plan politico-geografic. Alăturarea transfluvială a celor trei orașe a creat o arie urbanizată triunghiulară, în cadrul căreia capitala Khartoum și-a “externalizat” unele prerogative de putere, prin transferarea sediului puterii legislative pe malul stâng
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
spre deosebire de aceștia, carboxilații metalelor tranziționale prezintă structuri mult mai complexe, care implică și alte tipuri de interacțiuni chimice pentru stabilizarea rețelei cristaline, explicarea formării acestor combinații realizându-se cu ajutorul teoriei compușilor coordinativi. Carboxilații metalelor tranziționale se caracterizează printr-o structură polinucleară, între atomii metalici putându-se stabili legături deosebit de puternice. Toți carboxilații dinucleari se caracterizează prin existența unei legături multiple. În cazul unora dintre aceștia s-a evidențiat o legătură cvadruplă între atomii de metal, M ≡ M, ceea ce determină o comportare
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]